referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Eclipsa totala de Soare din 11 August 1999

Categoria: Referat Astronomie

Descriere:

Ultima eclipsa totala de Soare a acestui secol (si mileniu!) a avut loc la 11 august 1999 si banda sa de totalitate strabate Europa, cel mai dens populat continent, cu cele mai bune cai de acces în zona eclipsata, traversând si tara noastra pe directia vest - sud-est. Pentru România eclipsa din 11 august 1999 prezinta un interes major...

Varianta Printabila 


1.htm

Ultima eclipsa totala de Soare a acestui secol (si mileniu!) a avut loc la 11 august 1999 si banda sa de totalitate strabate Europa, cel mai dens populat continent, cu cele mai bune cai de acces �n zona eclipsata, travers�nd si tara noastra pe directia vest - sud-est. Pentru Rom�nia eclipsa din 11 august 1999 prezinta un interes major deoarece MAXIMUL eclipsei se va produce pe teritoriul tarii noastre, �n apropiere de R�mnicu V�lcea.

1. Banda de totalitate pe glob

"Traseul" umbrei pe Terra (figura 1) �ncepe �n nordul Oceanului Atlantic, la aproximativ 700 km est de New York si 300 km sud de provincia canadiana Noua Scotie, la rasaritul Soarelui - 9h 30m 57s TU (TU = Timp Greenwich). Durata totalitatii este aici de doar 47 secunde si largimea benzii de totalitate, 49 km. Travers�nd Atlanticul, banda de totalitate �nt�lneste uscatul insulelor Scilly din sud-vestul coastei engleze dupa aproximativ 40 minute. Soarele se va afla aici la �naltimea de 450 deasupra orizontului, durata fazei de totalitate pe linia centrala va ajunge la 2 minute iar largimea benzii de totalitate se va extinde la 103 km.
Dupa doar un minut, (10h 11m TU) umbra Lunii ajunge pe coasta peninsulei britanice Cornwall. Durata eclipsei totale va fi �n �ntreaga regiune de peste 2 minute pe linia centrala iar viteza umbrei pe sol atinge 910 m/s. Cel mai mare oras englezesc acoperit de umbra Lunii va fi Plymouth, la 20 km nord de linia centrala, cu o eclipsa totala de 1m 30s. Capitala Marii Britanii, Londra, aflata la aproximativ 180 km nord de linia centralitatii, va admira doar o eclipsa partiala de magnitudinea 0,968 (magnitudinea eclipsei se defineste ca fractiunea din diametrul Soarelui ocultat de Luna; se exprima fie �n procente, fie �n fractiuni zecimale - de exemplu: 50% sau 0,50).
Travers�nd Canalul M�necii eclipsa "�si face intrarea" pe continent la ora 10h 16m TU pe coasta Normandiei (figura 2). Porturile Le Havre si Cherbourg vor fi �n eclipsa totala 1m 30s si, respectiv, 1m 35s. Parisul, "orasul lumina", pierde spectacolul, ram�n�nd la 30 km �n sudul acestei f�sii, cu o eclipsa partiala de magnitudinea 0,992. Dintre principalele orase ale Frantei notam orasul Metz, la numai c�tiva kilometri de linia centrala, care va intra �n "noaptea" eclipsei pentru 2m 13s la ora 10h 29s TU, iar Strasbourg, aproape de limita sudica a benzii de totalitate, va avea o eclipsa totala de mai mica durata (sub 1m 30s).
Dupa ce strabate sudul Belgiei si al Luxemburgului, umbra Lunii va patrunde pe teritoriul Germaniei �n pitoreasca vale a Rinului, acoperind orasul Karlsruhe si apoi Stuttgart, care, putin la nord de linia centrala, va fi �n eclipsa totala 2m 17s. Locuitorii orasului M�nchen vor admira o eclipsa totala de 2m 8s. Umbra Lunii, �ntinsa pe o banda de 109 km largime, cu viteza la sol de 740 m/s, va strabate zona centrala a Austriei si Ungariei, ocolind din nou capitalele. Limita sudica a benzii de umbra va acoperi o mica regiune din nord-estul Sloveniei, �n vecinatatea granitei austro - ungare. Viena si Budapesta, aflate am�ndoua la aproximativ 40 km nord de banda totalitatii, vor fi doar �n eclipsa partiala de magnitudine 0,990 si respectiv, 0,991. Lacul Balaton se va afla �n �ntregime �n eclipsa totala pentru 2m 22s (10h 50m TU). Acoperind regiunea de nord a Serbiei, umbra Lunii "intra" �n Rom�nia.
Dupa ce paraseste Rom�nia f�sia de umbra a Lunii acopera nord-estul Bulgariei, asigur�nd o "noapte" de 2m 21s pe linia centrala p�na la "intrarea" �n apele Marii Negre. Travers�nd Marea Neagra �n aproximativ 10 minute, umbra Lunii revine pe uscatul �nsorit al Turciei. Taind �n diagonala tara ce leaga doua continente, banda de umbra trece din nou departe de capitala; Ankara, aflata la 150 km sud, va avea o eclipsa partiala de magnitudinea 0.969. Pe teritoriul Turciei durata totalitatii scade la aproximativ 2 minute.
Banda totalitatii se �ngusteaza continuu pe masura ce strabate nord-estul Siriei, Irakul, Iranul, partea de sud a Pakistanului si India centrala. Soarele coboara spre orizont (22o la Karachi), latimea benzii de totalitate descreste la 85 km, iar viteza umbrei pe sol creste la 2 km/s. Traiectoria umbrei Lunii paraseste Pam�ntul �n Golful Bengal, la apusul Soarelui (12h 36m 23s TU).
Umbra Lunii va strabate �n 3 ore si aproape 7 minute, un traseu de latime variabila, lung de aproximativ 14 000 km, acoperind 0,2% din suprafata Pam�ntului.
Fenomenul va fi vizibil de pe o suprafata mult mai mare a Pam�ntului, ca eclipsa partiala: traseul penumbrei Lunii va acoperi nord-estul Americii de Nord, toata Europa, nordul Africii si jumatatea de vest a Asiei (figura 1).

2. Caracteristicile benzii de totalitate pe teritoriul Rom�niei

1.htm

�nt�lnind Pam�ntul pe suprafata Oceanului Atlantic si sf�rsindu-si periplul �ntr-un alt ocean, Oceanul Indian, umbra Lunii strabate doua continente si o mare, Marea Neagra. Din acest lung traseu, se detaseaza locul �n care se produce maximul eclipsei - pe teritoriul tarii noastre, �n apropiere de R�mnicu V�lcea. Momentul de maxim al unei eclipse se produce c�nd axa umbrei Lunii (dreapta ce uneste centrul Soarelui si al Lunii) trece cel mai aproape de centrul Pam�ntului (minimul distantei dintre axa umbrei Lunii si centrul Pam�ntului, g, se exprima �n unitati de raze terestre ecuatoriale; pentru eclipsa din 11 august 1999, g = 0,506). �n apropiere de R�mnicu V�lcea se vor �nregistra:

� durata maxima a totalitatii ( 2m 23 s);
� acoperirea maxima a Soarelui (103%);
� �naltimea maxima a Soarelui deasupra orizontului (590);
� latimea maxima a benzii de totalitate (112 km);
� cea mai mica viteza a deplasarii umbrei Lunii pe sol (680 m/s sau 2448 km/ora).

Eclipsa �ncepe la granita de vest a Rom�niei putin �nainte de 12h 30m TL (Timp Legal de vara), primele localitati �nt�lnite fiind: Beba Veche, Cenad si S�nnicolau Mare (figura 3). Banda de totalitate a eclipsei este marcata prin limitele sale, nordica si sudica, si prin linia centrala (se remarca punctul de "Greatest Eclipse" - maximul eclipsei, l�nga R�mnicu V�lcea). �n interiorul benzii sunt trasate limitele benzilor de eclipsa totala cu durata mai mare dec�t 2m; 1,5m si 1m. Momentele principale ale eclipsei ca si marimea eclipsei sau/si durata fazei de totalitate, pentru pentru 27 localitati aflate �n banda de totalitate si pentru alte 23 localitati din afara benzii de totalitate unde eclipsa va fi doar partiala, sunt date �n tabelul 1.
Primul oras important care intra �n eclipsa, Aradul, se afla la circa 18 km nord de linia centralitatii si va avea o faza de totalitate de 2m 14s. Capitala Banatului, Timisoara, important centru cultural si universitar, se va gasi la 30 km sud de linia centrala si va avea o faza de totalitate de 2m 8s. Dupa ce va acoperi pe r�nd orasele Lipova (20 km nord de linia centrala), Lugoj (15 km sud de linia centrala) si mai multe sate din judetul Timis, umbra Lunii intra �n judetele Hunedoara si Caras Severin. Primul masiv muntos din tara acoperit de umbra Lunii va fi Poiana Rusca cu v�rful Padesu (1374 m) aflat chiar pe linia centrala. Orasul Caransebes, aflat la aproximativ 35 km sud de linia centrala va avea o eclipsa totala de numai 1m 57s. Cu o eclipsa totala cam de aceeasi durata va fi Deva, capitala de judet, aflata la 40 km nord de linia centrala. Hunedoara si Hateg intra am�ndoua �n interiorul benzii cu durata totalitatii mai mare dec�t 2minute. Aproape de Hateg, la Sarmizegetusa, unde se mai pastreaza ramasitele capitalei provinciei romane Dacia, se poate admira eclipsa din amfiteatrul roman, bine conservat p�na �n zilele noastre. La sudul liniei centrale, intra �n eclipsa Muntii Tarcului si Muntii Godeanu. Urmeaza apoi pitoreasca zona a Muntilor Retezat cu v�rfurile Retezat (2484 m) si Peleaga (2509 m), cu lacurile glaciare Zanoaga si Bucura si renumita rezervatie naturala. �n nordul liniei centrale, eclipsa se �ntinde peste Muntii Sureanu. �n nord-vestul acestui masiv muntos, �ntr-o ambianta naturala deosebita se va putea urmari eclipsa chiar din vechea cetate a lui Decebal - Sarmizegetusa Regia - sau din amfiteatrul natural de l�nga Costesti.
Umbra Lunii strabate apoi regiunea miniera a Vaii Jiului cu centrele Petrila, Lupeni, Vulcan, Petrosani; ultimele doua aflate �n imediata apropiere a liniei centrale vor fi �n eclipsa totala pentru 2m 23s. Acoperind v�rfurile Par�ng (2513 m) si M�ndra (2519 m) din masivul Par�ng, traseul umbrei trece �n judetul Gorj. Capitala judetului, orasul T�rgu Jiu, aflat la 38 km sud de linia centrala, va avea o durata a eclipsei totale de 1m 46 s. Amatorii de eclipse ce vor strabate aceasta zona vor putea admira la T�rgu Jiu complexul muzeistic Br�ncusi, �n aer liber: Masa Tacerii si Poarta Sarutului (Coloana Infinita, demontata la aceasta ora, asteapta renovarea!).
Dintre lanturile muntoase ale Carpatilor Meridionali vor mai intra �n eclipsa totala Muntii Cibinului cu v�rful Cindrelul (2242 m), Muntii Lotrului cu V�rful Mare (2034 m), Muntii Capat�nei cu v�rful Ursu (2123 m). Dealurile subcarpatice din aceasta zona, pe l�nga frumusetea naturii, ofera vizitatorului frumoase surprize turistice: manastirea Polovraci, manastirea Horezu si centrul turistic cu acelasi nume, manastirea Arnota, apoi statiunile Olanesti si Govora. La nordul liniei centrale se afla statiunile Calimanesti si Caciulata precum si manastirea Cozia, toate asezate pe minunata vale a Oltului.
Umbra Lunii ajunge, �n fine, �n punctul de maxim al eclipsei, �n apropierea orasului R�mnicu V�lcea - la 14h 01m 58,8s. La scurt timp intra �n eclipsa Curtea de Arges, C�mpulung (aproape de limita nordica a benzii de totalitate) si capitala judetului Arges, municipiul Pitesti, aflat chiar pe linia centrala (durata totalitatii va fi aici de 2m 23s). Jumatatea nordica a benzii de totalitate strabate dealurile de la poalele Muntilor Fagaras si Leaota, apoi o parte a judetului D�mbovita si capitala acestuia - municipiul T�rgoviste - ajung�nd �n sudul judetului Prahova (orasul Baicoi si municipiul Ploiesti vor fi �n eclipsa totala)
1.htm

Linia centrala urmeaza traseul autostrazii Pitesti - Bucuresti ajung�nd �n capitala tarii la 14h 05m 47,7s, unde faza de totalitate va dura 2m 22s. Jumatatea de nord a benzii de totalitate �si continua traseul pe teritoriul rom�nesc peste parti din judetele Ialomita si Calarasi, traverseaza apoi Dunarea, strabate Dobrogea de sud si paraseste uscatul continu�ndu-si "drumul" peste apele Marii Negre. Dintre orasele mai importante ce intra �n eclipsa notam Calarasi si Mangalia, cu durate ale totalitatii de 2m 16s si respectiv, 2m 3s. Jumatatea sudica a benzii de totalitate paraseste Rom�nia mai repede, la sud de Bucuresti (vezi figura 3); limita sudica a benzii de totalitate trece la nord de Giurgiu care va avea o eclipsa partiala de 99% iar linia centrala, patrunde �n Bulgaria �n apropierea orasului Silistra.
Pe tot teritoriul tarii eclipsa partiala va fi mai mare de 90 %; de exemplu orasul Botosani va avea o eclipsa partiala de 92,7 %. �n sudul benzii de totalitate, p�na la granita, eclipsa partiala va fi mai mare de 95 %.
Dintre toate statele strabatute de banda totalitatii, doar Rom�nia are capitala asezata nu numai �n banda de totalitate, ci chiar pe linia centrala. Un numar de alte orase mari sunt �mprastiate pe toata banda totalitatii: Arad, Timisoara, T�rgu Jiu, Caransebes, Lugoj, Hunedoara, Deva, Petrosani, R�mnicu V�lcea, Pitesti, T�rgoviste, Ploiesti, Urziceni, Calarasi,
Eforie Sud, Mangalia. Majoritatea acestora sunt capitale de judet sau simple municipii, centre industriale si culturale, cu obiective turistice de interes deosebit. �n Bucuresti si Timisoara se gasesc doua Observatoare Astronomice apartin�nd Institutului Astronomic al Academiei Rom�ne, situatie unica pentru eclipsa aceasta. Specialistii rom�ni pregatesc, �n colaborare cu colegi din alte tari, experimente profesionale interesante pentru studiul Soarelui la eclipsa, folosind instrumentele stabile ale celor doua institutii.
�n Rom�nia banda de totalitate strabate zone cu relief variat, de la C�mpia de Vest, la �naltimile de peste 2500 m ale Muntilor Retezat si Par�ng, trec�nd apoi prin zona dealurilor subcarpatice ale Olteniei si Munteniei, prin Baragan, traverseaza Dunarea pentru a ajunge apoi pe litoral. Pentru studiul Soarelui, orice specialist sau amator va putea gasi �n Rom�nia un loc care sa corespunda cerintelor de astroclimat specific pentru obtinerea unor observatii de calitate. �naltimea Soarelui la ora de maxim (14h 04m, timp local ora de vara) va fi de 590, �nca un argument �n favoarea unor observatii astronomice de calitate.
Obiective turistice cu specific deosebit sunt �mprastiate de-a lungul benzii de totalitate. Daca notam doar zona judetului Hunedoara cu cele doua capitale dacice si Castelul Huniazilor; complexul muzeistic Br�ncusi de la T�rgu Jiu; manastirile Polovraci, Horezu, Cozia; pitoreasca vale a Oltului; Curtea de Arges, T�rgoviste, C�mpulung - toate trei, vechi capitale ale Tarii Rom�nesti; Bucurestiul cu toate muzeele si �mprejurimile sale; vestigiile antice ale Dobrogei si litoralului, putem sustine cu argumente puternice ca �n Rom�nia gasim si "maximul" atractiilor turistice.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica