1
1.Factorii ce influenteaza asupra cererii
Într-o anumită perioadă de timp, cererea
pentru un bun poate să se reducă
sau să crească. Factorii sau condiţiile care
influenţează cererea în cazurile cînd nivelurile de preţ unitar nu se
modifică
sunt următoarele : preţul altor bunuri; veniturile indivizilor;
perspectiva
(aşteptările) privind evoluţia pieţii; gusturile.
1.
Preţul
altor bunuri. Bunurile, în
raport cu un anumit bun (în cazul nostru
cu bunul X ), se clasifică în:
a)
Bunuri
substituibile, sunt acelea care satisfac
aceleaşi nevoi sau trebuinţe ca şi bunul în discuţie. Cînd preţul unui
bun
substituibil creşte, curba bunului în discuţie ( bunul X ) se
deplasează spre
dreapta şi invers ( vezi fig. 1.1).
b)
Bunuri
complementare, sunt acele bunuri care în
consum se folosesc împreună. Cînd preţul unui bun complementar faţă de
altul
scade, curba cererii pentru bunul iniţial ( bunul X ) se va deplasa
spre dreapta.
c)
Bunuri neînrudite. Modificarea preţului la un bun
neînrudit cu bunul iniţial ( bunul X ), nu influenţează în nici un fel
curba
cererii la bunul iniţial.
2.Veniturile.
Modificarea veniturilor individuale influenţează curba cererii în
funcţie de
natura bunurilor. Din acedt punct de vedere distingem două tipuri de
bunuri şi
anume: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare.
a)
Bunurile
normale sunt acelea pe care indivizii le
atrag mai mult
în consum pe măsura creşterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un
bun
normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creşte cantitatea cerută,
atunci
cînd veniturile individuale cresc. Invers, cînd venitul individual
scade, curba
cererii se va deplasa spre stînga, respectiv scade cantitatea cerută.
b)
Bunuri
inferioare. Un bun inferior este acela pe
care indivizii îl
cer atunci cînd nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, decît atunci
cînd
nivelul veniturilor lor sunt mai mari. ( De pildă, s-a constatat că
oamenii
care dispun de venituri mici mănîncă mai multă pîine şi cartofi decît
oamenii
cu venituri ridicate ). Faptele arată că oamenii au tendinţa să reducă
consumul
la bunurile inferioare, atunci cînd se înregistrează creşterea
veniturilor lor
la un anumit nivel. Curba cererii individuale
( deci şi cantitatea cerută ) la un bun
inferior se va deplasa spre dreapta dacă veniturile sunt la un nivel
scăzut şi
se va deplasa spre stînga odată cu creşterea veniturilor de la un
anumit nivel
în sus. Invers, cînd venitul personal scade, curba cererii individuale
pentru
un bun inferior se va deplasa spre dreapta pînă ce venitul va atinge un
anumit
nivel, de la care punct, o scădere în venituri va cauza deplasarea
curbei spre
stînga.
3.Perspectiva privind evoluţia
pieţei. Se referă la ceea ce
individul se aşteaptă în viitor, referitor la toate bunurile şi
faptele,
relevante pentru situaţia lui economică. De exemplu, o perspectivă de
creştere
a preţului unui bun oarecare, ce intră frecvent în consumul personal,
generează, în prezent, o creştere a cererii. Deci, pentru bunul
respectiv,
curba cererii se deplasează spre dreapta.
4.Gusturile. Dacă au
loc modificări în gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta în mod
direct
în cerereade bunuri şi, implicit, în deplasarea curbei cererii.
in
afara factorilor amintiţi, cererea este influenţată şi de alţi factori.
De
pildă, factorii demografici influenţează asupra volumului şi structurii
cererii
prin variabile ca: numărul populaţiei, numărul familiilor, componenţa
familiilor pe grupe de vîrste, pe sexe, structura socio-profesională,
ş.a. La
acestea, se mai adaogă obiceiurile, specificul local, tradiţiile
naţionale etc.
De asemenea, nu putem să nu amintim influenţa puternică asupră cererii,
a
factorilor psihologici şi sociali. Deosebirile de preferinţe, de
atitudini faţă
de un produs sau altul, pot apare şi datorită particularităţilor
psihice ale
indivizilor, puse în evidenţă prin grade diferite de receptevitate,de
reacţii.
Cererea mai poate fi influenţată şi de alţi factori, cum ar fi cei
natural-climaterici, sezonieri, conjuncturali, etc.
2.Factorii ce
influenţează asupra ofertei
Oferta,
ca şi cererea, este determinată,în dimensiunea ei, de o serie de
factori. Cei mai
importanţi sînt următorii: a) preţul
resurselor ( a factorilor de producţie ); b) preţul altor bunuri; c)
tehnologia; d) numărul de ofertanţi; e) perspectivele pieţei; f) costul
producţiei; g) taxele şi subsidiile; h) evenimente naturale şi
social-politice.
a)
Preţul resurselor.Dacă preţul factorilor de producţie scade,
ofertanţii
unui anumit produs, sînt dispuşi a produce mai multe bunuri, curba
ofertei
pentru bunul respectiv înregistrează o deplasare spre dreapta ( fig1.2).
Invers,
dacă preţul unuia sau a mai multor factori de producţie creşte, atunci
va
creşte costul de producţie şi ofertantul nu va fi dispus a produce o
cantitate
mai mare. Drept consecinţe, curba ofertei se va deplasa spre stînga.
1
b) Preţul altor bunuri. Factorii de producţie sînt atraşi
spre acele activităţi de producţie unde ei sînt plătiţi la un preţ
ridicat.
Dacă preţul producţiei X creşte, este firesc ca să se
înregistreze o atragere
a factorilor de producţie spre acest produs, deci curba ofertei la
acest produs
se va deplasa spre drearta, şi invers.
c)
Tehnologia. Întroducerea tehnologiei noi, are ca efect
creşterea
productivităţii muncii şi, implicit, reducerea costului de producţie.
În acest
caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producătorii
sînt
motivaţi a produce mai mult. Descreşterea productivităţii muncii, duce
la
creşterea costurilor de producţie şi evident efectul va fi negativ
asupra
ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.
d)
Numărul de ofertanţi. Curba ofertei pieţei ( a tuturor firmelor
dintr-o
anumită ramură care produc acelaşi produs ) se va deplasa spre dreapta,
dacă în
ramură vor intra noi firme şi invers.
e)
Perspectivele pieţei. Dacă în perspectivă se aşteaptă, într-o
anumită
ramură, la scăderea sau chiar la oprirea producţiei ( o grevă ), în
prezent
ofertanţii vor produce mai mult pentru a contracara efectele acţiunilor
viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Dacă
ofertanţii se
aşteaptă la o creştere a preţului în viitor, atunci în prezent vor
reduce
producţia pentru a o creşte în viitor. Deci, curba ofertei se va
deplasa spre
stînga.
f)
Costul producţiei. Dacă costul producţiei scade, oferta pentru
bunurile
respective va creşte şi invers, creşterea costului va aduce la scăderea
ofertei. Specialiştii consideră că evoluţia costului reprezintă unul
din
factorii principali care acţionează asupra ofertei. Deci, curba ofertei
se va
deplasa spre dreapta dacă costul scade şi invers.
g)
Taxele şi subsidiile. Firmele plătesc taxe asupra profitului
obţinut.
Dacă taxele pe profit se majorează, atunci apare tendinţa de reducere a
ofertei
şi deci curba ofertei se va deplasa spre stînga. Invers, dacă se
înregistrează
o reducere a taxelor pe profit, se va înregistra o creştere a ofertei
şi deci
deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni să
susţină unele
firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu
alocaţii de la bugetul
statului, respectiv cu subsidii. În această situaţie, oferta va creşte
şi
evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.
h)
Condiţiile naturale reprezintă un factor important care, în
multe
ramuri, influenţează mărimea ofertei. Condiţiile social-politice îşi
pun şi ele
amprenta asupra întregii activităţi economice. Dacă acestea sînt
favorabile (
stabilitate politică, cadru juridic adecvat, etc.) atunci oferta va
creşte,
dacă nu, oferta va înregistra o reducere.
Însumarea
algebrică a influenţei absolute sau relative a fiecărui factor de
acţiune, în
condiţiile aceluiaşi preţ, dă ca rezultat modificarea totală a ofertei.
Orice
modificare de-a lungul curbei ofertei pune în evidenţă schimbarea
preţului
bunului respectiv, asociată cu schimbarea în cantitatea de bun oferită.
Deci,
schimbarea în cantitate se vede pe curba fixă
|