1
INTELEGERILE
MONOPOLISTE
Reguli
privind concurenta cuprinsa in Trataul instituind Comunitatea Europeana
sunt,
se pare , corolar al prevederilor comunitare relative la libera
circulatie a
marfurilor intrucat scopul edicatrii lore este cel de a asigura o
concurenta
libera, nedistorsionata, care sa promoveze circulatia neangradita a
marfurilor
sis a impiedice aparitia unor restrictii in functionarea pietei comune,
care
pot sa afecteze comertul dintre statelel membre, interesul general al
intreprinderilor si consumatorilor. Ele se adreseaza in primul rand
intreprinderilor, presupunandu-se ca statele membre au luat masuri de
competenta lor stricta sau la nivel comunitar, care favorizeaza libera
circulatie a marfurilor.
Legislatia
comunitara sanctioneaza un numar de trei activitatii pe care le
considera incompatibile cu economia de piata si anume :
1.
incheierea unor intelegeri inte intreprinderile care urmaresc sa
impiedice, sa restranga, sau sa distorsioneze concurenta
2.
exploatarea abuziva a unei pozitii dominante pe care o detine una sau
mai multe intreprinderi ;
3.
initierea unor operatiuni de concentrare a capitaluilui prin care se
urmareste dobandirea controlului intr-un anumit domeniu ;
Intrucat
intreprinderile pot sa incheie o serie de intelegrii prin care pot
sa controleze reguluile obiective si lebere ale economiei de piata,
denaturand
astfel concurenta, legiuitorul comunitar a declarat ca fiind
incompatibile cu o
astfel de economie si interzise, trei categorii de activitati si
anume :
1.acordurile
intre intreprinderi ;
2.decizile
asociatilor de intreprinderi ;
3.practicile
comerciale ;
Aceste
trei categorii de activitati au fost grupate de literatura de
specialitate sub denumirea de intelegeri monopoliste.
Acest
gen de activitati care afecteaza comertul si evident libera
circulatie, este sanctionat in cuprinsul art.81(fostul art.85)
paragraful 1 din
Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Acest articol declara a fi
interzise
ca incompatibile cu piata comuna toate acordurile dintre intreprinderi,
decizile
asociatilor de intreprinderi si practicile concertate care pot afecta
comertul
dintre state si care au ca obiect ori efect al lor, impiedicarea,
restrangerea
ori distorsionarea concurentei in cadrul pietei comune si, in special,
acelea
care :
a)
direct sau indirect fixeaza preturile de vanzare sau de
cumparare ori alte conditii comerciale
b)
limiteaza sau controleaza productia, pietele, dezvoltarea
tehnica ori investilile
c)
impart pietele ori sursele de aprovizionare
d)
aplica unele conditii diferite tranzactilor echivalente
cu alti parteneri comerciali, situandui prin acestea intr-un dezavantaj
concurential
e)
fac incheiere de contracte dependenta de acceptarea de
catre celelalte parti a unosr obligatii suplimentare, care, prin natura
lor,
s-au potrivit uzantelor comerciale, nu au nici o legatura cu astfel de
contracte
Art.81 parag 2, considera ca find de
drept nule orice astfel de acorduri sau decizii interzise conform
paragrafului
1.
Unele
acorduri, decizii sau practici concertate pot fi, totusi permise. In
acest sens, art.81 parag.3 declara inaplicabile prevederile parag.1 in
cazul :
-
oricarui acird sau categorii de acorduri dinte
intreprinderi
-
oricarei decizii sau categorii de decizii ale asociatilor
de intreprinderi
-
oricarei practici concertate sau categorii de practici
concertate, care contribuie la perfectionarea productiei si
distributiei de
marfuri ori la promovarea progresului tehnic si economic cat timp
urmeaza sa se
aloce consumatorilor o parte echitabila a beneficilor ce rezulta, si
care :
a)
nu inpun intreprinderilor in cauza
restrictii care nu sunt indispensibile pentru realizarea acestor
obiective ;
b)
nu dau unor astfel de intreprinderi posibilitatea de a
elimina concurenta in ceea ce priveste o parte esentiala a produselor
in
discutie ;
Asadar, prin art.81 este
instituita o regula prohivitiva a carei nerespectare este sanctionata
cu
nulitatea.
SUBIECTII CARORA LI SE APLICA
REGULA PRIVIND
INTERZICEREA INTELEGERILOR MONOPOLISTE
Acordurile, decizile sau
practicile concertate,
interzise sunt convenite, luate respectiv realizate intre interprinderi
si
asociatii de intreprinderi dupa caz. Cat priveste notiunea de
intreprinderi, textul legal nu formuleaza nici o definitie, desi ea
este
folosita in diverse contexte.dar din enumerarea cu titlu exemplificativ
a unor
domenii ale acordurilor, decizilir si practicilor s-ar putea deduce ca
ar putea
fi in cauza oricare intreprindere care desfasoara o activitate
economina
intr-un sens extrem de larg- productie, comert, servicii, investitii,
indiferent daca este persoana fizica sau persoana juridica
capabile de a dobandii drepturi si de a-si
asuma obligatii in cadrul concurential comunitar. Curtea de Justitie si Comisia au
dat o larga interpretate conceptului respectiv, evidentiind faptul ca
nu este
necesar ca entitatea in cauza sa aibe personalitate juridica, astfel,
in masura
in care ea este angajata intr-o activitate comerciala, ea intra in
sfera
termenului respectiv, ca o persoana fizica ar putea , de asemenea, sa
constituie o intreprindere, cu conditia ca ea sa fie angajata intr-o
activitate
comerciala si ca nu este necesar sa actioneze ca fiind motivata de un
profit.
In privinta socetatiilor, nu
intereseaza daca ele sunt civile sau comerciale ori cooperative, si
nici forma
lor juridica. Alegerea unei forme juridice nu ar putea afecta natura
economica
a activitatii exercitate.
Pot fi luate in considerare si
entitatile juridice care nu imbraca forma socetatii, precum grupurile
de inters
economic, asociatiile si fundatiile.
CATEGORII DE INTELEGRI MONOPLISTE
Art.81 parag.1 din Trataul
instituind Comunitatea Europeana enumera cele tri categorii de
intelegri
monopoliste : acordurile intre intreprinderi; decizile asociatilor de
intreprinderi si practicile concertate.
a) Acordurile intre
intreprinderi
Acestea constau in intelegeri
urmare carora acestea isi exprima vointa intr-un mod detrminat. Acetse
intelegri pot sa ia forma unor acorduri pentru impartirea pietelor de
desfacere
sau a pietelor de aprovizionare, tranzactii, acorduri de adaptare a
preturilor
de import la nivelul preturilor nationale, achizitii de actiuni
intr-o
socetate concurenta.
Nu prezinta importanta faptul ca
acordul s-a incheiat in scris sau in ca
s-a perfecat numai oral.dupa cum nu are relevanta imprejurarea ca el
este
public sau secret ori ca a fosts au nu a fost semnat sauc calificarea
juridica
pe care i-au dat-o partile, important
este doar faptul ca intreprinderile se obliga se aplice intelegerea la
care s-a
ajuns.
1
Regula prohibitiva privind
concurenta se aplica atat acordurilor incheiate pe line orizontala, in
care
partile se situeaza pe acelasi palier al procesului economic, cat si
celor
perfecatate pe linie verticala in care intreprinderile se situeaza pe
palier
diferit.
b)Decizile
asociatilor de intreprinderi
Deciziile asociatilor de
intreprinderi
sunt acte de vointa colectiva care provin de la grupuri profesionale.
Gruparea
de intreprinderi poate sa includa persoane juridice care de regula sunt
asociatii profesionale fara scop lucrativ si sindicate profesionale,
dar si
intreprinzatori particulari.
Potrivt practicii Curtii de
Justitie a Comunitatilor Europene, au fost apreciate ca fiind asociatii
de
intreprinderii : asociatile de banci, fondurile de finante a
activitatilor
din agricultura la acre participa mai multe intreprinderi, comitetul de
experti
care primeste instructiuni din partea intreprinderilor reprezentative.
c)Practicile concertate
Acestea
sunt o
modalitate de coordonare intre intreprinderile care in acest fel in mod
voit
evita riscurile concurentei cu politici de cooperare intre ele,
eliminand
astfel regulile firesti ale concurentei de piata.
In viziunea Curtii de Justitie a
Comunitatilor
Europene orece intreprindere are dreptul s-asi stabileasca in mod liber
si
autonom politica pe care urmeaza sa o promoveze pe pita si sa-si alega
tot in
mod liber beneficiarii produselor sale considerent pentru care ea poate
sa aibe
in vederea politica economica a intreprinderilor concurente, dar ceea
ce
interzice art.81 parg.1 din Trataul instituind Comnunitatea Europeana
sunt
contractele directe sau indirecte intre intreprinderi, care, fie au un
obiectiv, influentarea politicilor de piata ale unui concurent, fie
urmaresc sa
ii dezvaluie acestuia propia concurenta pe piata.
In ceea ce priveste modul de
transmitere a
informatilor, el trebuie sa fie reciproc, iar faptul ca o intreprindere
a
participat la tratative care urmareau inlaturarea concurentei, dar
ulterior nu
a respecat cele hotarate nu inlatura aplicarea dispozitilor art.81
parag.1.
Potrivit art81 parg.2 sanctiunea
aplicabila unor astfel de intelegeri este nulitatea de drept.
CONDIITILE INTELEGERILOR
MONOPOLISTE
Acordurile intreprinderilor,
deciziile asociatilor de intreprinderi si practicile concertate sunt
interzise
daca inrunesc doua conditii si anume- pot sa afecteze comertul dintre
statele
membre si au ca obiectiv sau ca efect implicarea, restrangerea sau
distorsionarea concurentei sau constau intr-o serie de practici
enumerate
expres in partea finala a art.81 parg 1. din Tratat.
Art.81
parag.1 instituie o interdictie care este direct aplicabila, fiind
necesara intrunirea asa cum s-a aratat mai sus, a celor doaua conditii.
Prin
urmare pentru a intra in domeniul interdictiei, aceste acorduri,
decizii sau
practici concertate trebuie sa aibe ca obiect sau efect al lor
impiedicarea restrangerea
sau distorsionarea(denaturarea) concurentei in cadrul pietei comune ci
sa tinda
sa aibe un efect daunator in comertul dintre statele membre.
Dupa
cum rezulta din continutul art.81 parag.1 acordurile, deciziile si
practicle concertate devin intelegeri care impiedica concurenta in
situatia in
care se apreciaza ca ele ar putea sa afecteze comertul dintre statele
membre.
Prin urmare o astfel de conditie este indeplinita atunci cand exista
suspiciunea ca ca s-ar produce un astfel de efect in cadrul relatilor
comerciale dintre statele membre ne find nevooie sa se astepte ca el sa
se si
produca.
In
privinta intinderii efectelor unor astfel de intelegerii, textul
tratatului cere ca ele sa se resfranga asupra comertului dintre statele
membre,
deoarece in cazul in care ele s-ar limita doar la teritoriul unui
astfel de
stat, ar fi incidente normele dreptului sau intern in materia
concurentei.
Tot
intelegrile monopoliste in sensul art.81 parag.1 din Tratat a fost
considerata si aceea care afecteaza care in mod indirect comertul
dintre
statele membre un astfel de caz constituindul intelegerea dintre
intreprinderile dintr-un stat privitoare la materii prime si
semifabricate,
care desi nu erau vandute pe piata comunitara, serveau la obtinerea
unor
produse ce se comercealizeaza pe aceasta piata.
Intelegerile
prin care intreprinderile fixeaza preturile de vanzare sau de
cumparare la import, export sau pe piata unui stat sunt interzise
intr-cat ele
impiedica functionarea libera a cererii si ofertei.
AFECTAREA
COMERTULUI DINTRE STATELE MEMBRE
Instituirea
unei piete comune si functionarea unei piete interioare
caracterizate intre altele, pe libera circulatie a marfurilor nu poate
fi
garantate daca actele sau faptele de comert sunt supuse unor practici
restrictive sau limitative care altereaza sensul relatilor
intracomunitare ce
trebuie stabilite privind cu obiectivele promovarii si dezvoltarii
armonioase
si echilbrate ala activitatilor aconomice in asamblul comunitatii.
Ca
atare aafectarea comertului constituie o conditie de aplicare a
interdictiei.
CAZURI
DE INAPLICABILITATE A DISPOZITILOR ART.81 PARAG.1
Exista
situatii in care Tratatul se
seanctioneaza intelegerile monopoliste in acest sens reprezentand art
81 parag
3 care dispune in felul urmator:
Tosusi
dispozitiile parag 1 pot fi inaplicabile:
-
oricarui acord sau categori de acorduri intre
intreprinderi
-
oricarui decizii sau categorii de decizii ale asociatilor
de intreprinderi
-
oricarui practici concertate sau categorii de practici
concertate sau contribuirea la ameliorarea productiei sau distribuirii
produselor la programarea procesului tehnic sau economic rezervand in
acelasi
timp utilizator o parte echilibrata din profitul realizat si fara
a)
sa impuna intreprinderilor interesate restrictii care nu
sunt indispensabile pentru atingerea acestui obiectiv
b)
sa dea intreprinderilor posibilitatea de a elimina
concurenta pentru o parte substantiala a produselor in cauza.
|