Stiinte Politice - Caracteristici ale exploziei demografice actuale

Categoria: Referat Diverse

Descriere:

Este un element care confera o certa nota de actualitate teoriei lui Malthus. Este vorba despre particularitatile exploziei demografice actuale, despre caracteristicile care o fixeaza in raport cu explozia demografica din secolele al 18-lea si al 19-lea. Explozia demografica din zorii societatii moderne, care a reprezentat materia prima pentru teoria lui Malthus, a avut loc in tari dezvoltate, in state unde revolutia industriala era in plina dezvoltare. Iesirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepantei sesizate de catre Malthus a avut loc pe doua cai...

Caracteristici ale exploziei demografice actuale

Este  un  element care conferă o certă notă de actualitate teoriei lui Malthus. Este vorba despre particularităţile exploziei demografice actuale, despre caracteristicile care o fixează în raport cu explozia demografică din secolele al 18-lea şi al 19-lea.
Explozia demografică din zorii societăţii moderne, care a reprezentat materia primă pentru teoria lui Malthus, a avut loc în ţări dezvoltate, în state unde revoluţia industrială era în plină dezvoltare. Ieşirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepanţei sesizate de către Malthus a avut loc pe două căi. Mai întâi, dezvoltarea industrială a declanşat un proces de ridicare a bunăstării, care a putut face faţă evoluţiei rapide a populaţiei. O evoluţie care pe bună dreptate năştea îngrijorare. De pildă, populaţia Europei a evoluat de la aproximativ 50 de milioane, cât avea în 1600, la aproape 1 miliard la mijlocul secolului 20. La 1600 ea reprezenta o zecime din populaţia lumii, la 1950 ajunsese să reprezinte aproape o treime.
O a doua modalitate au constituit-o emigrările masive ale europenilor în teritoriile de peste mări, în SUA, Canada, în alte  ţări şi continente slab populate. Astfel, între 1846 şi 1890, anual au emigrat din Europa către alte teritorii în jur de 377.000 oameni, iar între 1891 şi 1910 rata anuală a emigrării a atins nivelul de 911.000 oameni. În intervalul de timp cuprins între 1846 şi 1930, aproximativ 50.000.000 de europeni s-au stabilit în teritoriile slab populate şi slab dezvoltate de peste mări (Paul Kennedy).
Deci, timp de aproape două secole Europa- zona cea mai dezvoltată a lumii în acest interval- a fost tărâmul pe care a avut loc explozia demografică; ea a reprezentat continentul de unde au plecat  valuri de emigranţi.
Începând cu mijlocul acestui secol, ceva cu totul nou intervine în evoluţia demografică a planetei. Populaţia din ţările dezvoltate se stabilizează sau consemnează evoluţii foarte lente. Creşterea demografică accentuată are loc în ţările slab dezvoltate, în teritorii în care mijloacele de subzistenţă sunt precare.

Evoluţia populaţiei în ţările dezvoltate şi cele subdezvoltate

(milioane locuitori)

1950

1960

1970

1980

1990

1995

Total mondial

2.564

3.050

3.721

4.478

5.330

5.757

Total dezvoltate

832

945

1.049

1.137

1.213

1.224

Total subdezvoltate

1.732

2.105

2.672

3.341

4.117

4.533

Sursa: B. Negoescu şi G. Vlăsceanu, “Terra, geografie economică”, pag. 45

Instructivă din acest punct de vedere este şi evoluţia populaţiei  pe regiuni geografice. Cea mai mare creştere procentulă o înregistrează Africa, pe când Europa are o creştere negativă.  

Evoluţia populaţiei mondiale urbane şi rurale

(milioane locuitori)

Total ţări subdezvoltate

Total ţări dezvoltate

Anii

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

1800

  720

   61

  659

 180

  22

158

1900

1100

   99

1001

 495

 148

347

1950

1684

  285

1399

  832

 448

384

1994

4534

1867

2667

1236

 910

326

2025

7100

4000

3100

1400

1140

260

Sursa:B. Negoescu şi Gh. Vlăsceanu, “Terra, geografie economică”,  pag. 63

Creşterea populaţiei 1998-2025

Total

Africa

Asia şi Oceania

America Latină şi Zona caraibiană

Statele Unite şi Canada

Europa

1998

Populaţia
(milioane)

5 030

779

3 619

500

304

729

2025

Populaţia
(milioane)

8 081

1 496

4 825

690

369

701

Sursa:  J. T. Rourke, “International Politcs on the World Stage”, pag. 533.

După cum se vede, datele diferă puţin în funcţie de baza de calcul. De pildă, totalul populaţiei în 1998 este de 5 030 milioane, potrivit lui Rourke, iar potrivit surselor ONU citate în “Terra, geografie economică”, totalul este de 5 757 milioane în 1995. Cea de-a doua sursă ni se pare una de încredere, întrucât la jumătatea lui 1999 populaţia lumii a depăşit pragul celor şase miliarde.

Răsturnări în distribuţia populaţiei pe glob

Autorul american Paul Kennedy consideră că dacă luăm în calcul intervalul 1990-2025 se poate spune că în jur de 95% din sporul populaţiei se va produce în ţările în curs de dezvoltare.
Cum se desprinde şi din tabelul de mai jos, creşterea cea mai mare, de fapt, epicentrul exploziei demografice actuale este continentul african. În 1985 Africa şi Europa aveau o populaţie aproximativ egală. În 2025 populaţia Africii va fi de cel puţin două ori mai mare decât cea a Europei, iar în 2050 de trei ori mai mare. Până în 2025, o serie de state africane vor atinge niveluri ale populaţiei absolut dramatice, dacă avem în vedere că mijloacele de subzistenţă nu vor creşte în mod corespunzător.

Evoluţia raportului dintre populaţia Europei şi cea a Africii

Creşteri masive vor avea loc şi pe continentul asiatic. Aici rata de creştere nu este aşa de ridicată (ca pe continentul african), dar, pornindu-se de la un volum al populaţiei deja foarte mare, creşterile, mai ales în cifră absolută, sunt considerabile. În 2050 se prevede o răsturnare a “ierarhiei la vârf”. India va trece pe primul loc cu o populaţie de 1,528 miliarde, depăşind China cu aproape 100 de milioane.
Schimbările absolut spectaculoase în domeniul demografic sunt expresiv redate şi de “noua ierarhie” a statelor cu cea mai mare populaţie din lume.

Primele 10 ţări cele mai populate ale lumii (1997)

Nr.
crt.

Ţara

Populaţia totală

(milioane)

Rata medie de creştere a populaţiei
(1995-2000)

Rata totală a fecundităţii

1

China

1243,7

0,9

1,80

2

India

960,2

1,6

3,87

3

SUA

271,6

0,8

1,96

4

Indonezia

203,5

1,5

2,63

5

Brazilia

163,1

1,2

2,17

6

Rusia

147,7

-0,3

1,35

7

Pakistan

143,8

27

5,02

8

Japonia

125,6

0,2

1,48

9

Bangladesh

122,0

1,6

3,14

10

Nigeria

118,4

2,8

5,97

După cum se observă, 5 din primele 10 ţări cele mai populate ale lumii se află în Asia; în acelaşi timp, numai două ţări dezvoltate figurează în acest tabel (SUA şi Japonia).

Următoarele 12 ţări din punct de vedere al populaţiei (1997)
 

Ţara

Populaţia totală

( milioane)

Rata medie de

Creştere a populaţiei
(1995-2000)

Rata totală

a fecundităţii

Mexic

94,3

1,6

2,75

Germania

82,2

0,3

1,30

Vietnam

76,5

1,8

2,97

Iran

71,5

2,2

4,77

Filipine

70,7

2,0

3,62

Egipt

64,5

1,9

3,40

Turcia

62,8

1,6

2,50

Etiopia

60,1

3,2

7,00

Thailanda

59,2

0,8

1,74

Franţa

58,5

0,3

1,63

Marea Britanie

58,2

0,1

1,72

Italia

57,2

0,0

1,19

Sursa: B. Negoescu şi Gh. Vlăsceanu, “Terra, geografia economică “, pag. 401

 Deşi situată pe locul 12, din cauza exploziei demografice, Germania nu va mai fi în 2050 între primele 20 de ţări cele mai populate ale lumii, aşa cum reiese şi din tabelul de mai jos.

Primele 20 de ţări cele mai populate ale lumii în 2050

Nr. crt.

Ţara

Nr. populaţie
(mii persoane)

1

India

1 528 853

2.

China

1 477 730

3.

SUA

349 318

4.

Pakistan

345 484

5.

Indonezia

311 857

6.

Nigeria

244 311

7.

Brazilia

244 230

8.

Bangladesh

212 495

9.

Etiopia

169 446

10.

Congo

160 360

11.

Mexic

146 645

12.

Filipine

130 893

13.

Vietnam

126 793

14.

Rusia

121 256

15.

Iran

114 947

16.

Egipt

114 844

17.

Japonia

104 921

18.

Turcia

100 664

19.

Tanzania

80 584

20.

Thailanda

74 188

Sursa: ONU, Departamentul pentru probleme economice şi sociale

Populaţia Iranului va fi mai numeroasă decât cea a Japoniei, iar populaţia Etiopiei de aproape trei ori mai mare decât cea a Franţei. Canada va avea o populaţie mai redusă decât cea a Siriei, Nepalului sau Madagascarului. Ţările europene mari vor figura din acest punct de vedere printre “ţările mijlocii” sau chiar mici.