Viramentul

Categoria: Referat Economie

Descriere:

ComparaÅ£ia dintre cec ÅŸi virament pune în evidenţă omogenitatea mai accentuată a acestuia din urmă. Un cec poate fi încasat la ghiÅŸeul băncii, realizându-se astfel o operaÅ£iune cu monedă fiduciară sau poate fi utilizat pentru efectuarea unei creditări a contului prin cecul de virament, operându-se numai cu monedă scripturală. Viramentul este un procedeu de tehnică bancară rezervat circulaÅ£iei monedei scripturale, cu excluderea oricărei miÅŸcări de monedă fiduciară...

VIRAMENTUL

Viramentul este un procedeu bancar special de plată fără numerar, efectuat prin transferul unei sume de bani în monedă naţională sau în valută, din contul celui care dispune plata (ordonatorul) în contul beneficiarului care încasează, acest lucru însemnând debitarea contului primului şi creditarea contului celuilalt.

            În România, utilizarea viramentului ca procedeu de plată este reglementată de Regulamentul nr. 4/1996 privind plata prin ordin de plată la cererea directă a beneficiarului prin debitarea cu consimţământ a contului plătitorului (direct debit); Normele-cadru nr. 9/1996 privind executarea ordinelor de plată programată (standing order).

            În practica bancară, ordonatorul este în situaţia de cumpărător, debitor, importator, beneficiar al unei prestaţii de servicii, etc., iar beneficiarul poate fi vânzătorul, creditorul, exportatorul, prestatorul de servicii etc. Pe lângă aceştia, în această relaţie mai sunt implicate şi banca ordonatorului care este bancă plătitoare şi banca beneficiarului care este bancă destinatară.

            Viramentul presupune, în primul rând, existenţa unui cont la bancă din partea persoanei fizice sau juridice, iar în al doilea rând, existenţa unor disponibilităţi în acest cont, disponibilităţi create prin depuneri anterioare, încasări, credit acordat de bancă etc.

            Viramentul se poate realiza fie la nivelul aceleiaşi societăţi bancare (intrabancar), fie între două societăţi bancare diferite (interbancar).

            Atunci când viramentul se efectuează între două conturi ale aceleiaşi bănci, se produce doar o schimbare de titular fără a se produce o mişcare de fonduri la nivelul băncii. Pentru plătitor, simplitatea plăţii este evidentă faţă de situaţia în care ar trebui să opereze mai întâi o retragere a sumei din contul său şi apoi să efectueze o depunere în contul creditorului. Pentru bancă, acest mijloc de plată este de asemenea preferabil în comparaţie cu plata prin monedă fiduciară sau prin cec.

            Comparaţia dintre cec şi virament pune în evidenţă omogenitatea mai accentuată a acestuia din urmă. Un cec poate fi încasat la ghişeul băncii, realizându-se astfel o operaţiune cu monedă fiduciară sau poate fi utilizat pentru efectuarea unei creditări a contului prin cecul de virament, operându-se numai cu monedă scripturală. Viramentul este un procedeu de tehnică bancară rezervat circulaţiei monedei scripturale, cu excluderea oricărei mişcări de monedă fiduciară. De aceea a şi fost calificat ca o remitere de monedă scripturală. Tot din aceste considerente, reglementările legale tind să oblige agenţii economici să utilizeze acest mijloc de plată, dacă sumele depăşesc un anumit plafon, iar băncile percep comisioane avantajoase pentru utilizarea de către clienţi a acestui serviciu comparativ cu altele. Pe de altă parte, viramentul se pretează mai uşor prelucrării pe calculator, diminuând costul şi economisind timpul serviciilor bancare.

            Viramentul se bazează pe un mecanism propriu, al cărui specific constă în aceea că este o operaţiune abstractă prin care se pot realiza acte juridice diferite:

¨      stingerea unei obligaţii prin plată;

¨      acordarea unui împrumut;

¨      efectuarea unei donaţii.

            Din caracterul abstract al viramentului decurg următoarele consecinţe:

            a) Banca nu poate cenzura un ordin de virament emis de clientul titular al contului, atunci când acest cont are un sold creditor. Excepţie face situaţia în care sunt nesocotite normele de ordine publică privind ordinea efectuării viramentelor care decurg din aplicarea dispoziţiilor legale privind măsurile pentru evitarea blocajului financiar. 

            b) Banca nu trebuie să verifice cauza juridică a ordinului de virament, pentru că validitatea viramentului nu depinde de validitatea actului juridic care se realizează prin acest procedeu bancar. Această concluzie este susceptibilă de a fi amendată numai în situaţia în care sunt aplicabile normele legale de ordine publică privind vigilenţa bancară.

            c) Banca nu este obligată să verifice dacă autorul ordinului de virament are capacitatea juridică de a efectua actul juridic realizat prin virament. În dreptul nostru problema prezintă importanţă datorită consacrării principiului specialităţii capacităţii civile a persoanelor juridice în opoziţie cu principiul generalităţii capacităţii persoanelor fizice. Pentru societăţile comerciale, capacitatea civilă se raportează şi la obiectul activităţii. Dacă s-ar dovedi ulterior că actul juridic realizat prin virament este nul, emitentul ordinului va dispune acţiunea de restituire contra beneficiarului plăţii.

            d) Viramentul are ca efect naşterea unui drept de creanţă al beneficiarului faţă de bancă şi concomitent stingerea eventualei creanţe anterioare a emitentului faţă de aceeaşi bancă. Între cele două drepturi de creanţă nu există nici un raport juridic. De aceea banca nu poate opune beneficiarului nici una dintre excepţiile pe care le-ar fi putut invoca faţă de emitentul ordinului, după cum nici beneficiarul nu poate opune băncii o excepţie pe care ar putea să o invoce faţă de emitentul ordinului.

            Ca procedeu tehnic bancar şi ca instrument de plată viramentul induce o serie de implicaţii la nivel economic.

            Viramentul a apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării economice, şi anume pe măsura dezvoltării sistemului bancar. Pe parcurs, viramentul devine predominant ca procedeu de plată oricare ar fi instrumentul de plată folosit. Fără virament, tranzacţiile economice ar fi imposibile, din această cauză el reprezintă elementul fundamental al serviciilor bancare.

            Implicaţiile viramentului la nivel economic sunt multiple:

§  primă implicaţie a viramentului decurge din considerarea procesului din punct de vedere al circulaţiei monetare. Depozitele bancare concretizate prin soldul conturilor titularilor la bănci reprezintă forme sedimentare a deţinerii monetare sub formă scripturală. Prin virament - prin trecerea unei sume dintr-un cont într-altul - se înfăptuieşte circulaţia monedei scripturale.

§  altă implicaţie atribuită acestuia este aceea că depozitele bancare constituite exprimă creanţe ale terţilor faţă de bancă, iar viramentul reprezintă un procedeu de transfer al creanţelor între creditorii băncii.

§  Viramentul fiind un transfer de monedă scripturală reprezintă şi un instrument de combatere a inflaţiei monetare.