Alcoolii
De obicei când rostim cuvântul "alcool" ne gândim la spirtul medicinal sau la băuturile spirtoase, dar aceste tipuri de alcooli conţin o anumită substanţă orga-nică numită etanol. Alcoolii sunt unii dintre cei mai utilizaţi şi cunoscuţi compuşi chimici. De fapt un alcool este un compus organic care are cel puţin o grupare hi-droxil legată de un atom de carbon saturat. Dintre aceştia fac parte metanolul, e-tanolul, butanolul şi propanolul, aceştia formând serii omoloage.
Proprietăţile alcoolilor
Alcoolii alifatici pot exista în forme izomerice începând de la propanol în sus. Alţi compuşi, ca fenolii sau enolii, pot conţine grupe de hidroxil, dar din cau-ză că sunt ataşate direct carbonilor nesaturaţi se pot comporta diferit. În fenoli şi e-noli electronegativitatea puternică a atomilor de oxigen face ca acesta să atragă e-lectroni din inelul aromatic sau din legăturile duble, ca şi din atomii de hidrogen din grupările hidroxil. Acest lucru face ca legătura carbon-oxigen să fie mai puter-nică şi astfel să reacţioneze mai greu cu alţi compuşi.
Alcoolul benzilic este considerat un alcool deoarece, chiar dacă are structură un inel aromatic, gruparea hidroxil nu este legată direct de acest inel. Anumiţi alcooli sunt complet miscibili în apă în orice proporţii. Acest lucru se datorează puternicii Punţi de hidrgen care se stabileşte între oxigenul puternic electronegativ (din hi-droxil) şi hidrogenul ionic din apă.
Moleculele de apă sunt atrase mai tare de moleculele de etanol decât între ele. Din acest motiv etanolul amestecat cu apă produce un amestec care are volumul mai mic decât suma celor două lichide luate separat. Puterea acestei atracţii dintre moleculele de etanol şi apă le împinge mai aproape scăzând astfel volumul ames-tecului şi crescând densitatea acestuia, în ciuda faptului că etanolul are densitatea mai mică decât cea a apei. Etanolul (şi alţi compuşi) formează astfel ceea ce se nu-meşte un amestec azeotropic cu apa. Chiar dacă cele două substanţe au puncte de fierbere diferite (78 respectiv 100 grade Celsius) puterea atracţiei între ele le fa-ce ca la temperatura de 78,1 grade Celsius ele să se distileze împreună ca un ames-tec compact.
Alcoolii mai uşori (metanol, etanol) sunt lichide mobile la temperatura camerei. Înaintând în seria omoloagă, cu cât numărul atomilor de carbon creşte, alcoolii au tendinţa de a forma lichide mai vâsocase, chiar solide moi. De asemenea, punctele de fierbere şi topire cresc odată cu creşterea număruli de atomi de carbon.
Răspândirea şi producerea alcoolilor
Alcoolii se găsesc într-o varietate de situaţii.
Etanolul se poate produce natural, ca zaharuri din fructele răscoapte cu ajuto-rul enzimelor în procesul de fermentaţie. Aceasta este baza industrei bauturilor alcoolice, chiar dacă aici se folosesc mult mai multe ingrediente şi procesul este realizat cu grijă. Etanolul se poate obţine industrial din reacţia etenei cu apa prin procesul de hidratare.
Metanolul este produs prin reacţia monoxidului de carbon cu hidrogenul. Aceste două substanţe sunt obţinute industrial din metan (gaz natural) şi apă. A-mândouă reacţiile se realizează în condiţii speciale de presiune şi temperatură, în prezenţă de catalizator.
Un alt alcool important din punct de vedere industrial este alcoolul izopropilic. El este un produs secundar al industriei petrolului, folosit ca solvent.
Alţi alcooli naturali sunt mentolul, care dă gumii de mestecat şi altor produse aroma şi gustul specific şi glicerolul (trihidroxipropanul). Glicerolul se găseşte în stare naturală în grăsimi vegetale sau animale, dar este şi un produs secundar al in-dustriei săpunului. În intestinul uman grăsimile se transformă în glicerol şi acizi graşi, după care se refac în grăsimi.
Importanţa alcoolilor
Alcoolii sunt foarte buni solvenţi, de aceea din ei se produc detergenţi, par-fumuri, vopsele şi multe altele. Un amestec de metanol şi etanol este vândut ca solvent, care conţine colorant şi are un miros specific cu rol de a proteja cumpără-torii. Etanolul şi metanolul sunt doi dintre cei mai importanţi alcooli.
Alcoolul izopropilic este un solvent industrial foarte cunoscut, câteodată folosit ca o variantă mai ieftină a etanolului. De asemenea etanolul are un puct de topire foarte scăzut, ceea ce determină folosirea lui în termometre de temperaturi extrem de mici.
Alcoolii se folosesc ca produşi intermediari, în sinteze în chimia organică. Tot aceste substanţe chimice se folosesc la curăţarea produselor petroliere din combus-tibili, în special în Brazilia.
Glicerolul are aplicaţii în medicină şi, ca şi glicolul etenic, se mai găseşte în componenţa explozivelor.
|