1
Tipuri
de virament
Viramentul
de credit şi viramentul de debit
§
În funcţie de locul unde
se
realizează viramentul se clasifică
astfel:
A) Viramentul intern (intrabancar) este
efectuat între
două conturi deschise la aceeaşi bancă. Aceasta reprezintă executarea
ordinului
dat băncii de către titularul contului care va fi debitat. În absenţa
unui
imprimat special, se utilizează formularul pentru ordinul de plată
aprobat prin
Regulamentul nr. 8, Normele - cadru nr. 15 şi Normele tehnice nr. 16,
toate din
1994, elaborate de B.N.R.
B) Viramentul extern (interbancar) este
efectuat între
două conturi deschise la bănci diferite şi se realizează în următoarele
etape
succesive:
a)
plătitorul emite ordinul
de virament
cerând băncii sale să-i debiteze contul cu o anumită sumă, pentru a se
credita
contul beneficiarului deschis la o altă bancă;
b)
banca plătitorului pune
la
dispoziţia băncii beneficiarului un credit egal cu aceeaşi sumă;
c)
banca beneficiarului
creditează
contul acestuia;
d)
între cele două bănci se
realizează reglementarea
conturilor prin casa de compensaţii interbancare.
Data viramentului este ziua în care
suma este pusă la dispoziţia beneficiarului prin creditarea contului
acestuia
de către banca sa.
În acest moment banca acţionează în calitate de garant al afacerilor
clientului
ei. Locul viramentului va fi considerat sediul băncii beneficiarului.
Uneori
viramentul presupune participarea unei terţe bănci, care joacă rolul de
intermediar între banca plătitorului şi banca beneficiarului. Banca
intermediară poate acţiona ca mandatar al băncii emitentului ordinului
de
virament. În consecinţă, ordinul de virament poate fi revocat atâta
timp cât
banca intermediară nu l-a trimis beneficiarului. Dacă banca
intermediară
acţionează ca mandatar al băncii beneficiarului, ordinul de virament nu
mai
poate fi revocat după ce a fost primit de banca intermediară.
Data
viramentului prezintă relevanţă juridică:
a)
În cazul revocării
ordinului de
către emitent, pentru a rezolva problema efectelor revocării. Revocarea
este
fără efect dacă a fost înregistrată la bancă după data viramentului.
b)
În cazul falimentului
plătitorului,
pentru determinarea opozabilităţii faţă de creditori.
c)
În cazul popririi
soldului creditor
al contului plătitorului pentru a se stabili dacă poprirea mai poate fi
validată pentru suma care priveşte ordinul de virament.
d)
În cazul popririi
soldului creditor
al contului beneficiarului pentru a se hotărî dacă banca acestuia îi
datorează
suma corespunzătoare.
1
§
Altă clasificare a
viramentelor este
aceea în funcţie de ordonatorul operaţiei:
A) Viramentele
clientelei se pot concretiza într-un ordin dat
de un client de a se efectua un transfer de bani, prin debitarea
contului său,
către unul sau mai mulţi beneficiari. Acest ordin poate fi simplu
-
pentru o singură operaţiune sau permanent - pentru mai multe
plăţi către
acelaşi destinatar, la anumite termene.
B)
Viramentul B.N.R.
se foloseşte în cazul relaţiilor interbancare. Băncile titulare ale
unui cont
B.N.R. pot da acesteia ordinul de a efectua viramente, prin debitul
acestui
cont (de exemplu: viramente rezultate din operaţiuni pe piaţa
monetară).
Anumite viramente sunt destinate echilibrării trezoreriei băncilor de
pe o zi
pe alta, sau pot exista viramente în favoarea clienţilor unei alte
bănci.
§
După modul de redactare a
ordinelor
de virament acestea pot fi:
A)
Pe suport de hârtie
- manuscris sau imprimat;
B)
Sub formă "magnetică",
însoţit de un tabel recapitulativ pe suport de hârtie autentificat.
§
În funcţie de sensul din
care se
dispune şi se efectuează plata există două tipuri de
transferuri:
Þ
viramentul de credit
Þ
viramentul de debit
Viramentul
de
credit
Acest
tip de virament este predominant în operaţiunile
de transferuri de fonduri.
În
acest sistem operaţiunile se derulează în următoarea succesiune:
1.
Plătitorul ordonă băncii
sale, care
astfel îndeplineşte funcţia de bancă plătitoare, să promoveze ordinul
de plată
către beneficiarul specificat;
2.
Banca plătitoare preia
suma din
contul plătitorului şi efectuează plata către banca creditorului;
3.
Banca creditorului
înscrie suma în
contul beneficiarului.
Procedeul
se foloseşte în scopul realizării efective a plăţii în condiţiile
utilizării
instrumentelor de plată - cambia, cecul, ordinul de plată. În toate
aceste
cazuri, titularul de cont consimte şi ordonă efectuarea plăţii
Viramentul
de debit
În
cazul acestei forme de virament plătitorul îşi dă consimţământul, în
prealabil,
pe baza unei dispoziţii generale adresate băncii sale, de a satisface,
cu
regularitate, toate pretenţiile de plată exprimate de creditor.
Un asemenea regim se aplică pentru
livrările de produse şi prestările de servicii efectuate de
instituţiile de
utilitate publică - furnizorii de gaze, electricitate, apă, telefoane,
etc. -
bunuri şi servicii de care plătitorul a beneficiat deja şi pe care le
achită
ulterior în funcţie de mărimea consumului.
Succesiunea
operaţiilor în înfăptuirea viramentului de debit este următoarea:
1.
Plătitorul împuterniceşte
creditorul
pentru astfel de operaţiuni. Concomitent, el solicită băncii sale
aprobarea
acestei operaţiuni.
2.
Creditorul depune
documentaţia
aferentă sumei de plată (factura) la banca sa.
3.
Banca plătitorului
include pentru
plată suma respectivă la data scadenţei de plată, iar după efectuarea
plăţii
suma revine, pe filieră bancară în contul creditorului.
|