1.htm
Ultima eclipsa totala de Soare
a acestui secol (si
mileniu!) a avut loc la 11 august 1999 si banda sa de totalitate
strabate
Europa, cel mai dens populat continent, cu cele mai bune cai de acces
�n zona
eclipsata, travers�nd si tara noastra pe directia vest - sud-est.
Pentru
Rom�nia eclipsa din 11 august 1999 prezinta un interes major deoarece
MAXIMUL
eclipsei se va produce pe teritoriul tarii noastre, �n apropiere de
R�mnicu
V�lcea.
1.
Banda de totalitate pe glob
"Traseul" umbrei pe Terra
(figura 1) �ncepe �n nordul
Oceanului Atlantic, la aproximativ 700 km est de New York si 300 km sud
de
provincia canadiana Noua Scotie, la rasaritul Soarelui - 9h 30m 57s TU
(TU =
Timp Greenwich). Durata totalitatii este aici de doar 47 secunde si
largimea
benzii de totalitate, 49 km. Travers�nd Atlanticul, banda de totalitate
�nt�lneste uscatul insulelor Scilly din sud-vestul coastei engleze dupa
aproximativ 40 minute. Soarele se va afla aici la �naltimea de 450
deasupra
orizontului, durata fazei de totalitate pe linia centrala va ajunge la
2 minute
iar largimea benzii de totalitate se va extinde la 103 km.
Dupa doar un minut, (10h 11m TU) umbra Lunii ajunge pe coasta
peninsulei
britanice Cornwall. Durata eclipsei totale va fi �n �ntreaga regiune de
peste 2
minute pe linia centrala iar viteza umbrei pe sol atinge 910 m/s. Cel
mai mare
oras englezesc acoperit de umbra Lunii va fi Plymouth, la 20 km nord de linia
centrala, cu
o eclipsa totala de 1m 30s. Capitala Marii Britanii, Londra, aflata la
aproximativ 180 km nord de linia centralitatii, va admira doar o
eclipsa
partiala de magnitudinea 0,968 (magnitudinea eclipsei se defineste ca
fractiunea din diametrul Soarelui ocultat de Luna; se exprima fie �n
procente,
fie �n fractiuni zecimale - de exemplu: 50% sau 0,50).
Travers�nd Canalul M�necii eclipsa "�si face intrarea" pe continent
la ora 10h 16m TU pe coasta Normandiei (figura 2). Porturile Le Havre
si Cherbourg
vor fi �n
eclipsa totala 1m 30s si, respectiv, 1m 35s. Parisul, "orasul
lumina", pierde spectacolul, ram�n�nd la 30 km �n sudul acestei f�sii,
cu
o eclipsa partiala de magnitudinea 0,992. Dintre principalele orase ale
Frantei
notam orasul Metz, la numai c�tiva kilometri de linia centrala, care va
intra
�n "noaptea" eclipsei pentru 2m 13s la ora 10h 29s TU, iar
Strasbourg, aproape de limita sudica a benzii de totalitate, va avea o
eclipsa
totala de mai mica durata (sub 1m 30s).
Dupa ce strabate sudul Belgiei si al Luxemburgului, umbra Lunii va
patrunde pe
teritoriul Germaniei �n pitoreasca vale a Rinului, acoperind orasul
Karlsruhe
si apoi Stuttgart, care, putin la nord de linia centrala, va fi �n
eclipsa
totala 2m 17s. Locuitorii orasului M�nchen vor admira o eclipsa totala
de 2m
8s. Umbra Lunii, �ntinsa pe o banda de 109 km largime, cu viteza la sol
de 740
m/s, va strabate zona centrala a Austriei si Ungariei, ocolind din nou
capitalele. Limita sudica a benzii de umbra va acoperi o mica regiune
din
nord-estul Sloveniei, �n vecinatatea granitei austro - ungare. Viena si
Budapesta,
aflate am�ndoua la aproximativ 40 km nord de banda totalitatii, vor fi
doar �n
eclipsa partiala de magnitudine 0,990 si respectiv, 0,991. Lacul
Balaton se va
afla �n �ntregime �n eclipsa totala pentru 2m 22s (10h 50m TU).
Acoperind
regiunea de nord a Serbiei, umbra Lunii "intra" �n Rom�nia.
Dupa ce paraseste Rom�nia f�sia de umbra a Lunii acopera nord-estul
Bulgariei,
asigur�nd o "noapte" de 2m 21s pe linia centrala p�na la
"intrarea" �n apele Marii Negre. Travers�nd Marea Neagra �n
aproximativ 10 minute, umbra Lunii revine pe uscatul �nsorit al
Turciei. Taind
�n diagonala tara ce leaga doua continente, banda de umbra trece din
nou
departe de capitala; Ankara,
aflata la 150 km sud, va avea o eclipsa partiala de magnitudinea 0.969.
Pe
teritoriul Turciei durata totalitatii scade la aproximativ 2 minute.
Banda totalitatii se �ngusteaza continuu pe masura ce strabate
nord-estul
Siriei, Irakul, Iranul, partea de sud a Pakistanului si India
centrala.
Soarele coboara spre orizont (22o la Karachi), latimea benzii de
totalitate
descreste la 85 km, iar viteza umbrei pe sol creste la 2 km/s.
Traiectoria
umbrei Lunii paraseste Pam�ntul �n Golful Bengal, la apusul Soarelui
(12h 36m
23s TU).
Umbra Lunii va strabate �n 3 ore si aproape 7 minute, un traseu de
latime variabila,
lung de aproximativ 14 000 km, acoperind 0,2% din suprafata Pam�ntului.
Fenomenul va fi vizibil de pe o suprafata mult mai mare a Pam�ntului,
ca
eclipsa partiala: traseul penumbrei Lunii va acoperi nord-estul
Americii de
Nord, toata Europa, nordul Africii si jumatatea de vest a Asiei (figura
1).
2.
Caracteristicile benzii de totalitate pe teritoriul Rom�niei
1.htm
�nt�lnind Pam�ntul pe
suprafata Oceanului Atlantic si sf�rsindu-si periplul �ntr-un alt
ocean,
Oceanul Indian, umbra Lunii strabate doua continente si o mare, Marea
Neagra. Din acest
lung traseu, se detaseaza locul
�n care se produce maximul eclipsei - pe teritoriul tarii noastre, �n
apropiere
de R�mnicu V�lcea. Momentul de maxim al unei eclipse se produce c�nd
axa umbrei
Lunii (dreapta ce uneste centrul Soarelui si al Lunii) trece cel mai
aproape de
centrul Pam�ntului (minimul distantei dintre axa umbrei Lunii si
centrul
Pam�ntului, g, se exprima �n unitati de raze terestre ecuatoriale;
pentru
eclipsa din 11 august 1999, g = 0,506). �n apropiere de R�mnicu V�lcea
se vor
�nregistra:
�
durata maxima a totalitatii ( 2m 23 s);
� acoperirea maxima a Soarelui (103%);
� �naltimea maxima a Soarelui deasupra orizontului (590);
� latimea maxima a benzii de totalitate (112 km);
� cea mai mica viteza a deplasarii umbrei Lunii pe sol (680 m/s sau
2448
km/ora).
Eclipsa �ncepe la granita de vest a Rom�niei
putin �nainte de 12h 30m TL (Timp Legal de vara), primele localitati
�nt�lnite
fiind: Beba Veche, Cenad si S�nnicolau Mare (figura 3). Banda de
totalitate a
eclipsei este marcata prin limitele sale, nordica si sudica, si prin
linia
centrala (se remarca punctul de "Greatest Eclipse" - maximul
eclipsei, l�nga R�mnicu V�lcea). �n
interiorul benzii sunt trasate limitele benzilor de eclipsa totala cu
durata
mai mare dec�t 2m; 1,5m si 1m. Momentele principale ale eclipsei ca si
marimea
eclipsei sau/si durata fazei de totalitate, pentru pentru 27 localitati
aflate
�n banda de totalitate si pentru alte 23 localitati din afara benzii de
totalitate unde eclipsa va fi doar partiala, sunt date �n tabelul 1.
Primul oras important care intra �n eclipsa, Aradul, se afla la circa
18 km
nord de linia centralitatii si va avea o faza de totalitate de 2m 14s.
Capitala
Banatului, Timisoara, important centru cultural si universitar, se va
gasi la
30 km sud de linia centrala si va avea o faza de totalitate de 2m 8s.
Dupa ce
va acoperi pe r�nd orasele Lipova (20 km nord de linia centrala), Lugoj
(15 km
sud de linia centrala) si mai multe sate din judetul Timis, umbra Lunii
intra
�n judetele Hunedoara si Caras Severin. Primul masiv muntos din tara
acoperit
de umbra Lunii va fi Poiana Rusca cu v�rful Padesu (1374 m) aflat chiar
pe
linia centrala. Orasul Caransebes, aflat la aproximativ 35 km sud de
linia
centrala va avea o eclipsa totala de numai 1m 57s. Cu o eclipsa totala
cam de
aceeasi durata va fi Deva, capitala de judet, aflata la 40 km nord de
linia
centrala. Hunedoara si Hateg intra am�ndoua �n interiorul benzii cu
durata
totalitatii mai mare dec�t 2minute. Aproape de Hateg, la Sarmizegetusa,
unde se
mai pastreaza ramasitele capitalei provinciei romane Dacia, se poate
admira
eclipsa din amfiteatrul roman, bine conservat p�na �n zilele noastre.
La sudul
liniei centrale, intra �n eclipsa Muntii Tarcului si Muntii Godeanu.
Urmeaza
apoi pitoreasca zona a Muntilor Retezat cu v�rfurile Retezat (2484 m)
si
Peleaga (2509 m), cu lacurile glaciare Zanoaga si Bucura si renumita
rezervatie
naturala. �n nordul liniei centrale, eclipsa se �ntinde peste Muntii
Sureanu.
�n nord-vestul acestui masiv muntos, �ntr-o ambianta naturala deosebita
se va
putea urmari eclipsa chiar din vechea cetate a lui Decebal -
Sarmizegetusa
Regia - sau din amfiteatrul natural de l�nga Costesti.
Umbra Lunii strabate apoi regiunea miniera a Vaii Jiului cu centrele
Petrila,
Lupeni, Vulcan, Petrosani; ultimele doua aflate �n imediata apropiere a
liniei
centrale vor fi �n eclipsa totala pentru 2m 23s. Acoperind v�rfurile
Par�ng
(2513 m) si M�ndra (2519 m) din masivul Par�ng, traseul umbrei trece �n
judetul
Gorj. Capitala judetului, orasul T�rgu Jiu, aflat la 38 km sud de linia
centrala, va avea o durata a eclipsei totale de 1m 46 s. Amatorii de
eclipse ce
vor strabate aceasta zona vor putea admira la T�rgu Jiu complexul
muzeistic
Br�ncusi, �n aer liber: Masa Tacerii si Poarta Sarutului (Coloana
Infinita,
demontata la aceasta ora, asteapta renovarea!).
Dintre lanturile muntoase ale Carpatilor Meridionali vor mai intra �n
eclipsa
totala Muntii Cibinului cu v�rful Cindrelul (2242 m), Muntii Lotrului
cu V�rful
Mare (2034 m), Muntii Capat�nei cu v�rful Ursu (2123 m). Dealurile
subcarpatice
din aceasta zona, pe l�nga frumusetea naturii, ofera vizitatorului
frumoase
surprize turistice: manastirea Polovraci, manastirea Horezu si centrul
turistic
cu acelasi nume, manastirea Arnota, apoi statiunile Olanesti si Govora.
La
nordul liniei centrale se afla statiunile Calimanesti si Caciulata
precum si
manastirea Cozia, toate asezate pe minunata vale a Oltului.
Umbra Lunii ajunge, �n fine, �n punctul de maxim al eclipsei, �n
apropierea
orasului R�mnicu V�lcea - la 14h 01m 58,8s. La scurt timp intra �n
eclipsa
Curtea de Arges, C�mpulung (aproape de limita nordica a benzii de
totalitate)
si capitala judetului Arges, municipiul Pitesti, aflat chiar pe linia
centrala
(durata totalitatii va fi aici de 2m 23s). Jumatatea nordica a benzii
de
totalitate strabate dealurile de la poalele Muntilor Fagaras si Leaota,
apoi o
parte a judetului D�mbovita si capitala acestuia - municipiul
T�rgoviste -
ajung�nd �n sudul judetului Prahova (orasul Baicoi si municipiul
Ploiesti vor
fi �n eclipsa totala)
1.htm
Linia centrala urmeaza traseul autostrazii Pitesti -
Bucuresti ajung�nd �n
capitala tarii la 14h 05m 47,7s, unde faza de totalitate va dura 2m
22s.
Jumatatea de nord a benzii de totalitate �si continua traseul pe
teritoriul
rom�nesc peste parti din judetele Ialomita si Calarasi, traverseaza
apoi
Dunarea, strabate Dobrogea de sud si paraseste uscatul continu�ndu-si
"drumul" peste apele Marii Negre. Dintre orasele mai importante ce
intra �n eclipsa notam Calarasi si Mangalia, cu durate ale totalitatii
de 2m
16s si respectiv, 2m 3s. Jumatatea sudica a benzii de totalitate
paraseste
Rom�nia mai repede, la sud de Bucuresti (vezi figura 3); limita sudica
a benzii
de totalitate trece la nord de Giurgiu care va avea o eclipsa partiala
de 99%
iar linia centrala, patrunde �n Bulgaria �n apropierea orasului
Silistra.
Pe tot teritoriul tarii eclipsa partiala va fi mai mare de 90 %; de
exemplu
orasul Botosani va avea o eclipsa partiala de 92,7 %. �n sudul benzii
de
totalitate, p�na la granita, eclipsa partiala va fi mai mare de 95 %.
Dintre toate statele strabatute de banda totalitatii, doar Rom�nia are
capitala
asezata nu numai �n banda de totalitate, ci chiar pe linia centrala. Un
numar
de alte orase mari sunt �mprastiate pe toata banda totalitatii: Arad,
Timisoara, T�rgu Jiu, Caransebes, Lugoj, Hunedoara, Deva, Petrosani,
R�mnicu
V�lcea, Pitesti, T�rgoviste, Ploiesti, Urziceni, Calarasi, Eforie
Sud,
Mangalia. Majoritatea acestora sunt capitale de judet sau simple
municipii,
centre industriale si culturale, cu obiective turistice de interes
deosebit. �n
Bucuresti si Timisoara se gasesc doua Observatoare Astronomice
apartin�nd
Institutului Astronomic al Academiei Rom�ne, situatie unica pentru
eclipsa
aceasta. Specialistii rom�ni pregatesc, �n colaborare cu colegi din
alte tari,
experimente profesionale interesante pentru studiul Soarelui la
eclipsa,
folosind instrumentele stabile ale celor doua institutii.
�n Rom�nia banda de totalitate strabate zone cu relief variat, de la
C�mpia de
Vest, la �naltimile de peste 2500 m ale Muntilor Retezat si Par�ng,
trec�nd
apoi prin zona dealurilor subcarpatice ale Olteniei si Munteniei, prin
Baragan,
traverseaza Dunarea pentru a ajunge apoi pe litoral. Pentru studiul
Soarelui,
orice specialist sau amator va putea gasi �n Rom�nia un loc care sa
corespunda
cerintelor de astroclimat specific pentru obtinerea unor observatii de
calitate. �naltimea Soarelui la ora de maxim (14h 04m, timp local ora
de vara)
va fi de 590, �nca un argument �n favoarea unor observatii astronomice
de
calitate.
Obiective turistice cu specific deosebit sunt �mprastiate de-a lungul
benzii de
totalitate. Daca notam doar zona judetului Hunedoara cu cele doua
capitale
dacice si Castelul Huniazilor; complexul muzeistic Br�ncusi de la T�rgu
Jiu;
manastirile Polovraci, Horezu, Cozia; pitoreasca vale a Oltului; Curtea
de
Arges, T�rgoviste, C�mpulung - toate trei, vechi capitale ale Tarii
Rom�nesti;
Bucurestiul cu toate muzeele si �mprejurimile sale; vestigiile antice
ale
Dobrogei si litoralului, putem sustine cu argumente puternice ca �n
Rom�nia
gasim si "maximul" atractiilor turistice.
|