1
E T
A P E L E
REALIZÃRII
PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETÃŢI COMERCIALE
CU
OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR (EVALUAREA UNEI BÃNCI)
1 .Definirea misiunii evaluãrii
Scopul
evaluãrii unei societãţi comerciale cu obiect de activitate bancar
este acela de a stabili valoarea globalã a entitãţii ca întreg prin
punerea în
evidenţã a poziţiei finanicare a entitãţii date de valoarea unor
indicatori
precum:
- Mijloacele
fixe (uzura fizicã şi moralã, rentabilitatea econimicã a acestora)
- Gradul
de îndatorare faţã de Banca Centralã, faţã de clienţi, faţã de alte
instituţii bancare şi faţã de alţi agenţi economici.
- Nivelul
rezervei minime obligatorii, nivelul disponibilitãţilor bãneşti
- Capacitatea
de a mijloci activitãţi economice si fluxuri de numerar
- Capitalul
propriu, modalitãţi de finanţare, acţionariat
2. Cunoaşterea surselor evaluãrii
Cunoaşterea
obiectului evaluat (a societãţii evaluate) se face prin
studierea atît a situaţiilor financiare anuale, cît şi a unor
informaţii cu
privire la modificarea capitalului social, etc. Principalele surse de
informaţie studiate sunt:
- Situaţiile
financiare anuale (bilanţul contabil oferã informaţii cu privire la
poziţia financiarã a firmei, contul de profit şi pierdere indicã
performanţele financiare ale firmei)
- Analiza
fluxurilor de trezorerie
- Analiza
evoluţiei bursiere a cursului acţiunilor societãţii evaluate.
3. Diagnosticarea situaţiei actuale
Se
poate face prin analiza resurselor şi a rezultatelor obţinute pe o
anumitã perioadã de timp trecutã şi pînã la data evaluãrii.
Analiza
resurselor presupune prezentarea şi analiza surselor de
finanţare, a creanţelor şi a datoriilor.
PATRIMONIUL
Metodele alese pentru evaluarea
patrimoniului sunt:
ACTIVUL NET CONTABIL
ACTIVUL NET CONTABIL
= Valoarea activelor
întreprinderii
-- Datorii totale
-- Active considerate
nonvalori
Valoarea
activului net contabil se stabileşte prin analiza indicatorilor
ultimului bilanţ încheiat.
Indicatorii
din bilanţ sunt supuşi unor corecţii, pentru a se putea
scoate în evidenţã cu uşurinţã valoarea societãţii comerciale evaluate.
ACTIVUL NET CORECTAT
= Activul contabil corectat
-- Datoriile totale
corectate (pe termen scurt, mediu şi lung)
Elementele
de
activ sunt corectate dupã cum urmeazã:
- Activele
considerate non-valori nu sunt luate în considerare. Aici putem
include: cheltuieli de cercetare-dezvoltare cu şansã scãzutã de a avea
inovaţia ca şi finali-tate, cheltuieli de consituire, brevete, licenţe,
mãrci
- Evaluarea
celorlalte active necorporale, precum fondul comercial
- Plãţile
anticipate nu se includ în evaluare.
- Avansurile
primite şi nici cele acordate nu sunt luate în calcul.
- Disponibilitãţile
bãneşti sunt evaluate la valoarea lor contabilã, iar cele exprimate în
valutã sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evaluãrii.
- CEC-urile,
cambiile, biletele la ordin sunt evaluate la valoarea lor de piaţã din
data evaluãrii.
- Mãrcile
poştale şi fiscale sunt evaluate la valoarea lor nominalã, cu excepţia
celor cu valoare filatelicã.
Ajustarea
creanţelor
- Creanţele
a cãror lichiditate depãşeşte 1 an nu sunt luate în considerare.
- Creanţele
cu o lichiditate cuprinsã între 6 luni şi 1 an se diminueazã cu 25-30%
- Creanţele
care constituie credit pentru societatea evaluatã şi se încadreazã în
perioada de creditare, se evalueazã la valoarea lor contabilã.
- Creanţele
exprimate în valute se evalueazã la cursul BNR din ziua evaluãrii.
Imobilizãrile
corporale sunt evaluate prin mai multe metode, în funcţie de natura lor:
- Terenurile
se evalueazã la preţul pieţei, iar valoarea fiecãrui metru pãtrat de
teren construit se diminueazã cu 25-30%.
- Clãdirile,
construcţiile speciale şi mijloacele fixe se evalueazã în mod specific,
fãrã sã se ţinã seamã de amplasarea lor, uzura lor fizicã şi moralã,
cheltuielile necesare întreţinerii lor într-un stadiu normal de
funcţionare.
- Investiţiile
în curs se evalueazã dupã aceleaşi metode ca şi investiţiile în
mijloace fixe.
- Activele
achiziţionate în leasing se evalueazã ca şi cum s-ar afla în posesia
societãţii evaluate.
Corectarea
pasivelor
- Datoriile
se evalueazã la valoarea probabilã de piaţã
- Creditele
pe termen lung se evalueazã dupã aceleaşi principii ca şi imobilizãrile
financiare
- Includerea
în datorii a provizioanelor.
ACTIVUL
NET CONTABIL
PENTRU
O SOCIETATE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR
ACTIVUL NET CONTABIL
= Valoarea activelor
întreprinderii
-- Datorii totale
-- Active considerate
nonvalori
Valoarea
activului net contabil se stabileşte prin analiza indicatorilor
ultimului bilanţ încheiat.
Indicatorii
din bilanţ sunt supuşi unor corecţii, pentru a se putea
scoate în evidenţã cu uşurinţã valoarea societãţii comerciale evaluate.
Valoarea
activelor întreprinderii =
=
Casa şi
disponibilitãţi la bãncile centrale
1,963,951,061
lei
+
Creanţe asupra
instituţiilor de credit
668,513,677 lei
+
Creanţe asupra
clientelei
4,893,129,822
lei
+
Imobilizãrile
corporale
214,212,362 lei
+
Imobilizãrile necorporale
9,056,208 lei
TOTAL
ACTIVE
8,085,869,412
lei
Datorii
totale =
=
Datorii
privind instituţiile de credit
1,171,841,932
lei
+
Datorii
privind clientela
5,820,179,624
lei
+
Datorii constituite prin titluri
101,035
lei
TOTAL
DATORII
6,992,122,591
lei
Active
considerate nonvalori=
=Cheltuieli
de
consituire
24,620
lei
În
cele din
urmã, vom putea afla valoarea activului net contabil:
Activul
net
contabil =
=
Total active
8,085,869,412 lei
- Datorii totale
6,992,122,591 lei
-
Active considerate non-valori
24,620
lei
ACTIVUL
NET
CONTABIL =
1,093,722,201
lei
Actiul
net
corectat se calculeazã ca diferenţã dintre activul contabil corectat şi
datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu şi lung) .
Notã: Provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli se vor include în datorii
ACTIVUL NET CORECTAT
= Activul contabil corectat
-- Datoriile totale
corectate (pe termen scurt, mediu şi lung)
Ajustarea creanţelor
- Creanţele
mai mari de 1 an nu se iau în cosiderare
- Creanţele
cu o lichiditate de 6 luni – 1 an se diminueazã cu 25 %
- Creanţele
mai mari de 1 an sunt reprezentate de creanţele asupra clientelei (nu
se vor lua în considerare). Valoarea acestora este de cca 4,89 mld RON
(conform bilanţului contabil încheiat pe anul 2006)
- Creanţele
cu o lichiditate de 6 luni – 1 an ce se vor diminua cu 25 % sunt
reprezentate de creanţele asupra instituţiilor de credit. Dupã
diminuarea cu un procent de 25 %, valoarea acestora ajungînd la 505
milioane de RON (conform ultimului bilanţ contabil încheiat pe 2006)
Imobilizãrile corporale şi acorporale
- Valoarea
imobilizãrilor corporale a ajuns la sfîrşitul anului 2006 la cca 210
milioane RON
- Imobilizãrile
necorporale valorau, la sfîrşitul anului 2006, cca 9.10 milioane RON
M E
T O D A
DISCOUNTED
CASH-FLOW
(DCF)
Este
o metodã modernã prin care se determinã valoarea fluxurilor viitoare
a unei societãţi comerciale. Baza metodologicã a aplicãrii acestei
metode o
reprezintã deter-minarea eficienţei economice a unei investiţii.
Metoda
DCF (discounted cash-flow) este asemãnãtoare metodei determinãrii
eficienţei economice, prin faptul cã:
- Ambele
sunt metode prospective, ce au în vedere viitorul economic al
între-prinderii, bazat pe investiţii prin utilizarea resurselor
provenite din credite bancare, împrumuturi de pe piaţa de capital,
majorãri de capital social, etc
- Se
utilizeazã aceleaşi metode de calcul: cash-flow-ul net, valoare
rezidualã, rata de actualizare, valoarea actualizatã (sau prezentã)
- Exprimarea
indicatorilor economico-financiari se face în preţuri curente, deci se
ia în considerare influenţa inflaţiei.
- Pentru
o evoluţie a preţurilor erodatã de o modificare uşoarã a ratei
inflaţiei, evaluarea se face în preţuri constante; în situaţii cu o
ratã a inflaţiei fluctuantã, evaluarea se face într-o valutã puţin
afectatã de inflaţie.
DEFINIREA
CASH-FLOW-ULUI
Termenii
asociaţi cash-flow-ului sunt: flux de numerar, fluxuri de
disponibilitãţi nete şi fluxuri de trezorerie.
Denumirea
de flux de numerar nu este cea mai potrivitã, deoarece în
teoria economicã, numerarul desemneazã partea masei monetare
reprezentate de
bancnote şi de moneda metalicã.
În
evaluare, cea mai potrivitã definire a cash-flow-ului este cea de
venituri viitoare. În evaluare, veniturile viitoare sunt reprezentate
de sumele
ce remunereazã factorul capital, respectiv profitul net şi amortizarea
imobilizãrilor corporale şi acorpo-rale.
Indiferent
de modul de definire a cash-flow-ului, el reprezintã practic
diferenţa dintre intrãrile (încasãrile) şi ieşirile (plãţile) efectuate
de o
societate comercialã într-o perioadã de timp.
Disponibilitãţile
bãneşti nete de la sfîrşitul anului rezultã din:
- Disponibilitãţile
de la începutul anului (soldul iniţial)
- Încasãrile
- Plãţile
Intrãrile
pot fi
reprezentate de:
- Aport
suplimentar de capital al acţionarilor sau asociaţilor
- Împrumuturi
primite pe termen lung
- Încasãri
din vînzarea unor imobilizãri corporale sau necorporale
- Încasãri
din vînzãri
Ieşirile
pot fi
reprezentate de:
- Cumpãrãri
pentru consum sau vînzare
- Rate
plãtite pentru creditele pe termen lung
- Investiţii
pe termen lung şi dezvoltare
- Alte
plãţi incluse în cheltuieli
- Impozitul
pe profit
DISPONIBILITÃŢILE
BÃNEŞTI
ALE
UNEI SOCIETÃŢI CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR
Disponibilitãţile bãneşti ale SC Banca
Carpatica SA
Disponilitãţile
bãneşti de la sfîrşitul anului constau în:
- Disponibilitãţile
de la începutul anului
- Încasãrile
efectuate de întreprindere (intrãrile)
- Plãţile
efectuate de întreprindere (ieşirile)
Intrãrile
pot fi
reprezentate de:
- Aport
suplimentar de capital al acţionarilor sau asociaţilor
- Împrumuturi
primite pe termen lung
- Încasãri
din vînzarea unor imobilizãri corporale sau necorporale
- Încasãri
din vînzãri
DISPONIBILITÃŢILE
DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI
1,141,065,211
lei
Venituri
din comisioane
(intrare)
224,162,379 lei
Aport
de capital
(intrare)
156,621,862 lei
Venituri
din
anularea provizioanelor (intrare)
61,870,193 lei
Alte
venituri: rambursare credite acordate, etc (intrare)
915,541,328 lei
Total
venituri:
1,358,195,762 lei
1
Ieşirile
pot fi
reprezentate de:
- Cumpãrãri
pentru consum sau vînzare
- Rate
plãtite pentru creditele pe termen lung
- Investiţii
pe termen lung şi dezvoltare
- Alte
plãţi incluse în cheltuieli
- Impozitul
pe profit
Valoarea
totalã
a cheltuielilor efectuate de SC Banca Transilvania SA în exerciţiul
financiar 2006 a
fost de cca
1,225,000,000 RON, cheltuieli consituite din:
- Rambursarea
creditelor primite de Banca Centralã şi de alte insitituţii financiare
- Dobînzi
la depozitele consitutite de persoanele fizice şi juridice
- Cheltuieli
privind primele de asigurare, salarii
- Cheltuieli
privind investiţiile în imobilizãri corporale şi acorporale
Disponibilitãţile
bãneşti de la sfîrşitul anului sunt reprezentate de diferenţa dintre
totalul
încasãrilor şi totalul plãţilor efectuate de întreprindere în timpul
unui
exerciţiu financiar.
TOTAL
VENITURI:
1,358,195,762 lei
TOTAL
CHELTUIELI:
1,225,679,173 lei
REZULTATUL
ÎNAINTE DE IMPOZITARE
132,516,589 lei
Impozitul
pe profit:
21,202,655 lei
REZULTATUL
DUPÃ
IMPOZITARE (NET)
111,313,934 lei
DETERMINAREA
MODIFICÃRII
NECESARULUI
DE FOND DE RULMENT
În
analiza situaţiei financiare anuale a unei întreprinderi se utilizeazã
noţiuni asemãnãtoare, dar diferite ca sferã:
- Fondul
de rulment net (FRN)
- Necesarul
de fond de rulment (NFR)
- Trezoreria
netã (TN)
Fondul
de rulment este excedentul de resurse stabile (capitaluri ale
acţionarilor şi împrumuturi pe termen lung) peste activele imobilizate
(corporale,
acorporale şi financiare). Se calculeazã ca şi:
FRN =
Active circulante – Pasive curente
Active circulante
= Stocuri
+ Creanţe
+ Conturi curente
+ Investiţii financiare pe
termen scurt.
Necesarul
de
fond de rulment exprimã partea din capitalul permanent pe care trebuie
sã o
utilizeze o firmã peste cea alocatã finanţãrii:
NFR =
Stocuri + Creanţe – Datorii nebancare pe termen scurt
TN =
FRN – NFR
Trezoreria netã se calculeazã ca diferenţã dintre
fondul de
rulment necesar şi necesarul de fond de rulment:
DETERMINAREA
MODIFICÃRII NECESARULUI DE FOND DE RUMENT
ÎN
SITUAŢIA UNEI SOCIETÃŢI CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR
Fondul
de rulment este excedentul de resurse stabile (capitaluri ale
acţionarilor şi împrumuturi pe termen lung) peste activele imobilizate
(corporale, acorporale şi financiare). Se calculeazã ca şi:
FRN =
Active circulante – Pasive curente
Active circulante
= Stocuri
+ Creanţe
+ Conturi curente
+ Investiţii financiare pe
termen scurt.
SC
Banca
Carpatica S.A. prezintã în bilanţul contabil încheiat pe anul 2006
urmãtoarele
date cu privire la fondul de rulment net, necesarul de fond de rulment
şi
trezoreria netã:
Casa,
disponibilitãţi la bãnci centrale
1,164,785,776
lei
Crenţe
asupra
insituţiilor de credit
192,408,248 lei
Acţiuni
şi alte titluri cu venit variabil
4,450,500
lei
Total
active
circulante
1,361,644,024 lei
Datorii
privind
instituţiile de credit
844,283,643 lei
Datorii
constituite prin titluri
101,035
lei
Provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli
61,870,193 lei
Pasive
curente
906,254,871 lei
FRN
= Active
circulante - Pasive curente
FRN
=
1,361,644,024 – 906,254,871
FRN
= 455,389,153 lei
Necesarul
de fond de rulment exprimã partea din capitalul permanent pe
care trebuie sã o utilizeze o firmã peste cea alocatã finanţãrii:
NFR =
Stocuri + Creanţe – Datorii nebancare pe termen scurt
Stocuri:
0,00
Creanţe
(total):
192,408,248
lei
Datorii
nebancare pe termen scurt (constituite prin titluri)
101,035 lei
Necesarul
de
fond de rulment
192,307,213
lei
TN =
FRN – NFR
Trezoreria netã se calculeazã ca diferenţã dintre
fondul de
rulment necesar şi necesarul de fond de rulment:
Fodul
de rulment
necesar:
455,389,153
lei
Necesarul
de fond de rulment:
192,307,213 lei
Trezoreria
netã:
263,081,940 lei
C O
N C L U Z I I
CU
PRIVIRE LA
UTILIZAREA METODELOR DE EVALUARE
PENTRU
O SOCIETATE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR
METODA DCF (Discounted Cash-Flow)
Societatea
comercialã cu obiect de activitate bancar este o societate comercialã
pe
acţiuni al cãrei obiect de activitate este acela de finanţare a
activitãţilor
economice, de a mijloci circulaţia fluxurilor de bani în economie, de a
sprijini financiar atît pe agenţii economici producãtori, cît şi pe cei
consumatori (populaţia), prin oferirea de credite şi consituirea de
depozite;
alte activitãţi întreprinse de o societate bancarã ţin de domeniul
pieţei de
capital, mai precis pe piaţa primarã, prin plasarea pe piaţã a
titlurilor
financiare (acţiuni şi obligaţiuni). Într-un cuvînt, activitatea unei
societãţi
bancare presupune exclusiv circulaţia fluxurilor de bani în economie. Metoda Discounted Cash-flow este cea mai
complexã metodã de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor
viitoare de
venituri. Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate
bancarã
presupune scoaterea în evidenţã a eficienţei unei investiţii indiferent
de
natura ei. La nivel global, prin luarea în considerare a tuturor
investiţiilor
efectuate de agenţii economici, se poate determina gradul de eficienţã
a
investiţiilor la nivelul întregii economii.
METODA ACTIVULUI NET CONTABIL
Ca
orice metodã
de evaluare patrimonialã, aplicarea ei presupune efectuarea unor
corecţii la
nivelul indicatorilor din ultimul bilanţ încheiat, atît în cazul
activelor cît
şi în cazul pasivelor unei entitãţi. Ajustãrile efectuate la nivelul
bilanţului
au ca scop aducerea la zi a valorii unei întreprinderi.
Alegerea
acestei
metode de evaluare patrimonialã are ca scop scoaterea în evidenţã a
unei valori
cît mai actuale a întreprinderii, prin:
·
Ajustarea valorii activelor prin
eliminarea unor
active aşa-zise nonvalori, cum ar fi cheltuielile de consitutire,
cheltuieli de
cercetare-dezvoltare ce au şanse minime de a se transforma în inovaţii.
Toate
aceste ajustãri au scopul de scoate în evidenţã valoarea întreprinderii
prin
prisma capacitãţilor sale de eficientizare a investiţiilor (faptul cã
s-au
efectuat cheltuieli de cercetare-dezvoltare, dar şansele acestora de a
se
concretiza în inovaţii sunt minime, nu garanteazã dezvoltarea entitãţii
economice şi deci, nu putem vorbi de o eficienţã a unor investiţii în
produse
noi)
·
Luarea în considerare a clãdirilor,
a
terenurilor şi a altor construcţii la valoarea lor de piaţã, fãrã a se
ţine
cont de amplasarea lor, implicã ignorarea caracterului speculativ în
funcţie de
zonã, al valorii imobilizãrilor evaluate.
|