1
PRESCRIPTIA
EXTINCTIVA
Notiunea
si efectul prescriptiei extinctive.
Prescriptia
extinctiva nu este definita in
legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 1, alineatul 1,
consacra
efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect
patrimonial,
se stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in temeiul stabilit
de
lege”. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind
stingerea
dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Reglementarea
prescriptiei extinctive din
dreptul civil.
Actele
normative in vigoare, in care se gasesc
normele ce formeaza institutia prescriptiei extinctive, sunt
urmatoarele :
-
Decretul nr. 167 / 1958 ,
privitor la prescriptia extinctiva care este ”legea generala” sau
“dreptul comun”
in materie
-
Codul civil ( in special
titlul XX- “despre prescriptia din cartea a III-a “ ) in masura in care
a
suferit modificari sau abrogari
-
Alte acte normative, izvoare
de drept civil, ca exemplu amintim Legea nr. 29 / 1990, privind
contenciosul administrativ
, Legea 105 / 1992, privind raporturile de drept international privat.
Caracterul
normelor care reglementeaza
prescriptia extinctiva.
O
problema strans legata de “reglementarea
prescriptiei extinctive, este aceea a caracterului – imperativ sau
dispozitiv –
al normelor ce formeaza aceasta institutie” .
Prescriptia
extinctiva este calificata ca o
institutie de ordine publica. Totusi problema care se ridica, este
aceea de a
sti daca este bine sau nu sa se pastreze caracterul imperativ al
normelor
prescriptiei extinctive si in viitoarea reglementare. Se considera ca
solutia
potrivita ( opinia profesorului Belein ) este aceea de a reveni la
sistemul
codului civil – prescriptia trebuie aplicata daca cel interesat ( de
regula
paratul ) o invoca.
Natura
juridica si delimitarea prescriptiei
extinctive.
Prescriptia
extinctiva este cunoscuta de toate
ramurile de drept , si de aici drept drept consecinta – natura juridica
a
prescriptiei extinctive trebuie stabilita in cadrul fiecarei ramuri de
drept.
Din
dreptul civil face parte prescriptia
dreptului la actiune ( in sens material ) si pentru a stabili natura
juridica a
prescriptiei extinctive, inseamna a raspunde la intrebarea ce este,
pentru
dreptul civil, prescriptia dreptului la actiune ? Pentru a raspunde la
intrebare este necesar sa stabilim ce efect produce prescriptia
extinctiva
asupra dreptului subiectiv civil si pe cale de consecinta, asupra
obligatiei
civile corelative.
Din
chiar definitia data prescriptiei
extinctive rezulta ca actiunea intentatade subiectul activ , dupa
actiunea
prescriptiei extinctive, va fi respinsa ca prescrisa, ceea ce
echivaleaza cu
refuzul concursului fortei de constrangere a statului.
Putem
intelege efectul prescriptiei extinctive
daca amintim prevederea art. 20, alin. 1 din Decretul nr. 67 / 1958 :
Debitprul
care a executat obligatia, dupa ce dreptul la actiune al creditorului
s-a
prescris, nu are dreptul sa ceara inapoierea prescriptiei chiar daca la
data
executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. Concluzia ce
se
desprinde este urmatoarea : prescriptia extinctiva nu stinge nici
dreptul
subiectiv nici obligatia civila corelativa. Totusi se realizeaza o
transformare
ori o schimbare
juridica
:
1.
dreptul subiectiv civil nu
mai este aparat pe cale ofensiva a actiunii in justitie, ci numai pe
cale
defensiva a exceptiei, daca debitorul si-a executat voluntar obligatia
sa
2.
obligatia civila corelativa
nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite, dar
este
permisa executarea sa voluntara, adica de bunavoie.
Prescriptia
extinctiva transforma dreptul
subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte in
imperfecte. Sub
aspectul naturii sale juridice, prescriptia dreptului la actiune este
un mod de
transformare a continutului raportului juridic civil.
Delimitarea prescriptie extinctive
a)
prescriptia extinctiva si
prescriptia achizitiva ( sau uzucapiune )
Asemanari
:
-ambele
sunt concepte sau institutii de drept civil
-pentru
titularii drepturilor subiective civile inactivi, ambele apar ca
sanctiuni de
drept
civil
-ambele
presupun termene
Deosebiri :
-exista deosebiri din punctul de vedere al sediului materiei
-termenele de prescriptie extinctiva sunt mai scurte si mai
multe ( 3
ani, 2 ani, 1
an, 6 luni ), cele de prescriptie achizitiva sunt mai lungi si
mai
putine ( 30 ani,
10-20 ani )
-efectul prescriptiei extinctive consta in stingerea dreptului
la
actiune ( in sens
material ), iar prescriptia achizitiva conduce la dobandirea
unui drept
real
principal
-pe
langa reguli comune privind calculul termenelor, fiecare prescriptie
are
reguli
proprii de suspendare si intrerupere, iar “ repunerea in termen”
este
proprie
numai prescriptiei extinctive
b)
prescriptia extinctiva si
decaderea
Decaderea
( ca sanctiune de drept civil ) este stingerea dreptului subiectiv
civil
neexercitat in termenul de decadere.
Asemanari
:
-ambele
presupun termene
-ambele
sunt institutii de drept civil
-ambele
au efect extinctiv
Deosebiri
:
-
prescriptia extinctiva
stinge numai dreptul material la actiune, iar decaderea stinge insusi
dreptul
subiectiv
-
prescriptia extinctiva
presupune “termene de prescriptie “ care sunt mai lungi si mai
numeroase decat
presupune “termene de decadere “ care sunt mai scurte si mai putine
-
prescriptia extinctiva are
reguli proprii privind intreruperea, suspendarea si repunerea in
termen, pe
cand decaderea nu cunoaste o asemenea reglementare
c)
prescriptia extinctiva si
termenul extinctiv
Asemanari
:
-ambele
presupun efectul extinctiv
-ambele
sunt concepte de drept civil
Deosebiri
:
-ca
izvor : termenele de prescriptie sunt numai legale, termenul extinctiv
este
dupa
caz
: conventional, legal ori jurisdictional
-ca
efecte : prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune ( in sens
material ),
termenul
extinctiv stinge si dreptul
subiectiv si obligatia civila corelativa
-termenul
extinctiv poate fi modificat prin acordul partilor actului juridic,
termenul
de prescriptie nu poate fi modificat
-suspendarea,
intreruperea si recuperarea in termen sunt proprii numai prescriptiei
extinctive
Efectul prescriptiei extinctive
Prin
prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune ( in sens
material ).
Argumente
in favoarea acestei opinii sunt :
a)
argumentul de interpretare
gramaticala a art. 1 din Decretul 167 / 1958 : textul nu foloseste
termenul
dreptul ori expresia dreptul obiectiv, ci formula “dreptul la actiune”
b)
art. 20, alin._ din decretul
mentionat prevede: debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul
la actiune
al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara inapoierea
prestatiei
chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era
implinit.
Deci, daca s-ar fi stins dreptul subiectiv, debitorul ar putea cere
restituirea
prestatiei
Consecintele
stingerii prin prescriptie a dreptului la actiune in sens material;
acestea
sunt :
-supravietuirea
dreptului subiectiv civil, ca si obligatiei civile corelative ( acestea
se
transforma devenind imperfecte, din
perfecte )
-imprescriptibilitatea
dreptului la actiune in sens procesual , titularul dreptului la actiune
poate
sesiza organul de justitie.
Principiile prescriptiei extinctive
Efectul prescriptiei extinctive este carmuit de
doua
principii consacrate in :
-
art. 1 alin. 2 din Decretul 167 / 1958 “Odata cu
stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si
dreptul
la actiune privind drepturile accesorii “. In esenta acest principiu
este o
aplicatie a principiului de drept : accesoriune
sequitur principale
.
In jurisprudenta s-a hotarat ca : “Dobanda fiind un accesoriu al
creantei
principale, prescriptia dreptului la actiune in realizarea acestuia,
atrage si
prescriptia dreptului la actiune pentru plata dobanzilor, fiind de
principiu ca
accesoriul este supus acelorasi consecinte ca si principalul “.
-
Art. 12 din acelasi act normativ : “In cazul cand un
debitor este obligat la prestatiuni succesive, dreptul cu privire la
fiecare
dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita”.
Acest
principiu isi gaseste aplicatia ori de cate ori debitorul este tinut
fata de
creditor la prestatii succesiva indiferent de izvorul obligatiei,
precum :
chirii, dobanzii, etc.
Domeniul
prescriptiei extinctive
Determinarea
“ domeniului prescriptiei extinctive “ inseamna a stabili drepturile
subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei
institutii ,
pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. Formeaza
domeniu al
prescriptiei extinctive, numai acele drepturi subiective civile ale
caror
actiuni sunt prescriptibile extinctive. Criteriile pe care le avem in
vedere
vizeaza aceste drepturi civile. Primul criteriu de determinare este
reprezentat
de natura drepturilor subiective civile, dupa care distingem :
-domeniul
prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale
-domeniul
prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale
Alt
criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia,
potrivit caruia avem :
-domeniul
prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958
-domeniul
prescriptiei extinctivecaruia I se aplica codul civil
-domeniul
prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte
normative,
izvoare de drept civil ( codul familiai, Legea 31 / 1990, etc. )
Domeniul
prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale
1)
prescriptia extinctiva si
drepturile de creanta – in principiu, drepturile de creanta sunt
prescriptibile
extinctive, indiferent de izvorul lor.
Exceptii
de la principiu :
-actiunea
in restituirea drepturilor la CEC
-actiunea
avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile
facultative
de persoane
2)
prescriptia extinctiva si dreturile
reale principale
a)
Actiuni reale
imprescriptibile extinctive – in intelegerea domeniului prescriptiei
extinctive
in categoria drepturilor reale principale trebuie sa tinem seama de
dispozitia,
de principiu, cuprinsa in art. 2 din Decretul 167 / 1958 :
“Dispozitiile
decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la
drepturile de
proprietate, uzufruct, uz abitatiune, servitute si superficie”.
Sunt
considerate imprescriptibile extinctive :
-actiune in revendicare imobiliara, care ,desi imprescriptibila
extinctiv, aceasta
actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii
-actiunea in revendicare – imobiliara si mobiliara – intemeiata
pe
dreptul de
proprietate publica
-actiunea confesorie, prin care se urmareste apararea unui drept
de
superficie
b)
Actiuni reale prescriptibile
extinctive. Sunt de mentionat urmatoarele :
-actiunea
in revendicarea mobiliara,
intemeiata pe dreptul de proprietate privata
-actiunea
in revendicarea imobiliara ( in
cazurile prevazute de art. 428 Codul
civil,
art. 561 alin. 1 Cod procedura civila
)
-actiunea
confesatorie – prin care se urmareste
apararea dreptului de uzufruct
Domeniul
prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale
Principiul in aceasta materie
este ca
drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. Existenta
principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a
art. 1,
alin. 1 din Decretul 167 / 1958 : “Dreptul la actiune, avand un obiect
patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in
termenul
stabilit de lege” , inseamna ca “Dreptul la actiune, avand un obiect
nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie “. Pe de alta parte,
principiul
poate fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste , expres
exceptiile de
la acest principiu.
Principalele
actiuni, avand un obiect nepatrimonial, care sunt prescriptibile, sunt:
-actiunea
in nulabilitate ( adica in nulitate
relativa – termenul general de prescriptie este de 3 ani )
-actiunea
in nulitate relativa a casatoriei (
art. 21 Codul familiei )
-actiunea
in tagada paternitatii ( art. 55
alin. 1 Codul familiei )
-actiunea
in stabilirea paternitatii ( art. 60
alin. 1 Codul familiei )
Termenele de prescriptie extinctiva
Notiune
1
Prin
termen de prescriptie extinctiva se
intelege intervalul de timp stabilit de lege, inauntrul caruia trebuie
exercitat dreptul la actiune in sens material, sub sanctiunea pierderii
acestui
drept. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal,
deoarece
numai prin lege se poate stabili un astfel de termen.
Clasificarea termenelor de prescriptie extinctiva
Cea
mai importanta clasificare este , dupa
criteriul sferei de aplicare:
-
termene generale
-
termene speciale
Termenul general de prescriptie
Termenul
general de prescriptie este acel
termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste
aplicatie un termen special de prescriptie.
Termenul
general de prescriptie este de 3 ani (
art. 3 alin. 1 Decretul 167 / 1958 ). Acest termen este general in
sensul
aplicarii lui tuturor actiunilor “personale” (intemeiate pe drepturi de
creanta
) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de
prescriptie,
indiferent de izvorul concret al
raportului obligational: act juridic ( unilateral sau bilateral ori
fapt
juridic stricto sensu ). Termenul general de prescriptie este de 30 de
ani. Acest
termen este stabilit de art. 1890 Cod civil : “toate actiunile atat
reale cat
si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru
care
n-a definit un termen de prescriptie se vor prescrie peste 30 de ani “.
Trebuie
sa reamintim ca “ Dispozitiile decretului de fata nu se aplica
dreptului la
actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie,
servitute si superficie” ( art. 21 Decretul 167 / 1958 ). Acest termen
este
general, deoarece isi gaseste aplicatie ori de cate ori nu exista un
termen
special. Acest termen se obtine prin “scaderea” , din
totalul actiunilor reale a :
-actiunilor
reale imprescriptibile extinctive
-actiunilor
reale supuse unor termene speciale
ale prescriptiei
Termenul
de 30 de ani se aplica :
-actiunii
de revendicare mobiliara intemeiata
pe dreptul de proprietate privata
-actiunii
confesorii
Termene speciale
de prescriptie
Termene
speciale de prescriptie sunt :
a)
aplicabile actiunilor
personale nepatrimoniale
-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in anulabilitatea
casatoriei (
art. 21 alin. Codul familiei )
-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in tagada paternitatii
copilului
din casatorie ( art. 55
alin. 1 Codul familiei )
-temenul de 1 an aplicabil actiunii de stabilire a paternitatii
copilului din afara casatoriei
b)
aplicabile actiunilor
personale, intemeiate pe drepturi de creanta
-termenul de 2 ani aplicabil unor raporturi de asigurare
-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in raspundere pentru
viciile
ascunse fara viclenie
-termneul de 3 ani aplicabil unor sume aflate “in depozit”
Inceputul
prescriptiei extinctive
Regula generala potrivit
art. 7 alin. 1 “prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste
dreptul la
actiune…”, iar potrivit art. 1886 Cod civil : “nici o prescriptie nu
poate
incepe a curge mai inainte de a se naste actiunea supusa acestui mod de
stingere”. In concluzie, regula generala, este aceasta :prescriptia
incepe sa
curga la data nasterii dreptului la actiune.
Regulile speciale privind inceputul
prescriptiei dreptului la actiune :
-pentru
pur si simplu, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga
de la data nasterii
raportului juridic ( art. 7,
alin. 2 din Decretul 167 / 1958 )
-pentru
dreptul afectat de un termen suspensiv ori de o conditie
suspensiva, prescriptia
dreptului la actiune incepe sa
curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei ( art.
7 alin 3 din Decretul 167 / 1958
)
-in
cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta
ilicita si in cazurile asimilate,
prescriptia incepe sa curga de
la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ( ori putea ) sa
cunoasca paguba si pe cel care
raspunde de ea, sau de la expirarea termenului prevazut de lege
( art. 8 din Decretul 167 / 1958
si art. 12 din Legea 11 / 1991 )
-prescriptia
actiunii in anulabilitate incepe sa curga din momente
diferite, in functie de cauza
de nulitate relativa ( art. 9
din Decretul 167 / 1958 )
-prescriptia
dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui
lucru, ale unei lucrari, ale unei constructii incepe sa curga de la
data
descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea termenului
de
garantie pentru aceste vicii ( art. 11 din Decretul 167 / 1958 )
Suspendarea prescriptiei extinctive
Definitie:
Prin
suspendarea prescriptiei extinctive se
intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in
oprirea,
de drept, a curgerii termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza
situatiile, limitative prevazute de lege, care il pun in imposibilitate
de a
actiona pe titularul dreptului la actiune.
Caracterele cauzelor de suspendare sunt :
-legale
-limitative
Cauzele
de suspendare sunt enumarate in
Decretul 167 / 1958 , art. 13-14.
Potrivit
art. 13 :
“cursul prescriptiei se suspenda:
a)
cat timp cel impotriva
caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte
de
intrerupere
b)
pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din
fortele
armate ale Romaniei, iar acestea sunt
puse pe picior de razboi
c)
pana la rezolvarea reclamatiei administrate facute de cel
indreptatit cu
privire la despagubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de
transport
sau prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai
tarziu
pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregistrarea
reclamatiei”.
Potrivit
art. 14 : intre
parti sau tutore si si cei ce se afla sub
ocrotirea lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si si
intre
orice alta persoana care, in temeiul legii sau al hotararii
judecatoresti, administreaza
bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate,
prescriptia
nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate.
In legatura cu cazul de forta
majora, apare necesar definirea acesteia :
-forta
majora este un eveniment imprevizibil si insuportabil precum :
cutremurul de pamant, inundatia si altele.
Efectele
suspendarii
prescriptiei
Potrivit
art. 15 alin. 1 : “Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi
reia cursul socotindu-se si timpul scurs inainte de prescriptie “.
Pentru
perioada anterioara cauzei, suspendarea nu produce nici un efect
juridic,
socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Pe durata cauzei de
suspendare, efectul produs consta in oprirea curgerii prescriptiei, pe
toata
aceasta perioada; prin urmare, durata cauzei de suspendare nu intra in
calculul
termenului de prescriptie. Ulterior cauzei de suspendare, efectul care
se
produce consta in reluarea cursului prescriptiei, din momentul in care
produce,
consta in reluarea cursului prescriptiei, din momentul in care el
fusese
blocat, oprit; este efectul precizat in art. 15 alin. 1 in termenii “
Dupa
incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul… “
Efectul
special al suspendarii este reglementat de art. 15 alin 2
astfel : “prescriptia nu se va implini, totusi inainte de expirarea
unui termen
de 6 luni, socotit de la data incetarii cauzei de suspendare, cu
exeptia
prescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa
expirarea
unui termen de 1 luna de la suspendare “. Efectul special al
suspendarii
prescriptiei consta, in esenta,
prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie extinctiva,
in asa
fel incat, intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul
implinirii
termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna, dupa cum
termenul de
prescriptie aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni.
Intreruperea prescriptiei extinctive
Definitie :
Intreruperea
prescriptiei extinctive poate fi
definita ca modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea
prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si
inceperea
unei alte prescriptii extinctive.
Cauze
de intrerupere sunt potrivit art. 16 din Decretul 167 / 1958 :
a)
prin recunoastrea dreptului
a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge
prescriptia
– aceasta cauza presupune de catre debitor a pozitiei sale de
impotrivire fata
de dreptul subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea
dreptului a
carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge
prescriptia.
Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica.
b)
Cererea de chemare in judecata. Pentru a produce efectul
intreruperii se
cere ca :
-actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi
admisa
); retragerea ori perimarea
demonstreaza neindeplinirea acestei conditii
-actiunea sa fie admisa,
printr-o hotarare
definitiva;retragerea ori anularea actiunii dovedeste
neindeplinirea conditiei”
Efectele
intreruperii prescriptiei
extinctive
Efectele
prescriptiei extinctive sunt stabilite
de art. 17 astfel :
“intreruperea
sterge prescriptia inceputa
inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o”. Dupa intrerupere
incepe
sa curga o noua prescriptie.
Intreruperea
prescriptiei extinctive produce
urmatoarele doua efecte :
-
anterior datei intreruperii,
prescriptia este stearsa, adica inlaturata
-
posterior intreruperii,
efectul care se produce consta in inceperea altei prescriptii
Ca si
in cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei extinctive se
produc
in temeiul legii, organului de justitie neramanandu-i decat sa constate
producerea lor.
Repunerea in termenul de prescriptie
Notiunea
de repunere in drept
Potrivit
art. 19 din Decretul 167 / 1958 :
“instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate, in cazul in care
constata ca fiind temeinic justificate
cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna
chiar
din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii, ori sa incuviinteze
executarea
silita “.
Definitie
Repunerea
in termen, reprezinta beneficul
acordat de lege titularului dreptului la actiune care, din motive
temeinice nu
a putut formula actiunea in justitie inauntrul termenului de
prescriptie,
astfel ca organul jurisdictional este indreptatit sa solutioneze in
fond,
cererea de chemare in judecata, desi a fost introdusa dupa implinirea
termenului de prescriptie.
In
esenta, repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este un beneficiu al legii
si , totodata o piedica in calea producerii efectelor prescriptiei,
nejustificat.
Domeniul,
termenul si
efectul repunerii in termenul de prescriptie
In
literatura de specialitate s-a precizat ca prin “ cauze temeinic
justificate”
trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari, care, fara a avea
gravitatea
fortei majore ( care determina suspendarea ), sunt exclusive pentru
culpa.
Asemenea imprejurari, sunt piedici relative nu absolute ( ca forta
majora ).
Domeniul
repunerii in termen a fost conturat astfel : “repunerea in
termen este o notiune care exclude si forta majora si culpa “.Domeniul
ei
incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora.
Exemple considerate de
jurisprudenta :
-existenta
unor imprejurari speciale in care s-a gasit mostenitorul,
care l-au impiedicat sa afle
despre deschiderea unei
mosteniri la care era chemat
-spitalizarea
indelungata
-parasirea
minorului
Termenul de
repunere in
termenul de prescriptie
Potrivit
art. 19 alin. 2
“cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in
termen de 1
luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de
prescriptie “.
Efectul
repunerii in
termeni
Efectul
consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita, desi
termenul de prescriptie a expirat. Efectul aratat permite organului de
justitie
sa treaca la judecata, in fond, a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca
prescrisa )
Implinirea (
calculul ) prescriptiei
extinctive
Definitie
Prin
implinirea prescriptiei extinctive
intelegem determinarea momentului in care expira termenul de
prescriptie.
Calculul
termenului de prescriptie stabilit pe ani si pe luni
Potrivit
art. 100 alin 3 si 4 din Codul de procedura civila, cand
termenul este stabilit pe ani sau pe luni, el se va implinii in ziua
corespunzatoare din ultimul an ori luna ; daca ultima luna nu are o zi
corespunzatoare ( cum este februarie ), termenul se socoteste implinit
in
ultima zi a acestei luni.
exemplu :
·
termenul general de prescriptie de 3 ani, inceput sa
curga la 22 mai 1991 se va implini la 22 mai 1994
·
termenul special de 6 luni care a inceput sa curga
la 10 iunie 1993, se va implini la 10 decembrie 1993
Calculul
termenului de prescriptie stabilit pe zile
Art. 1887 Cod civil
prevede ca “
termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore”. Ziua in
cursul careia
prescriptia incepe nu intra in acel calcul.
Art. 1889 dispune ca
“prescriptia nu se
socoteste castigata, decat dupa implinirea celei dupa zile a termenului
definit
prin lege”. Acest sistem de calcul se numeste “intermediar”, pentru ca
se
plaseaza intre “sistemul termenului exclusiv”
( adica pe zile libere ), in care nu se iau in calcul nici prima
si nici
ultima zi ale termenului si “sistemului termenului inclusiv” ( numit si
pe zile
pline ), in care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a
termenului.
|