referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Eminescu-omul

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Mihai Eminescu- cel pe care N. Iorga avea să-l numească „expresia integrală a spiritului românesc”- s-a arătat pe „cerul cu stele sudice” la 15 ianuarie 1850, în vestitul BotoÅŸani...

Varianta Printabila 


1 Eminescu- omul



     Mihai Eminescu- cel pe care N. Iorga avea să-l numească „expresia integrală a spiritului rom�nesc”- s-a arătat pe „cerul cu stele sudice” la 15 ianuarie 1850, �n vestitul Botoşani.
     Rădăcinile t�nărului Mihai care-şi face apariţia �ntr-o lume „nepregătită să-l asculte şi să-l �nţeleagă” (M. Cojocaru) sunt mult ramificate, pornind de la rudele pe linie paternă- Eminovici- şi maternă- Juraşcu.
     Gheorghe Eminovici- tatăl- aparţinea unei familii de rom�ni migraţi �n N-ul Bucovinei, �n satul Călineştii lui Cuparencu; el face eforturi deosebite pentru a-i trimite pe cei şase feciori la şcoli �nalte, oferindu-le totodată posibilitatea de a practica meserii precum cele de doctor, avocat, militar etc.
     Raluca Juraşcu- mama poetului- făcea parte dintr-un neam de mici boieri moldoveni, al cărui principiu moral era fervoarea ortodoxă, fapt pentru care o parte din fraţii şi surorile sale au ales viaţa monahală.
     Al cincilea fiu al familiei Eminovici �şi petrece anii copilăriei �n locurile natale, hoinărind prin codrii bătr�ni, acompaniat fiind de susurul izvorului şi de buciumul de la st�nă. Conform tradiţiei timpului, Mihai �ncepe să studieze acasă, cu un dascăl particular, parcurg�nd astfel primele două clase primare. Ca elev la Ober Gymnasium, Eminescu �nt�mpină numeroase greutăţi, a căror cauză o constituie imperfecţiunea sa �n a vorbi limba germană �n comparaţie cu ceilalţi colegi care erau de v�rstă mai mare şi o �nvăţaseră �n clasele anterioare; şi acesta nu este singurul obstacol: �n clasa a II-a răm�ne repetent din pricina matematicii şi a limbii latine, ceea ce-l determină ca �n anii următori să studieze serios aritmetica la National Hauptschule. Nemulţumit de disciplina rigidă a instituţiei germane de �nvăţăm�nt, t�nărul devine autodidact, dob�ndind o cultură impresionantă.
     Dornic de cunoaştere şi mereu atras de folclorul rom�nesc, Mihai călătoreşte prin vestite locuri ce-i umplu sufletul cu pace şi lumină binefăcătoare. Fără a fi �n posesia vreunui atestat şcolar care să-i confirme cunoştinţele necesare, Eminescu urmează cursurile universitare la Viena şi Berlin, beneficiind de sprijinul financiar al neobositei sale familii, precum şi al Societăţii Junimea, reuşind să-şi completeze şi să consolideze informaţiile cu privire la filosofie, istorie antică orientală; re�ntors �n ţară, obţine titlul de lider al tinerilor intelectuali. �n anii următori ocupă diverse funcţii, cum ar fi cea de bibliotecar la Universitatea din Iaşi, revizor şcolar, redactor la „Curierul de Iaşi” şi, din 1877, redactor la ziarul „Timpul” din Bucureşti.
     Depăn�nd firul vieţii acestui om, nu trebuie să neglijăm prietenia sa cu Ion Creangă, prietenie ce a stat sub semnul sincerităţii şi al poveştilor culese de pe �nsoritele plaiuri moldoveneşti.
     Mihai Eminescu a dus şi o adevărată luptă politică, fiind un susţinător al Partidului Conservator, fapt ce a st�rnit simpatia publică pentru acest partid.
     Fire romantică, „sensibil la tot ce i-a marcat existenţa”(M.Popa), Mihai a iubit şi el „un �nger de fată”, „o dulce porumbiţă, cu chip alb de copiliţă”, aceasta purt�nd numele de Veronica Micle.
     Mărturie dragostei lor stă un buchet de c�teva scrisori ale celor doi, adunate sub titlul „Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit”.        Acest sentiment reprezintă un model pentru generaţiile următoare, ce, prin iubire, �şi construiesc o lume a lor �n care domnesc pacea şi duioşia.
     Activitatea publicistică, desfăşurată la „Timpul”, este epuizantă, grăbind izbucnirea bolii care pune capăt zbuciumului său interior, urm�nd ca la 15 iunie 1889, să fie redat eternităţii.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica