Caracteristici ale exploziei demografice actuale
Este un element care conferă o certă notă de actualitate teoriei lui Malthus. Este vorba despre particularităţile exploziei demografice actuale, despre caracteristicile care o fixează în raport cu explozia demografică din secolele al 18-lea şi al 19-lea.
Explozia demografică din zorii societăţii moderne, care a reprezentat materia primă pentru teoria lui Malthus, a avut loc în ţări dezvoltate, în state unde revoluţia industrială era în plină dezvoltare. Ieşirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepanţei sesizate de către Malthus a avut loc pe două căi. Mai întâi, dezvoltarea industrială a declanşat un proces de ridicare a bunăstării, care a putut face faţă evoluţiei rapide a populaţiei. O evoluţie care pe bună dreptate năştea îngrijorare. De pildă, populaţia Europei a evoluat de la aproximativ 50 de milioane, cât avea în 1600, la aproape 1 miliard la mijlocul secolului 20. La 1600 ea reprezenta o zecime din populaţia lumii, la 1950 ajunsese să reprezinte aproape o treime.
O a doua modalitate au constituit-o emigrările masive ale europenilor în teritoriile de peste mări, în SUA, Canada, în alte ţări şi continente slab populate. Astfel, între 1846 şi 1890, anual au emigrat din Europa către alte teritorii în jur de 377.000 oameni, iar între 1891 şi 1910 rata anuală a emigrării a atins nivelul de 911.000 oameni. În intervalul de timp cuprins între 1846 şi 1930, aproximativ 50.000.000 de europeni s-au stabilit în teritoriile slab populate şi slab dezvoltate de peste mări (Paul Kennedy).
Deci, timp de aproape două secole Europa- zona cea mai dezvoltată a lumii în acest interval- a fost tărâmul pe care a avut loc explozia demografică; ea a reprezentat continentul de unde au plecat valuri de emigranţi.
Începând cu mijlocul acestui secol, ceva cu totul nou intervine în evoluţia demografică a planetei. Populaţia din ţările dezvoltate se stabilizează sau consemnează evoluţii foarte lente. Creşterea demografică accentuată are loc în ţările slab dezvoltate, în teritorii în care mijloacele de subzistenţă sunt precare.
Evoluţia populaţiei în ţările dezvoltate şi cele subdezvoltate
(milioane locuitori)
1950
1960
1970
1980
1990
1995
Total mondial
2.564
3.050
3.721
4.478
5.330
5.757
Total dezvoltate
832
945
1.049
1.137
1.213
1.224
Total subdezvoltate
1.732
2.105
2.672
3.341
4.117
4.533
Sursa: B. Negoescu şi G. Vlăsceanu, “Terra, geografie economică”, pag. 45
Instructivă din acest punct de vedere este şi evoluţia populaţiei pe regiuni geografice. Cea mai mare creştere procentulă o înregistrează Africa, pe când Europa are o creştere negativă.
Evoluţia populaţiei mondiale urbane şi rurale
(milioane locuitori)
Total ţări subdezvoltate
Total ţări dezvoltate
Anii
Total
Urban
Rural
Total
Urban
Rural
1800
720
61
659
180
22
158
1900
1100
99
1001
495
148
347
1950
1684
285
1399
832
448
384
1994
4534
1867
2667
1236
910
326
2025
7100
4000
3100
1400
1140
260
Sursa:B. Negoescu şi Gh. Vlăsceanu, “Terra, geografie economică”, pag. 63
Creşterea populaţiei 1998-2025
Total
Africa
Asia şi Oceania
America Latină şi Zona caraibiană
Statele Unite şi Canada
Europa
1998
Populaţia
(milioane)
5 030
779
3 619
500
304
729
2025
Populaţia
(milioane)
8 081
1 496
4 825
690
369
701
Sursa: J. T. Rourke, “International Politcs on the World Stage”, pag. 533.
După cum se vede, datele diferă puţin în funcţie de baza de calcul. De pildă, totalul populaţiei în 1998 este de 5 030 milioane, potrivit lui Rourke, iar potrivit surselor ONU citate în “Terra, geografie economică”, totalul este de 5 757 milioane în 1995. Cea de-a doua sursă ni se pare una de încredere, întrucât la jumătatea lui 1999 populaţia lumii a depăşit pragul celor şase miliarde.
Răsturnări în distribuţia populaţiei pe glob
Autorul american Paul Kennedy consideră că dacă luăm în calcul intervalul 1990-2025 se poate spune că în jur de 95% din sporul populaţiei se va produce în ţările în curs de dezvoltare.
Cum se desprinde şi din tabelul de mai jos, creşterea cea mai mare, de fapt, epicentrul exploziei demografice actuale este continentul african. În 1985 Africa şi Europa aveau o populaţie aproximativ egală. În 2025 populaţia Africii va fi de cel puţin două ori mai mare decât cea a Europei, iar în 2050 de trei ori mai mare. Până în 2025, o serie de state africane vor atinge niveluri ale populaţiei absolut dramatice, dacă avem în vedere că mijloacele de subzistenţă nu vor creşte în mod corespunzător.
Evoluţia raportului dintre populaţia Europei şi cea a Africii
Creşteri masive vor avea loc şi pe continentul asiatic. Aici rata de creştere nu este aşa de ridicată (ca pe continentul african), dar, pornindu-se de la un volum al populaţiei deja foarte mare, creşterile, mai ales în cifră absolută, sunt considerabile. În 2050 se prevede o răsturnare a “ierarhiei la vârf”. India va trece pe primul loc cu o populaţie de 1,528 miliarde, depăşind China cu aproape 100 de milioane.
Schimbările absolut spectaculoase în domeniul demografic sunt expresiv redate şi de “noua ierarhie” a statelor cu cea mai mare populaţie din lume.
Primele 10 ţări cele mai populate ale lumii (1997)
Nr.
crt.
Ţara
Populaţia totală
(milioane)
Rata medie de creştere a populaţiei
(1995-2000)
Rata totală a fecundităţii
1
China
1243,7
0,9
1,80
2
India
960,2
1,6
3,87
3
SUA
271,6
0,8
1,96
4
Indonezia
203,5
1,5
2,63
5
Brazilia
163,1
1,2
2,17
6
Rusia
147,7
-0,3
1,35
7
Pakistan
143,8
27
5,02
8
Japonia
125,6
0,2
1,48
9
Bangladesh
122,0
1,6
3,14
10
Nigeria
118,4
2,8
5,97
După cum se observă, 5 din primele 10 ţări cele mai populate ale lumii se află în Asia; în acelaşi timp, numai două ţări dezvoltate figurează în acest tabel (SUA şi Japonia).
Următoarele 12 ţări din punct de vedere al populaţiei (1997)
Nr. crt.
Ţara
Populaţia totală
( milioane)
Rata medie de
Creştere a populaţiei
(1995-2000)
Rata totală
a fecundităţii
Mexic
94,3
1,6
2,75
Germania
82,2
0,3
1,30
Vietnam
76,5
1,8
2,97
Iran
71,5
2,2
4,77
Filipine
70,7
2,0
3,62
Egipt
64,5
1,9
3,40
Turcia
62,8
1,6
2,50
Etiopia
60,1
3,2
7,00
Thailanda
59,2
0,8
1,74
Franţa
58,5
0,3
1,63
Marea Britanie
58,2
0,1
1,72
Italia
57,2
0,0
1,19
Sursa: B. Negoescu şi Gh. Vlăsceanu, “Terra, geografia economică “, pag. 401
Deşi situată pe locul 12, din cauza exploziei demografice, Germania nu va mai fi în 2050 între primele 20 de ţări cele mai populate ale lumii, aşa cum reiese şi din tabelul de mai jos.
Primele 20 de ţări cele mai populate ale lumii în 2050
Nr. crt.
Ţara
Nr. populaţie
(mii persoane)
1
India
1 528 853
2.
China
1 477 730
3.
SUA
349 318
4.
Pakistan
345 484
5.
Indonezia
311 857
6.
Nigeria
244 311
7.
Brazilia
244 230
8.
Bangladesh
212 495
9.
Etiopia
169 446
10.
Congo
160 360
11.
Mexic
146 645
12.
Filipine
130 893
13.
Vietnam
126 793
14.
Rusia
121 256
15.
Iran
114 947
16.
Egipt
114 844
17.
Japonia
104 921
18.
Turcia
100 664
19.
Tanzania
80 584
20.
Thailanda
74 188
Sursa: ONU, Departamentul pentru probleme economice şi sociale
Populaţia Iranului va fi mai numeroasă decât cea a Japoniei, iar populaţia Etiopiei de aproape trei ori mai mare decât cea a Franţei. Canada va avea o populaţie mai redusă decât cea a Siriei, Nepalului sau Madagascarului. Ţările europene mari vor figura din acest punct de vedere printre “ţările mijlocii” sau chiar mici.
|