Societatea in nume colectiv

Categoria: Referat Economie

Descriere:

E societatea în care părÅ£ile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile ÅŸi care nu pot fi cedate altor persoane decât dacă acestea din urmă sunt agreate de majoritatea celorlalÅ£i asociaÅ£i. Din acest punct de vedere SRL e o asociaÅ£ie de persoane. SRL e ÅŸi o asociaÅ£ie de capital deoarece asociaÅ£ii răspund numai în limita aportului lor la existenÅ£a societăţii, astfel fiecare asociat v-a fi obligat pentru datoriile societăţii numai în limita capitalului subscris....

Societatea in nume colectiv (SNC)

Cel mai vechi tip de societate comercială cunoscut. Fiecare asociat răspunde integral şi solidar cu �ntregul său patrimoniu personal pentru datoriile societăţii.

(solitar - singur; solidar - asociat cu cineva)

Contractul de societate �n nume colectiv poate fi �ncheiat �ntre persoane fizice, persoane fizice şi juridice sau numai �ntre persoane juridice. Creditorii societăţii �n nume colectiv sunt plătiţi �n special din bunurile societăţii dar au şi un drept de gaj asupra averii oricărui asociat, chiar dacă asupra acestor averi vin �n concurs şi creditorii proprii ai asociaţilor

E o societate de persoane, fiind constituită �n considerarea calităţilor personale a celor 2 sau mai mulţi asociaţi.

SNC se �nfiinţează prin �ncheierea unui contract şi a unui statut �ntre asociaţi.

Societatea �n comandită simplă - SCS

reuneşte două categorii de asociaţi:

�      comanditaţii

�      comanditarii

comanditaţii - au aceeaşi poziţie �n societate ca asociaţii �n nume colectiv, ei răspund nelimitat şi solidar pentru �ntregul pasiv.

comanditarii - furnizează capital care formează capitalul social, mărgin�ndu-şi riscurile la aportul lor la capitalul social.

Situaţia comanditarului poate fi confundată cu a unei persoane care �mprumută comanditatului bani.

Diferenţe :

1.    �mprumutătorul �şi recuperează �ntotdeauna banii pe c�nd aportul comanditarului constituie aport la capitalul social devenind proprietatea societăţii.

2.    �mprumutătorul nu poate interveni �n refacerea (modul de desfăşurare) societăţii, pe c�nd comanditarul fiind asociat, are drepturi provenind din această calitate intervenind chiar şi �n activitatea societăţii.

Se constituie prin contract şi statut.

Societatea  pe acţiuni - SA                                                                     

Se caracterizează prin aceea că toţi asociaţii au calitatea de acţionari.

Există societăţi care pot avea doar această formă de organizare.

            ex: bănci, societăţile de asigurare.

Pot fi �nfiinţate at�t timp c�t au capital social minim 1.000.000, număr minim de asociaţi 5, cel maxim nelimitat.

Avantajul pe care-l reprezintă aceste societăţi e acela că acţiunile sunt facil de transmis, �n cazul acţiunilor la purtător ne�ntocmindu-se nici un act.

Dezavantajul societăţilor pe acţiuni, �n general au un număr mare de asociaţi care nu sunt comercianţi toţi.

Hotăr�rile SA se iau cu votul majorităţii capitalului social.

Societatea �n comandită pe acţiuni - SCA

Ca şi �n cazul SCS există două feluri de asociaţi:

�      comanditaţii

�      comanditarii

comanditaţii - răspund solidar şi nelimitat de datoriile societăţii

comanditarii - au doar calitatea de acţionari

Societatea cu răspundere limitată - SRL

E societatea �n care părţile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile şi care nu pot fi cedate altor persoane dec�t dacă acestea din urmă sunt agreate de majoritatea celorlalţi asociaţi. Din acest punct de vedere SRL e o asociaţie de persoane. SRL e şi o asociaţie de capital deoarece asociaţii răspund numai �n limita aportului lor la existenţa societăţii, astfel fiecare asociat v-a fi obligat pentru datoriile societăţii numai �n limita capitalului subscris.

�ntreprindere de comerţ şi fondul de comerţ

�n sens uzual �ntreprinderea reprezintă unitate economică de producţie. �ntreprinderea privită şi din alt punct de vedere, fiind at�t un mecanism productiv, dar şi un grup uman coordonat de un organizator.

Fondul de comerţ

Legea nu defineşte fondul de comerţ dar face referire la acesta �n situaţia �n care el este gajat, �nchiriat sau �nstrăinat. Fondul de comerţ a fost definit iniţial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupează afect�ndu-le propriului său comerţ.

�n practică s-a statuat că fondul de comerţ e o universalitate de fapt, de bunuri corporale şi incorporale, active şi pasive.

"Deci fondul de comerţ poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, �n scopul atragerii clienteli şi, implicit, obţinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Cărpenaru.

Bunuri materiale: imobilul �n care se exercită comerţul dacă e proprietate al comerciantului, maşini unelte, instalaţii, mărfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.

Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mărcilor de fabrică, a brevetelor de invenţii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comerţ

Este o universalitate de fapt pentru că reuneşte un complex de bunuri eterogene, iar această reunire este rezultatul exclusiv al voinţei titularului.

Fondul de comerţ e un bun mobil, deoarece, deşi cuprinde �n componenţa sa şi bunuri imobile, elementele care precumpănesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece �n componenţa sa precumpănesc  bunurile cu caracter incorporale, care au, �n cadrul fondului de comerţ, o vocaţie de statornicie mai pronunţată.

Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinţe pe plan juridic:

�      Datorită obiectului lor, actele juridice privind fondul de comerţ s�nt fapte de comerţ obiective conexe (accesorii), şi, deci, supuse regimului faptelor de comerţ;

�      Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaţiunii;

�      Pentru că e un bun mobil, executarea silită asupra fondului de comerţ urmează regulile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru bunurile mobile; se admite ca, �n absenţa unor dispopziţii legale, dacă fondul de comerţ conţine şi bunuri imobile, urmărirea lor are loc �n condiţiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile;

�      nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fără deposedare;

�      poate fi �nstrăinat cu acte cu titlu oneros şi prin moştenire;

�      poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

Obiectul activităţii societăţii

Societatea comercială poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de comerţ.

Determinarea obiectului societăţii prezintă importanţă deoarece:

1.   �n obiectul activităţii pot fi incluse numai acte de comerţ.

2.   anumite activităţi pot fi efectuate numai de unele forme de societate:

�      activitatea de asigurări poate fi efectuată numai de SA sau SRL;

�      activitatea bancară numai de SA.

3.   denumirea SRL trebuie să arate obiectul de activitate.

4.   unele societăţi comerciale trebuie să aibă un singur obiect de activitate, respectiv societăţi bancare, societăţi de asigurări şi casele de schimb valutar.

Determinarea obiectului de activitate trebuie să fie explicită şi clară. Un sprijin �n acest sens �l constituie “Clasificarea activităţilor economiei naţionale” (CAEN), acestea cuprind �n ciuda denumirii sale, pe l�ngă activitatea de economia naţională şi alte activităţi:

ex.: activităţi juridice, de asistenţă socială, activităţi ale organizaţiilor de presă, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activităţile desfăşurate �n economia naţională.

Cerinţa ca obiectul activităţii societăţilor comerciale să cuprindă numai acte de comerţ impune interdicţia constituirii unor societăţi av�nd ca obiect activităţi ce nu s�nt considerate de Codul Comercial ca acte de comerţ (avocatura, medicina, �nvăţăm�ntul şI arta).

Activitatea inclusă �n obiectul societăţii trebuie să fie posibilă, sub aspectul realizării ei practice; de asemenea activitatea trebuie să fie licită.

Nu pot face obiectul activităţii unei societăţi comerciale :

1.   activităţi care potrivit legii constituie infracţiuni sau care sunt contrare altor dispoziţii legale cu caracter imperativ. (ex.: prostituţia, proxenetismul, asocierea pentru săv�rşirea de infracţiuni).

2.   activităţi care constituie monopol de stat.

3.   fabricarea şi comercializarea de narcotice sau droguri �n alte scopuri dec�t cele medicale.

4.   remediile secrete (vrăjitorii, ghicitul �n cărţi).

5.   imprimarea hărţilor cu caracter militar.

6.   fabricarea şi comercializarea de aparatură utilizată �n activitatea de interceptarea convorbirilor telefonice ori de codificare fară aprobarea MI sau cu �ncălcarea avizului acestuia.

7.   activităţi care �ncalcă norme de protecţia mediului �nconjurător.

8.   activităţi care aduc atingere intereselor de securitate şi apărare naţională a Rom�niei.

9.   activităţi care dăunează ordinii publice, sănătăţii şi moralei.

Unele activităţi comerciale sunt supuse unor autorizări sau avize administrative.

�      societăţile farmaceutice se �nfiinţează cu autorizarea ministerului sănătăţii

�      societăţile bancare se �nfiinţează cu autorizarea Băncii Naţionale.

�      comercianţii persoane fizice trebuie să obţină autorizaţia prefecturii

Sancţiuni �n cadrul neregularităţii obiectului activităţii soc. comerciale.

�      orice persoană poate cere radierea �nmatriculării societăţii.

�      imposibilitatea realizării obiectului de activitate are ca efect dizolvarea şi lichidarea societăţii.

Constituirea societăţii �n nume colectiv - SNC

SNC se constituie prin contract de societate �ncheiat �n formă autentică. Contractul trebuie să cuprindă:

1.   numele, prenumele, domiciliul şi cetăţenia, asociaţilor persoane fizice şi după caz denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor pers. juridice;

2.   denumirea şi sediul societăţii;

3.   obiectul de activitate al societăţii;

4.   capitolul subscris şi cel vărsat cu menţionarea fiecărui asociat. Aportul poate consta �n numerar sau bunuri; dacă aportul nu se varsă integral la data semnării contractului se va menţiona �n contract data calendaristică la care se va vărsa integral capitalul social;

5.   numele şi prenumele asociaţilor care administrează şi reprezintă societatea, cu stabilirea limitei puterilor lor;

6.   partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;

7.   localităţile �n ţară sau străinătate unde societatea �şi �nfiinţează filiale şi sucursale:

�      filiala - are personalitate juridică proprie;

�      sucursala - nu are personalitate juridică proprie;

8.   durata societăţii;

9.   modul de dezvoltare şi lichidare a societăţii.

Părţile contractului pot fi persoane fizice sau juridice.

Modificarea contractului �n privinţa asociaţiilor unui SNC.

1.   moartea unui asociat
SNC cu 2 asociaţi se dizolvă prin efectul legii, dacă nu există clauză de continuare cu moştenitorii. �n lipsa unei astfel de clauze, e posibilă �ncheierea unui contract de continuare a societăţii, care consimte aceasta. �n situaţia �n care societatea are mai mulţi asociaţi ea continuă cu asociaţii supravieţuitori, iar moştenitorilor asociatului decedat, �n lipsa clauzei de continuare cu aceştia, li se vor plăti cele cuvenite după ultimul bilanţ aprobat �n termen de 3 luni de la notificarea decesului.

2.   excluderea unui asociat.
Excluderea are loc �n temeiul unei hotăr�ri a asociaţilor cu excepţia celui exclus şi e pronunţată printr-o hotăr�re judecătorească. Are loc excluderea pentru cauza expres prevăzută de lege. �n cazul SNC cu 3 sau mai mulţi asociaţi excluderea unuia duce la continuarea activităţii cu ceilalţi asociaţi, �n cazul SNC cu 2 asociaţi  excluderea unuia duce la dizolvarea societăţii.

3.   retragerea unuia dintre asociaţi.
Nu e reglementată de lege şi reprezintă manifestarea de voinţă a unui asociat de a primi din partea societăţii echivalentul bănesc al aportului său.
Situaţia e identică cu cea de la excluderea unui asociat privind continuarea activităţii sau dizolvării acesteia �n funcţie de numărul asociaţilor ce au constituit iniţial societatea.

4.   cesiunea aportului de capital (cedarea).
Reprezintă o retragere cu un �nlocuitor, care transmite şi calitatea de asociat �mpreună cu aportul de capital şi e posibilă numai dacă a fost permisă prin contractul de asociere. Asociaţii pot consimţi �nsă la cesiune şi printr-o manifestare de voinţă ulterioară.

Denumirea, sediul, filialele şi sucursalele SNC-ului

1.   FIRMA SNC trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi cu menţiunea  SOCIETATE �N NUME COLECTIV scrisă �n �ntregime.
Pentru evitarea confuziilor datorită numelor mai răsp�ndite se poate adăuga denumirii o altă menţiune care să indice persoana comerciantului sau felul comerţului.
�n situaţia �n care asociatul al cărui nume se retrage sau e exclus se va opera schimbarea corespunzătoare a denumirii societăţii, �n caz contrar acesta va răm�ne răspunzător, solidar şi nemărginit de toate datoriile societăţii.

2.   SEDIUL poate fi ales de asociaţi după preferinţe, singurul criteriu fiind asigurarea primirii comunicărilor oficiale.

3.   SUCURSALELE şi FILIALELE trebuie �nfiinţate prin contractul de societate. Simpla menţiune că societatea �şi �nfiinţează sucursale sau filiale fără indicarea localităţilor nu reprezintă o �nfiinţare a acestora.

Aportul la constituirea capitalului social

            �n cadrul SNC capitalul social poate fi constituit din numerar, bunuri sau drepturi de creanţă. Dreptul de creanţă poate consta din locaţiunea (�nchirierea) unui spaţiu, sau dintr-o sumă pe care o altă persoană o datorează unui asociat. �n aceste situaţii se produce o cesiune de creanţă �n favoarea societăţii. Asociatul care a adus ca aport una sau mai multe creanţe nu e liberat faţă de societate c�t timp societatea nu a obţinut plata sumei.

Dacă plata nu se poate obţine, asociatul răspunde faţă de societate cu suma datorată cu dob�nda legală din ziua scadenţei şi cu daune.

Funcţionarea  SNC

a)   Protecţia capitalului social

1.    este dator să se abţină de la luarea hotăr�rilor asociatul care are asupra unei operaţii comerciale interese contrare cu ale societăţii.

2.    asociatul care fără consimţăm�ntul scris al celorlalţi �ntrebuinţează capitalul sau creditele societăţii �n folosul său e obligat să restituie beneficii ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daune.

3.    e permisă reglementarea prin contract a condiţiilor �n care asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare.

4.    asociaţii SNC nu pot lua parte ca asociaţi cu răspundere nelimitată �n alte societăţi concurente sau av�nd acelaşi obiect fără consimţăm�ntul celorlalţi asociaţi.

b)   �mpărţirea beneficiilor şi a pierderilor.
�n lipsa unor stipulaţii contractuale contrare, dividendele se vor plăti �n proporţie cu cota de participare la capitalul social.

c)   Răspunderea asociaţilor pentru pierderi.
Creditorii societăţii sunt ţinuţi �n primul r�nd să urmărească patrimoniul social, răspunderea solidară şi nemărginită a sociaţiilor fiind subsiliară (secundară) primeia.