1
I. REPERE
ISTORICE PRIVIND CONTROLUL
FINANCIAR SI FISCAL IN ROMANIA
Statul,
indiferent de forma sa de organizare, si-a creat intotdeauna un sistem
de
control ale carui principale obiective au vizat, in cele mai multe
cazuri,
activitatea de urmarire si de realizare a obligatiilor financiare ale
cetatenilor fata de institutiile sale.
1. Inceputurile
si necesitatea sistemului de control fiscal.
Primele
marturii ale existentei structurilor de control ale statului, in
spatiul
carpato-danubiano-pontic, dateaza din secolul al XIV-lea. Statele
romanesti nou
infiintate dispuneau de structuri de control fiscal formate de slujbasi
al
caror principal rol era sa asigure strangerea birurilor si a dijmelor
de la
populatie. Situatia a capatat accente deosebite dupa instaurarea
dominatiei
otomane, ca urmare a instituirii de catre aceasta a unui apasator si
inrobitor
regim fiscal constituit, in principal, din obligatia de plata a
haraciului
impus Principatelor Romanesti.
In vederea
satisfacerii exigentelor mereu sporite ale Portii Otomane , atat a
celor
materiale cat mai ales a celor financiare, domnitorii din Principatele
Romanesti au fost constransi sa instituie o foarte puternica structura
de
urmarire si control a incasarii, de la populatie, a acestora.
Dezvoltarea statului a fost
insotita, o data
cu dezvoltarea structurilor sale, de perfectionarea aparatului de
strangere a
banilor infiintat pe langa curtile
-1-
domnesti.
Necesitatile
controlului fiscal in viziunea lui N. Ceausescu publicate de Gh.
Bistriceanu, E. Negrea si L.
Patrascoiu, in lucrarea “Finante si
Credit” aparuta in 1977:
- controlul
economic-financiar este determinat de actiunea legii acumularii
socialiste care
reclama cunoasterea formarii, repartizarii si a utilizarii produsului
social si
a venitului national, precum si a proportiilor dintre fondul de
dezvoltare
economico-sociala si fondul de consum.
- controlul
economic financiar va fi necesar atata timp cat va exista productia de
marfuri
si va actiona legea valorii. Actiunea legii valorii este cunoscuta si
folosita
in mod constient de catre stat la elaborarea planului national unic si
a
planurilor financiare, la stabilirea preturilor marfurilor, a tarifelor
serviciilor etc. Legea valorii este, de asemenea, folosita de catre
stat
pentru: organizarea productiei, stimularea materiala, intarirea
gestiunii
economice, reducerea cheltuielilor de productie si cresterea
rentabilitatii.
-
organizarea in interesul intregului popor a unui sever control si a
unei cat
mai bune evidente asupra productiei si a distribuirii venitului
national
prezinta una din conditiile cele mai importante ale conducerii
economiei
nationale. Controlul constituie un atribut esential, o componenta a
functiei
economico-organizatorice si a celei cultural-educative a statului.
Economia nu poate fi organizata si condusa
fara
exercitarea unui control sistematic din partea statului.
- controlul
este necesar si pentru ca el contribuie la: educarea cetateneasca a
maselor,
dezvoltarea simtului gospodaresc, lichidarea nepasarii
fata
de avutul obstesc si la descoperirea furturilor si a delapidarilor din
avutul
-2-
poporului, intarirea ordinii si
disciplinei.
2.
Demersuri legislative de eficientizare
a aparatului fiscal
Prima lege de urmarire a realizarii veniturilor
publice a statului, judetelor si comunelor, a administratiilor si
stabilimentelor publice si de binefacere dateaza la noi de la 21 martie
1877.
Legea stipula clar facilitatile si scutirile, dar mai ales faptul ca
orice
contribuabil care nu-si achita impozitul pana la data de 15 din luna
mediana a
trimestrului devenea urmarit fiscal. De
aici transpare intr-o anumita masura ceea ce astazi este idea de
prevenire si
combatere a evaziunii fiscale, data de necesitatile crescande de
resurse pentru
stat in realizarea functiilor sale ( administratie, invatamant,
sanatate,
aparare, ordine publica, protectie sociala etc.).
Preocuparea
pentru organizarea unui sistem cat mai bun de impunere si aplicare a
celor mai
eficace mijloace de prevenire si represiune a fenomenului de evaziune
fiscala
s-a manifestat in toata perioada de la 1921 – anul introducerii marii
reforme a
impozitelor directe , pana la 1947, cand are loc stabilizarea monetara
dar si celebra “lege 344” antievaziune .
Inspaimantatoare prin severitatea ei, aceasta are si o rezonanta
politica (de
clasa), cand, dat fiind contextul istoric, politic si social, s-a
constituit in
lovitura de gratie asupra mosierilor “dandu-li-se posibilitatea” (
oricum urmau
sa dispara ) sa-si lichideze obligatiile fiscale, chiar daca in trecut
s-au
sustras de la plata
acestora.
In 1862 s-a
creeat “Inspectia de finante” – organism pus direct sub conducerea
Ministerului
de Finante cu sarcina de a face verificari si cercetari
-3-
inopinate in contabilitatea tuturor
agentilor, iar anul 1864 marcheaza europenizarea desavarsita a
controlului
financiar prin infiintarea Inaltei Curti de
Conturi, care,
chiar daca a suferit modificari referitoare la personal, competente,
proceduri
si ordine ierarhica intre celelalte instante judecatoresti, a reusit sa
se
mentina pe firmamentul institutiilor democratice timp de 84 de ani,
pana in
anul nationalizarii.
O institutie
de inspiratie europeana si care corespunde direct necesitatii de
combatere a
evaziunii fiscale este Garda Financiara.
II. ORGANELE DE CONTROL SI ATRIBUTIILE LOR
Ministerul
Finantelor Publice, in numele statului, efectueaza, prin aparatul
specializat,
controlul administrarii si utilizarii mijloacelor financiare ale
organelor
centrale si locale ale administratiei de stat, precum si ale
institutiilor de
stat si verifica respectarea reglementarilor financiar-contabile in
activitatea
desfasurata de catre regii autonome, societati comerciale si alti
agenti
economici in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de
stat.
Aparatul
specializat al Ministerului Finantelor Publice actioneaza operativ
pentru
prevenirea si combaterea fraudelor, contraventiilor si infractiunilor
la
regimul fiscal si vamal, luand masurile prevazute de lege.
Controlul
financiar al statului se organizeaza si functioneaza in Ministerul
Finantelor
Publice si se realizeaza prin:
1. Directia Generala
a Controlului Financiar (devenita Directia generala de indrumare si
control
fiscal din 2001)
2. Garda
Financiara
-4-
In judete si
municipiul Bucuresti sunt organizate directii de control financiar
fiscal si
sectii ale Garzii Financiare.
1. Directia Generala a
Controlului Financiar
de stat
Aceasta are
urmatoarele atributii:
-
controleaza administrarea si utilizarea fondurilor acordate de la buget
pentru
cheltuielile de functionare si intretinere a organelor centrale si
locale ale
administratiei de stat si a altor unitati finantate de la buget;
-
controleaza utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de
investitii de interes general, subventionarea unor activitati si
produse si
pentru alte destinatii prevazute de lege;
- verifica
folosirea mijloacelor si a fondurilor din dotare si respectarea
reglementarilor
financiar contabile in activitatea regiilor autonome si a societatilor
comerciale cu capital de stat;
- verifica
exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de
lege si de
actele de constituire a societatilor comerciale si a celorlalti agenti
economici , urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la
termen
a tuturor obligatiilor financiare si fiscale fata de stat;
-
indeplineste si alte atributii de control stabilite, potrivit legii.
Ministerul
Finantelor Publice, in baza constatarilor rezultate din controlul
efectuat de
catre organele sale specializate, are dreptul sa dispuna:
- luarea de
masuri in vederea inlaturarii si prevenirii neregulilor constatate in
activitatea financiar-contabila a administratiei centrale si locale,
-5-
precum si a regiilor autonome;
- corectarea
si completarea bilanturilor contabile si varsarea la buget a
impozitelor si
altor venituri legale datorate statului;
- aplicarea
de masuri pentru respectarea prevederilor legale in domeniul preturilor
si
tarifelor; ulterior, prin infiintarea Oficiului concurentei, s-au
restrans
atributiile in acest domeniu;
-
suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor
financiar-contabile si fiscale.
Potrivit
legii, la cererea organelor de control financiar, conducerile si
salariatii
administratiei , institutiilor de stat si agentilor economici supusi
controlului au obligatia:
- sa puna la
dispozitie registrele si corespondenta, actele, piesele justificative,
darile
de seama, bilanturile contabile si alte documente necesare controlului;
- sa
prezinte pentru verificare valorile de orice fel pe care le gestioneaza
sau le
au in pastrare, care, potrivit legii, intra sub incidenta controlului;
- sa dea
informatii si explicatii verbale si in scris, dupa caz, in legatura cu
problemele care formeaza obiectul controlului;
- sa
elibereze, potrivit legii, documentele solicitate in original sau copii
certificate;
- sa asigure
sprijinul si conditiile necesare bunei desfasurari a controlului sis
a-si dea
concursul pentru clarificarea constatarilor.
1
2.
Garda Financiara
In mare,
actualele atributii legale ale Garzii Financiare sunt aceleasi cu cele
indeplinite in perioada interbelica, respectiv exercita controlul
operativ si
inopinat in legatura cu:
- aplicarea
si executarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale, urmarind
impiedicarea oricarei sustrageri sau eschivari de la plata impozitelor si taxelor;
-
respectarea normelor de comert, urmarind sa impiedice activitatile de
contrabanda si procedeele interzise de lege.
III. EXERCITAREA CONTROLULUI FISCAL
A. Controlul formal se exercita
asupra tuturor declaratiilor contribuabililor, imediat dupa
receptionarea
acestora de catre serviciile insarcinate cu incasarea impozitelor si
taxelor
datorate. Controlul formal consta in examinarea, din punct de vedere al
formei,
a tuturor elementelor inscrise in declaratii, pentru a se permite in
special
exploatarea ulterioara a acestor documente.
B. Controlul documentar este
activitatea ce consta in examinarea datelor inscrise in declaratiile de
impunere, comparativ cu cele din situatia fiscala a contribuabilului.
Din
definitie rezulta ca aceasta forma este un control ulterior care nu se
desfasoara extern, la sediul contribuabilului, ci la locul de depunere
a
declaratiilor.
-7-
Principalele
obiective ale controlului documentar sunt:
- depistarea
contribuabililor care nu au depus declaratiile de impunere, a celor rau
platnici sau a evazionistilor;
- depistarea
declaratiilor eronate sau incomplete;
- selectarea
dosarelor pentru controlul extern.
C. Controlul extern este
activitatea care se desfasoara la sediul contribuabilului, ulterior
depunerii
de catre acesta a declaratiei de impunere, in vederea sabilirii
realitatii in
legatura cu unele abateri rezultate din verificarea preliminara a
acesteia si a
altor documente aflate la dosar.
Sursele de
informare ale controlului extern sunt formate din ansamblul
documentelor
contabile, atat ale contribuabilului controlat, cat si ale altor
unitati
economice partenere.
Principalele
obiective ale controlului extern sunt:
-
verificarea contabilitatii contribuabilului;
-
confruntarea elementelor inregistrate in contabilitate cu realitatile
faptice
constatate pe teren;
- stabilirea
abaterilor, si in functie de acestea, a masurilor de intrare in
legalitate.
In incheiere
putem spune ca obligatiile fiscale cuprind:
- obligatia
de declarare a bunurilor, a veniturilor impozabile sau, dupa caz, a
impozitelor
datorate, inclusiv taxele si contributiile la fondurile speciale;
- obligatia
de declarare, de inregistrare in evidentele contabile si de plata la
termenele
legale a impozitelor;
- obligatia
de calculare, de inregistrare in evidentele contabile si de plata la
termenele
legale a impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile speciale;
-8-
- obligatia
de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si
de
plata, la termenele legale, impozitele realizate prin stopaj la sursa;
- orice alte
obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, in
aplicarea si executarea legilor fiscale.
Se poate
observa la final anexa schemei controlului fiscal.
-9-
ANEXA 1 : Controlul fiscal
DOSAR
-declaratie de impunere
CONTROL FORMAL
ABATERI
DA
CONTROL
FORMALE? PROPUNERI
DOCUMENTAR
NU
CLASARE
NU
ABATERI?
CLASARE
DA
ABATERI
DA
CONTROL
MAJORE?
PROPUNERI EXTERN
NOTIFICARE
ABATERI
NU
DA
CLASARE
CORECTII
CONTROLUL
CONTABILITATII
CLASARE
STABILIREA
DEFICIENTELOR
CORECTII
INDICII?
NU
CLASARE
CONTROLUL CORESPONDENTEI
DECLARATIEI CU SITUATIA
PATRIMONIALA
VERIFICARE A
“ MODULUI DE VIATA”
MASURI DE INTRARE
IN
LEGALITATE
BIBLIOGRAFIE
1. Ionel Bostan Controlul fiscal,
Editura Polirom,
Iasi 2003
2. Gh. Bistriceanu, E. Negrea,
Finante si credit,
L. Patrascoiu
Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1977
UNIVERSITATEA
CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
SCURTA
SINTEZA ASUPRA
CONTROLULUI FISCAL
IN ROMANIA
TITLUL
I: Repere istorice privind controlul financiar si fiscal in
Romania
TITLUL
II: Organele de control si atributiile lor
TITLUL
III: Exercitarea controlului fiscal
Prof.coordonator:
Student:
Surdu
M.
Trufasila(Roman) Mihaela
F.B.C.-ZI,
anul
III
BRASOV
-2005-
INTRODUCERE
In
realizarea acestei scurte sinteze am avut ca suport doua materiale :
unul
vechi, lucrare apartinand lui Gh. Bistriceanu, cu aparitia in 1977, si
unul nou
apartinand lui Ionel Bostan, aparut in 2003.
Poate va
intrebati de ce am ales ca suport un material atat de vechi cand cele
noi
relateaza exact prezentul, exact ceea ce trebuie sa stim.
Tocmai de
aceea am ales doua materiale diferite, deoarece, cum am spus, cel nou
ne arata
cum functioneaza controlul fiscal in prezent, ne arata, intr-adevar, si
inceputurile sistemului de control fiscal dar
nu ne relateaza fapte exact cum s-au intamplat in trecut la fel
cum ne
relateaza autorii materialului vechi.
In sinteza
se poate observa cum s-au intarit bazele sistemului fiscal de la
aparitia
acestora in sec. XIV-lea, pe parcurs, pana la Nicolae Ceausescu, cand
acesta a
intarit si mai mult sistemul controlului fiscal prin pronuntarea unor
“necesitati ale controlului fiscal’’ si cum acestea se transpun in ziua
de
astazi.
CUPRINS
I. Repere istorice privind controlul
financiar si fiscal in Romania
…………… 1
1.Inceputurile si necesitatile sistemului de control fiscal
…………………… 1
2. Demersuri legislative de eficientizare a aparatului fiscal
………………....
3
II. Organele de control si atributiile
lor ……………………………………… 4
1. Directia Generala a Controlului Financiar de stat ……………………….. 5
2. Garda Financiara ………………………………………………………… 7
III. Exercitarea controlului fiscal
……………………………………………. 7
Anexa: Controlul fiscal
……………………………………………………… 10
Bibliografie …………………………………………………………………..
11
CONCLUZII
In
concluzie, pot spune ca necesitatile controlului fiscal aparute la
stramosii
nostri sunt recunoscute si in prezent doar ca imbraca alte forme din
cauza
modernitatii societatii.
Chiar daca
pe parcurs, de la datarea controlului fiscal si pana in prezent, acesta
a
suferit foarte multe modificari nu s-a pus niciodata problema, in nici
o
perioada a timpului, ca acesta nu ar fi necesar ci din contra, fiecare
conducator al tarii a intarit bazele sistemului de control fiscal.
Aceasta pana
la Nicolae
Ceausescu
deoarece parerea mea absolut personala este ca acum, in modernism, cum
as putea
numi societatea din ziua de azi, bazele controlului fiscal nu mai sunt
la fel
de solide ca in trecut, ori din vina Ministerului care le are in
competenta ori
din vina organelor de control care nu isi fac datoria asa cum ar
trebui. Exista
in ziua de azi foarte multe firme in neregula de foarte mult timp
(mentionez ca
stiu denumirea a doua firme brasovene in aceasta situatie dar la care
prefer sa
le pastrez anonimatul) dar nimeni nu-si da seama sau aici a intervenit
acel
obiect numit “mita”. In orice caz, atat eu cat si dumneavoastra,
ramanem doar
cu semnul intrebarii, raspunsul la aceste intrebari nestiindu-l decat
cei
vinovati.
|