Valoarea estetica a unei opere in proza a lui Mihail Sadoveanu - bac 2003 Categoria: Referat Romana
Descriere: Timpul evenimenţial ( al acţiunii ) reprezintă cadrul acţiunii care
defineşte natura scrierii, istoria Moldovei sec. XV figura centrală
fiind Åžtefan cel Mare. Timpul narativ al povestirii propriu-zise
inregistrează acÅ£iunea cronologică dar si discontinuă cu reîntoarcere in
timp. Cartea se deschide cu hramul mânăstirii unde trebuia să vină
Åžtefan cel Mare ÅŸi unul din personaje Nichifor Călinam se reîntoarce in
timp motivînd prezenÅ£a lui Åžtefan la hram si subliniînd ideea că Åžtefan
vine să-i facă dreptate pentru că în tinereÅ£e el i-a salvat viaÅ£a. În
concluzie naratarea cronologică este intreruptă in favoarea celei
subiective... |
|
||
|
|
|||
|
1 Subiectul 2 Exprimă-ţi opinia despre valoarea estetică a unei scrieri �n proză de M. Sadoveanu, prin dezvoltarea a două argumente privind structura textului narativ şi a limbajului prozei narative. Critica literară a situat romanul istoric al lui M. Sadoveanu �n sfera epopeei (N. Manolescu) şi �n sfera eposului- a povestirii (Crohmălniceanu). Ca roman, Fraţii Jderi este o trilogie (specie epica de mare �ntindere, cu o intrigă �n general complicată şi cu o acţiune desfăşurate grupate �n jurul unui nucleu, pun�nd in mişcare de asemea un număr mare de personaje). �n romanul Fraţii Jderi se cuprind Ucenicia lui Ionuţ, Izvorul Alb şi Oamenii Măriei Sale. Romanul este o frescă, av�nd in vedere dimensiunea mare care �nfăţişează tabloul de ansamblu al unei epoci, al unei societăţi. Timpul evenimenţial ( al acţiunii ) reprezintă cadrul acţiunii care defineşte natura scrierii, istoria Moldovei sec. XV figura centrală fiind Ştefan cel Mare. Timpul narativ al povestirii propriu-zise inregistrează acţiunea cronologică dar si discontinuă cu re�ntoarcere in timp. Cartea se deschide cu hramul m�năstirii unde trebuia să vină Ştefan cel Mare şi unul din personaje Nichifor Călinam se re�ntoarce in timp motiv�nd prezenţa lui Ştefan la hram si sublini�nd ideea că Ştefan vine să-i facă dreptate pentru că �n tinereţe el i-a salvat viaţa. �n concluzie naratarea cronologică este intreruptă in favoarea celei subiective. Deşi ne aflăm �ntr-un roman tradiţional , aşa cum a remarcat şi Nicolae Manolescu , Sadoveanu răm�ne un scriitor unic atăt la noi c�t si �n universalitate, el este realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist. Se evocă aici epoca unui popor d�ndu-i dimensiuni mitice şi individualiz�nd-o. Spaţiul converă faloare simbolică la sosirea domnitorului sunt prezenţi moldovenii prezenţii la hram, familia Jderilor si Ionuţ Păr-Negru. �n funcţie de perspectiva narativă timpul naraţiunii sugerează : miticul cu eroi legendari cu atribute fabuloase �n istorie. Cotidianul existenţei suger�nd poezia unei epoci demult apuse şi psihologicul care pune accent pe mişcările sufleteşti ale diverselor v�rste pe o punte, adolescenţa, tinereţe şi maturitate. Spaţiul si timpul corespund timpului evenimentelor şi localizează acţiunea. Descoperim �n roman motive caracteristice pastelor şi baladelor, credinţele vechi, lunec�nd permanent �ntre real şi fabulos. Subliniem �n acest sens descrierea luptelor �ntre 2 voinici, puterea voinicului care se măsoare cu trei lupători, toate menite să ilustreze voinicia moldovenilor. Baladescul persista �n construcţie şi tonalitate, astfel �n c�t reconstituirea realistă se realizează prin fabulos. Istoria se explică prin ea �nsăşi, prin fapte desfăşurate obiectiv sau uneori scriitorul �ntrerupe povestirea sper a oferii explicaţii. Romanul Fraţii Jderi reprezintă simbolic gloria Moldovei, Jderii reprezintă vitejii ridicaţi de domn care �mpreună cu ţărănimea liberă, constituie puterea lui Ştefan cel Mare. Este epoca unei v�rste de aur. Numărul 5 al personajelor aminteşte de personajele epopoeei indiene. Primul volum al trilogiei urmăreste formarea lui Ionuţ ca ostaş – roman de formare- si este un poem al iubirii juvenile. Al doilea volum este unul al iubirii matrimoniale (Simion-Maruşca). Al treilea este cartea pregătirii războiului contra turcilor in anul de la Hristos 1475. �n război vor murii Manole si Simion. Valoarea simbolică a timpului narativ este reprezentată de această v�rsta mitica şi eroică, de descriere a bătăliei de la Vaslui care capătă dimensiuni de epopee. Aţiunea este de tip tradiţional complicată cu un număr mare de personaje reale şi istorice şi ramificate printr-un conflict exterior politic, Ştefan bate război cu duşmanii poporului , interior , sufletesc �ntre iubire si datorie – mai ales �n primul volum- gradată prin �nlănţuirea evenimentelor �n ordinea consacrată. Primul volum este un bildungs roman el are ca temă formarea sufletească a personajului urmărind formarea şi creşterea lui ca erou p�na la afirmarea personalităţi. �n roman apare viaţa de familie, viaţa social-politică şi lupta pentru putere, precum si viaţa spirituală. Treptele pe care le parcurge Ionuţ sunt : treapta mitică : copilăria – la starostele Căliman, Ionuţ este adus in familia comisului Manole şi comisoaia Ilisafta �l iubeşte ca pe propriul ei fiu, prietenia cu Alexăndrel fiul domnului Ştefan, ultima treaptă este contactul cu voevodul. Portretul lui Ionuţ evită omniscienţa prin inserţia evocării din perspectiva martorilor �n descrierea cadrului. �n primul roman apare şi pauza descriptivă presupune intercalarea unei secvenţe cu alt conţinut �n contextul cronologic al evenimentelor. Dacă ne referim la capitolul doi unde se arată un voevod mare şi un Jder mititel se descrie prundul din dreptul sfintei mănăstiri pe unde apa lănţisorului fugea pe dedesubt. Aici vine Alexăndrel voevod şi scriitorul �i descrie ţinuta vestimentară, ca şi Ştefan purta brocart de Veneţia, gugiuman de Samur şi marochinuri. Limbajul este arhaic prin cuvinte care evocă epoca a trudii , a pripii , haţ cuvinte care exprimă culoarea locală si timpul moldoveneşti sau turceşti urdie, spahii şi hogi. Culoarea epocii se desprinde şi din valorificarea unor construcţii persifastice de sorginte de ordin cronicăres : a căzut poruncă, s-a pomenit in veac, a pornit risipă. Construcţii metaforice au f�lf�it perdele ceţii, s-au trudit secerătorii din Apocalipsis. Construcţiile arhaice si lexicul sunt folosite cu sens figurat au �naintat singure la pierea lor, o clipă s-a arătat lumina asupra �nvălmăşelii. Serban Cioculescu a vorbit de o sintaxa ritmică, putem creea pe fragment adevărate poeme in proză. Schimbarea frecventă a diatezelor , alternarea simplului cu prezentul precum şi forma reflexivă procura cititorului o mare bogaţie de impresii percepute fie panoramic fie �n detalii. Exista un ceremonial al rostirii şi o vorbire aluzivă (vezi capitolul pe Manole batr�nul il dor şalel ) c�nd Ilisafta �l ironizează ca e prea bătr�n pentru a lupta. Există un efect sonor al unor cuvinte alese de ex. larma de razboi �n descrierea bataliei de la Vaslui. Romanul este un epos cu aura mitică �n care se mişca curtea domnească feudală �nconjurată de cavalerii schiţi care pleacă la batalie fără s�mbrie alaturi de oamenii măriei sale , curtenii să lupte �mpotriva necredincioşilor. �n cadrul naraţiunii personajele sunt reale, istorice, imaginare si un erou colectiv. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
