Restructurarea societatilor de capitaluri

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Transmiterea tuturor elementelor de activ si de pasiv este o caracteristica ce apartine atat operatiunilor de fuziune, cat si celor de divizare. Foarte important este faptul ca in special pasivul societatii absorbite sau divizate este luat in sarcina societatilor absorbante sau noi....

I. REGULI GENERALE

1) Definitii:

         Fuziunea – este operatiunea prin care doua societati se unesc pentru a forma una singura. Aceasta permite consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reorganizare a unui grup.

         Divizarea – este operatiunea prin care intreg patrimoniul unei societati este impartit in mai multe fractiuni transmise simultan la mai multe societati deja existente sau noi. Divizarea se realizeaza in general in profitul societatii “mama” si are ca efect o concentrare de intreprinderi.      

2) Modalitati de realizare:

         Fuziunea poate imbraca doua forme:

a) Contopirea – crearea unei societati noi prin reunirea mai multor societati deja existente. Nici una dintre societatile fuzionate nu-si mentine fiinta, deoarece se creaza o noua societate, distincta de toate cele care o formeaza.1

b) Absortia – se realizeaza prin inglobarea unei societati de o alta societate existenta, aceasta din urma incetand a mai fiinta. Termenul utilizat este de “fuziune-absortie” si este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societatile care fuzioneaza sunt adesea de importanta diferita, iar cea mai puternica le absoarbe pe celelalte.

         Divizarea poate fi si ea de doua feluri :

a)  Divizare totala – se imparte intreg patrimoniul societatii scindate.

b) Divizare partiala – desprinderea numai a unei parti din patrimoniu, urmata de o transmitere catre una sau mai multe societati existente sau care se infiinteaza in acest fel. Este tratata ca un aport partial de activ si nu ca o divizare propriu-zisa.

3) Elemente caracteristice fuziunii si divizarii

         A. Transmiterea universala a patrimoniului

Transmiterea tuturor elementelor de activ si de pasiv este o caracteristica ce apartine atat operatiunilor de fuziune, cat si celor de divizare. Foarte important este faptul ca in special pasivul societatii absorbite sau divizate este luat in sarcina  societatilor absorbante sau noi.

1.      Constantin Stanescu – “Drept civil”, Editura Didactica si pedagocica, Bucuresti, 1970  (pag.441) .

In cazul divizarii, “partajul” se face in general in functie de elementele de activ aportate fiecarei societati beneficiare de aporturi., desi societatile mostenitoare sunt solidar responsabile fata de creditorii societatii divizate.2 

B. Dizolvarea societatii absorbite sau divizate

Prin aceasta caracteristica, fuziunea si divizarea se disting de “aportul partial de active”, prin care o societate face aport la o alta societate deja creata. Nu are loc o procedura de lichidare a societatii absorbite sau divizate, asa cum se intampla in alte cazuri de dizolvare.

         C. Schimbul (compensarea) drepturilor sociale

Pentru a restructura o societate prin fuziune sau divizare,trebuie ca actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate sa devina asociatii societatii mostenitoare prin atribuirea de actiuni sau parti sociale la aceasta societate. Atunci cand societatea beneficiara a transmiterii patrimoniului detine titluri ale societatii absorbite sau divizate, ea nu poate primi propriile sale titluri in schimb – actiuni sau parti sociale.

4)  Conditii generale de validare a fuziunilor si divizarilor

Societatile participante pot fi societati comerciale de forme juridice diferite (pot apare astfel de legaturi  intre societatile de capitaluri si cele de persoane). O societate dizolvata sau in curs de lichidare poate sa participe la o fuziune sau sa se divizeze cu conditia ca, dupa deschiderea lichidarii, sa nu fi procedat la nici o repartizare de activ intre actionari.

Lipsa fraudei

Daca fuziunea sau divizarea a fost facuta pentru frauda, creditorii lezati prin absorbirea sau divizarea societatii, pot cere ca forma de reorganizare sa fie inopozabila lor.3

Protectia liberei concurente

Aceste doua forme de reorganizare reprezinta mecanismul juridic cu ajutorul caruia se realizeaza amplificarea activitatii, in special “concentrarea economica” 4.

2.      Gheorghe Anghelache – “Societatile de capitaluri”, Bucuresti: Tribuna Economica, 1997 (pag. 259).

3.       Codul civil roman – art. 975.

4.       Legea concurentei nr. 21/1996, publicata in M.O. nr. 88/ 30 aprilie 1996.

Prin concentrare economica se intelege orice act juridic prin care:

     – opereaza transferul proprietatii asupra totalitatii sau a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic.

     – are ca obiect sau ca efect permiterea unui agent economic sau a unui grup de agenti, de a exercita o influenta determinanta asupra unui alt agent  sau grup de agenti.5

Consecintele economice se rasfrang nu doar asupra societatilor direct implicate, ci si asupra ansamblului intreprinderilor din grupul de care acestea apartin. In cazul fuziunii a doua societati, daca ele fabrica produse analoage, se ajunge de fapt la eliminarea unui concurent. Atunci cand agentii economici implicati in operatiune totalizeaza o cifra de afaceri de pana la 10 miliarde lei, nu intra in vigoare controlul pentru concentrari.6

Cele care depasesc acest prag, sunt supuse controlului si trebuiesc notificare Consiliului Concurentei.7 In acest caz, pana la luarea unei decizii, agentii economici pot lua doar masuri care nu sunt ireversibile, si nu pot modifica definitiv structura pietei.

 II. REALIZAREA FUZIUNILOR SI DIVIZARILOR

1) Pregatirea fuziunilor si divizarilor

A. Conditiile financiare ale operatiunii

Pentru a determina aceste conditii se pot folosi metodele traditionale practicate in cazul aporturilor in natura (evaluarea bunurilor aportate la valoarea lor intrinseca; evaluarea titlurilor atribuite ca plata pentru aporturi; impartirea valorii nete a bunurilor aportate la valoarea reala a actiunilor societatii beneficiatre a aporturilor). In practica sunt utilizate si alte criterii pentru o determinare mai exacta a valorii economice a intreprinderii (volumul productiei; rentabilitatea; cursul la bursa; perspective de viitor).

5.   Conform legii nr. 21/1996 art.11 alin.1

6.   Conform legii nr. 21/1996 art.15

7.   Legea nr. 21/1996 art.16  alin.1

Evaluarea societatilor

Exista foarte multe metode de evaluare a societatilor, printre care:

a) valoarea intrinseca (matematica) – valoarea patrimoniului.

b) valoarea lichidativa – valoarea intrinseca diminuata cu cheltuielile si impozitele antrenate de lichidarea societatii.

c) valoarea productivitatii – capitalizarea dobanzilor determinate de marja bruta de autofinantare, de beneficial net sau de media dividendelor distribuite pe societate.

d) valoarea de bursa – calculata fata de cursul mediu al actiunii

         Este necesara utilizarea mai multor criterii de evaluare , fara insa ca numarul lor sa fie prea mare. Acestea trebuie sa fie semnificative  pentru ceea ce doresc sa reprezinte.

Determinarea paritatilor

         Valoarea totala a societatii este impartita la numarul de actiuni. Cu ajutorul capitalului fiecareia dintre ele, se determina valoarea unitara a fiecarui titlu. Paritatea schimbului de titluri este data tocmai de compararea aceastor valori, daca raportul de schimb definitiv poate fi hotarat. Raportul trebuie sa fie simplu si posibil. Din paritatea obtinuta rezulta numarul de actiuni noi emise de societatea absorbanta sau noua in vederea atribuirii lor actionarilor societatii absorbite sau divizate.

Crearea unui cont “Prima de fuziune”

         Daca valoarea reala a actiunilor societatii absorbante excede valoarea lor nominala, diferenta intre valoarea bunurilor primate ca aport si valoarea majorarii capitalului societatii absorbante trebuie sa fie in pasivul bilantului, intr-un cont de “prima de fuziune”.

         Prima de fuziune poate fi utilizata si pentru acoperirea cheltuielilor relative la fuziune sau divizare, completarea fondului de rezerva ori constituirea de provizioane sau de reserve particulare.

B. Proiectul de fuziune sau divizare

Este intocmit de catre consiliul de administratie al societatilor interesate si semnat de reprezentantul fiecareia dintre societatile participante la operatiune. Este necesar:

a) pentru fuziune - acordul societatii absorbante  si a celor absorbite, sau al fiecarei dintre societatile ce fuzioneraza - daca se creaza o  societate noua.

b) pentru divizare - acordul societatii divizata si a celor beneficiare

Continutul planului de fuziune sau divizare

Proiectul planului de fuziune sau divizare trenuie sa aiba incluse cel putin urmatoarele indicaii:

·     forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune

·     fundamentarea - scopurile (cauzele, obiectivele) si conditiile fuziunii sau divizarii

·     stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societatile absorbante sau noi

·     modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la cere acestea au dreptul la dividende

·     paritatea (raportul de schimb) a actiunilor sau partilor sociale

·     cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare

·     drepturile ce se acorda obligatarilor – detinatorilor de obligatiuni si orice avantaje speciale (actiuni preferentiale, drepturi de fondator)

·     data la care trebuie sa fie incheiate bilanturile contabile de fuziune sau bilantul de divizare (data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate societatile participante la operatiune )

·     data la care operatiile societatii absorbite sau divizate vor fi considerate din punct de vedere contabil, ca fiind efectuate la societatea beneficiara de aporturi.

         Proiectul de fuziune sau divizare trebuie sa contina orice alte date particulare care prezinta interes pentru operatiune. 

Publicitatea proiectului de fuziune sau divizare

         Oricand se petrece un eveniment in viata societatii comerciale – de natura sa duca la modificarea actelor constitutive sau sa duca la disparitia persoanei morale in cauza – trebuie indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege. Este si cazul restructurarii societatilor comerciale prin fuziune sau divizare.

         Proiectul de fuziune sau divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune, se depune la Camera de Comert si Industrie a Romaniei unde este inmatriculata fiecare societate implicata. Se depune impreuna cu proiectul de fuziune sau divizare si o declaratie a societatii care inceteaza a exista in care se mentioneaza modul in care aceasta a hotarat sa stinga pasivul sau. Proiectul de fuziune sau divizare se publica si la Monitorul Oficial.

2) Executarea fuziunilor si divizarilor

    A. Fuziunea

Conditii pentru realizarea fuziunii

     a) sa fie convenita in prealabil prin hotararea adunarii generasle a entitatilor colective implicate. “Fuziunea mai multor societati se hotaraste de fiecare societate in parte”. 8 Hotararea adunarii generale cu privire la fuziune trebuie autentificata notarial si supusa controlului de legalitate exercitat de judecatoria competenta.9

     b) fiecare societate comerciala implicata in absortie sau in contopire este obligata sa isi intocmerasca bilantul.10

Reguli particulare aplicate societatilor pe actiuni

Daca societatea absorbanta este o societate de capital (societate pe actiuni sau societate in comandita pe actiuni) adunarea generala extraordinara este supusa unor reguli particulare. Aceste reguli privesc:

     a) Raportul consiliului de administratie – consiliul trebuie sa intocmeasca si sa puna la dispozitia actionarilor un raport scris care sa contina elementele esentiale ale operatiunii proiectate.

     b) Raportul cenzorilor – cenzorii trebuie sa se pronunte tot printr-un raport scris asupra fuziunii proiectate si a conditiilor financiare de realizare a ei.   

     c) Informarea actionarilor – actionarii trebuie sa fie instiintati cu cel putin 15 zile inainte de data adunarii generale. Lor li se pun la dispozitie mai multe documente, dar cele strict necesare sunt:

          - proiectul de fuziune

          - darea  de  seama  a  administratorilor  in care se precizeaza si

             raportul de schimb al actiunilor sau partilor

          - raportul cenzorilor

          - bilantul contabil de  fuziune

          - evidenta contractelor de valoare mare in curs de executare

          - rapoartele  de  evaluare  a societatilor sau raportul unui expert   

            care isi va da avizul de specialitate asupa fuziunii

8.    Legea 31/1990 art.174 alin.1)

9.      Octavian   Capatina  –  “Societatile comerciale”,  Editura  Lumina  Lex,      Bucuresti,  1996 (pag. 366)

10.  Legea 31/1990, art.174  alin.3

   d) Aprobarea aporturilor in natura – adunarea generala extraordinara trebuie sa valideze expertiza facuta asupra aporturilor in natura, in  conditiile legii. Aportatorii in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, iar actiunile aportului nu sunt luate in considerare pentru calculul majoritatii.

Actionarii societatii absorbante care sunt actionari si la societatea absorbita pot participa la votul asupra aporturilor in natura a acestei societati.11

Situatia societatii noi

Daca se creaza o noua societate pentru a primi aporturile–fuziune a doua sau mai multe societati, aceasta trebuie sa fie constituita conform regulilor proprii formei de societate adoptata. Astfel, se poate forma :

     a) o societate cu raspundere limitata

     b) o societate pe actiuni

Daca noua societate este o societate pe actiuni, fuziunea se poate realiza fara alte aporturi decat cele efectuate de societatile ce fuzioneaza (se aplica astfel o exceptie de la regula potrivit careia crearea unei societati anonime noi necesita cel putin cinci actionari). Proiectul statutelor societatii noi trebuie sa fie aprobat de adunarea generala extraordinara a fiecareia dintre societatile care dispar.

Efectele fuziunii

         Absortia si fuziunea pot avea efect decat dupa trei luni de la publicarea in Monitorul Oficial a inscrisului care a operat transformarea si a hotararii judecatoresti de autorizare.12

Termenul suspensiv de trei luni poate fi scurtat daca se indeplineste una din conditiile:

a)     se justifica plata datoriilor sociale cu acte obtinute de la creditori.

     b) suma corespunzatoare pasivului este depusa la CEC sau la administratia financiara; certificatul constatator ca s-a efectuat depunerea trebuie publicat. In acest caz este nevie de autorizarea judecatoriei.

     c) exista acordul tuturor creditorilor pentru reducerea termenului suspensiv de trei luni, fiind necesar consimtamantul in scris.

11.           Gheorghe Anghelache – “Societatile de capitaluri”,  Bucuresti : Tribuna Economica, 1997 (pag. 280)

12. Potrivit legii 31/1990 art.175 alin 1

Dupa expirarea termenului de trei luni – daca el nu a fost redus – fuziunea poate fi executata, deci societatea va avea drepturile si va lua asupra sa obligatiile societatii care isi inceteaza activitatea .13

Drepturile creditorilor sociali

         Pentru a-i ocroti, legea prevede ca in cursul termenului suspensiv , pana la expirarea caruia fuziunea nu poate sa produca efecte, oricare creditor al societatilor care fuzioneaza are dreptul sa introdica opozitie la instanta judecatoreasca. Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la ramanerea definitiva a sentintei pronuntate in cauza (legea 31/1990 art.175 alin.3).14

            B. Divizarea

Interventia expertilor

Societatile pe actiuni au nevoie de experti pentru a calcula valorile relative atribuite actiunilor societatilor participante la operatie si a evalua caracterul echitabil al raportului de schimb. Nu este necesara interventia unui expert daca divizarea se realizeaza prin crearea de societati noi – constituite doar cu aporturi ale societatii divizate, iar actiunile noilor societati sunt atribuite actionarilor societatii divizate proportional cu drepturile lor in capitalul acesteia.

Situatia societatilor beneficiare de aporturi

·        Societatile existente – sciziunea reprezinta o majorare de capital cu aporturi in natura. Pentru societatea beneficiara se aplica reglementarile referitoare la interventia expertului si efectuarea evaluarii.

·        Societatile noi – trebuie sa fie constituite conform regulilor proprii formei de societate adoptate. Noile societati infiintate prin divizarea unei societati de capitaluri pot fi:   a) Societati cu raspundere limitata

                                                b) Societati pe actiuni

Actiunile societatilor noi infiintate sunt direct atribuite actionarilor societatii divizate – fara sa fie nevoie sa se mai faca apel la 5 subscriitori suplimentari pentru respectarea minimului cerut de lege pentru constituirea unei societati pe actiuni. Actionarii societatii divizate sunt considerati a fi direct actionarii societatii noi.

13. Legea 31/1990 art.175 alin.5

14.  Octavian   Capatina  –  “Societatile comerciale”,  Editura  Lumina  Lex,  Bucuresti,  1996 (pag. 368)

Efectele divizarii

         Divizarea antreneaza transmiterea integrala a patrimoniului societatii care dispare in profitul societatilor care il culeg partial sau in totalitate. Aceste societati se substituie societatii initiale in toate bunurile, drepturile sau obligatiile ei. In caz de aport partial de activ – supus regimului divizarii – transmiterea universala opereaza asupra fractiunii din patrimoniul societatii care face aportul.

         Societatile care dobandesc bunuri prin efectul divizarii raspund fata de creditori pentru obligatiile societatii care si-a incetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea bunurilor dobandite, in afara de cazul in care, prin divizare, s-au stabilit alte proportii. Daca nu se poate stabili societatea raspunzatoare pentru o obligatie, societatile care au dobandit bunuri prin divizare raspund solidar.

Drepturile creditorilor sociali

Transmisiunea patrimoniala cu titlu universal produce si in cazul divizarii efecte fata de creditorii societatii dizolvate. In locul acesteia, calitatea de debitor revine societatilor beneficiare, care se substituie celei transmitatoare. Deoarece prin ipoteza, diviziunea are drept consecinta o pluritate de debitori, creditorul trebuie sa-l identifice pe acela care i-a preluat datoria, potrivit bilantului, spre a sti pe cine sa urmareasca in vederea platii. Din acest punct de vedere, pozitia creditorului este mai putin favorizata decat in cazul fuziunii, care asigura concentrarea capitalului urmaribil in patrimoniul unei singure societati.

         Si in acest caz, creditorii beneficiaza de dreptul de a exercita opozitia reglementata de Legea 31/1990 art.175.

3) Consecinte ale fuziunii si divizarii asupra salariatilor

         Exista o serie de consecinte fata de salariati, deoarece fuziunile si divizarile antreneaza adesea perturbari in situatia si conditiile de munca ale salariatilor intreprinderilor implicate in operatiune.

         Contractele individuale de munca incheiate de societatea adsorbita sau divizata sunt transmise de plin drept la societatea absorbanta sau noua care trebuie sa le respecte masura. Aceste prevederi nu suprima insa dreptul societatii absorbante sau noi de a determina nevoile sale reale de personal.

         Salariatii societatii absorbite sau divizate nu au drept incontestabil la mentinerea conventiei colective la care era supusa societatea lor. Ei se vor conforma contractului colectiv de munca aplicabil lor de noul patron, care poate fi diferit de cel vechi.

         Atunci cand societatea absorbanta sau noua este supusa obligatiilor rezultate dintr-un contract colectiv de munca, salariatii societatii absorbite sau divizate pastreaza timp de un an – sau durata contractului colectiv de munca – avantajele lor din conventia anterioara. Dupa expirarea acestei perioade ei pastreaza de asemenea, avantajele individuale dobandite ca urmare a aplicarii vechii conventii colective de munca.

4) Sanctionarea neregulilor in materie de fuziune si divizare

          Daca nu este posibila o actiune in nulitate, neregularitatile constatate pot da loc la o actiune in regularizare si, eventual, la o actiune in daune-interese.

         Cauze de nulitate:

a)      nulitatea   deliberarilor   uneia   dintre  adunarile  generale  care  au 

decis operatiunea – poate rezulta dintr-o dispozitie expresa a legii privind societatile comerciale, de exemplu incalcarea regulilor de cvorum sau de majoritate.

b)     lipsa  sau  aparitia  erorii   in   proiectul   de  fuziune  sau divizare –

nulitatea contractelor poate fi generata de viciul de consimtamant sau frauda.

         Actiunea in nulitate a unei fuziuni sau divizari se prescrie in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii de fuziune sau divizare. Deciziile pronuntand nulitatea sunt fara efect asupra drepturilor, obligatiilor sau profitul societatilor beneficiare, nascute intre data terminarii operatiunii de fuziune sau divizare si cea de publicare a hotararii pronuntand nulitatea.

* Gheorghe Anghelache – “Societatile de capitaluri”,  Bucuresti : Tribuna Economica, 1997

** Octavian  Capatina  –  “Societatile comerciale”,  Editura  Lumina  Lex,  Bucuresti,  1996