1
NEVOILE FUNDAMENTALE
VIRGINIA HENDERSON
Cadrul conceptual al Virginiei
Henderson se bazează pe
definirea a 14 nevoi fundamentale. Atingerea de către pacient a
independenţei �n satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de
asistentă
medicală. După Virginia Henderson nevoia fundamentala. este o
necesitate
vitală, esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine
din punct
de vedere fizic şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1.
a respira;
2.
a se
alimenta şi hidrata;
3.
a elimina;
4.
a se
mişca, a păstra o bună postură;
5.
a dormi,
a se odihni;
6.
a se
�mbrăca şi dezbrăca;
7.
a-şi
menţine temperatura corpului �n limite normale;
8.
a fi
curat, a-şi proteja tegumentele;
9.
a evita
pericolele;
10.
a
comunica;
11.
a acţiona
după credinţele sale şi valorile sale;
12.
a se
realiza;
13.
a se recreea;
14.
a �nvăţa.
Scurtă prezentare a
nevoilor
1.
A
respira
a.
Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se
manifestă �n respiraţia pulmonară şi tisulară;
b.
Dimensiunea psiho-socio-culturală. este
influenţată de următorii factori: emoţii, furia, frica, exerciţiile
fizice,
fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi funcţie de v�rstă,
antrenarnent,
starea de sănătate etc.
2.
A bea
şi m�nca
a.
Dimensiunea bio-fiziologică i-nteresează
ritualul m�ncatului (ducerea alimentelor la gură, masticaţia,
deglutiţia),
digestia, necesarul de calorii;
b.
Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă
�n obiceiurile legate de rasă, religie, naţionalitate, cultură. Aceste
nevoi se
modifică odată cu etapele vieţii:
3.
A
elimina:
această
nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
a.
Aspectul bio-fiziologic variază mult cu v�rsta
şi starea de sănătate şi este �n acelaşi timp mecanic, chimic,
hormonal, nervos;
b.
Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt
numeroase. Emoţiile de orice fel modifică frecvenţa urinară, calitatea
şi
cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.
4.
A te
mişca, a te mentine �ntr-o bună postură
a.
Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de
v�rstă, starea de sănătate, antrenament. Sistemul muscular, scheletic,
cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea
anumitor
posturi.
b.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural
mişcarea şi poziţia corpului reflectă conştient sau inconştient starea
de spirit
a individului. Mişcarea este influenţată şi de nivelul cultural.
Aceasta influenţează
mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sănătate pot duce la
modificări �n
domeniul motricităţii.
5.
A dormi
şi a te odihni
a.
Din punct de vedere biologic şi fiziologic,
somnul sau odihna variază cu v�rsta şi starea de sănătate. Calitatea
somnului,
ca şi repaosul mintal şi fizic influenţează sistemele cardio
vascular,
digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn manifestă
tulburari
fizice şi psihice.
b.
Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt
afectate de emoţii şi obligaţii sociale (muncă). Există persoane care
uzează de
droguri pentru a răm�ne treji sau pentru a dormi.
6.
A se
�mbrăca şi a se dezbrăca
a.
Bio-fiziologic, activităţile cotidiene
necesare independenţei �n acest domeniu cer o anumită capacitate
neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de v�rsta, starea
de
sănătate.
b.
Psiho-socio-cultural se manifestă prin
afirmarea personalităţii şi a sexualităţii �n alegerea veşmintelor,
anumite
grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe particulare: voal,
turban
etc.
1
7.
A
mentine temperatura corpului �n limita normale
a.
Componenta bio-fiziologică este cea mai
importantă. Odată cu �naintarea �n v�rstă temperatura corpului este mai
influenţată
de cea a mediului �nconjurător. Temperatura corpului depinde de
�mbrăcăminte,
hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b.
Componenta psihică este influenţată de emoţii,
anxietate, acestea cresc�nd temperatura corpului.
8.
A fi
curat şi a-ţi proteja tegumentele
a.
Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie
de capacitatea fizică de a face gesturile şi mişcările necesare precum
şi de
factorii biologici v�rsta şi sexul.
b.
Componenta psihică şi emotivă se reflectă �n
starea epidermei, �n atenţia acordată părului. Emoţiile afectează
transpiraţia
şi secreţiile, normele de curăţenie diferă de la un grup social la
altul.
Curăţenia este influenţată de cultura grupului
9.
A
evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a.
Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din
a evita anumite alimente şi medicamente şi de a se proteja �n
desfăşurarea anumitor
activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie funcţie de
v�rstă,
anumite afecţiuni (depresii).
b.
Componenta psihică — simpla prezenţă a unei
rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui gen de
muzică
preferată, existenţa unei persoane aparţinătoare aceleiaşi comunităţi,
respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de
siguranţă.
10.
A
comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
a.
Dimensiunea biologică se manifestă sub formă
de comunicare verbală sau non-verbală. Comunicarea yerbală cuprinde
limbajul,
�n timp ce comunicarea non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia
corpului, mersul etc.
b.
Componentele psiho-socio-culturale se
manifestă prin alegerea conţinutului exprimat: sentimente, idei,
emoţii. Comunicarea
cuprinde sexualitatea. Această componentă importanta a fiinţei umane se
exprimă
din copilărie p�nă la bătr�neţe prin afirmarea de sine, alegerea
veşmintelor,
�n relaţiile sociale. C�nd un pacient nu are posibilitatea de
comunicare, el
trebuie să fie ajutat de asistentă.
11.
A-ţi
practica religia
a.
Componenta bio-fiziologică se exprimă prin
mişcări, gesturi, atitudini specifice cultului: poziţia �ngenunchiată,
anumite
posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b.
Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia
practicilor religioase este �n funcţie de fenomenele psiho-sociale şi
relaţiile
interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate antrena
creşterea sau
diminuarea adeziunii la religie. �n �ngrijirea bolnavilor, respectarea
acestei nevoi
cere asistentei o educaţie liberală.
12.
A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vieţii
fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să muncească.
Aceste activităţi
pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea
fiziologică
şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele culturale
influenţează satisfacerea
acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau
permanent
posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.
13.
A se
recrea. Este
o nevoie
comună tuturor fiinţelor umane.
a.
Componenta bio-fiziologică persoanele se pot
recrea specific v�rstei şi funcţie de starea de sănătate. Persoanele cu
un
anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi de recreere
dec�t
cei sănătoşi.
b.
Fenomenele psihosociale, culturale pot
influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi satisfacută
at�t de
familie c�t şi de societate.
14.
A
�nvăţa.
Nevoia de
descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi
este specifica
tuturor, dar mai evidentă la copii.
a.
Componenta biologică este reprezentată de
inteligenţă
b.
Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin
dorinţa de a afla şi a cunoaşte valoarea acordată educaţiei de grupul
socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de �nvăţare variate: să
facă
pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim
alimentar etc.
Nevoia de a �nvăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se
recrea, dar
�n acelaşi timp şi de a fi independent.
BIBLIOGRAFIE:
Dr.
SZEKELY CSABA – Nursing comunitar, Universitatea de
Vest „Vasile Goldiş”, Arad - Rom�nia
VIRGINIA
HENDERSON – Principii fundamentale ale �ngrijirii
bolnavului, 1991, Copenhaga – Danemarca
VIRGINIA
HENDERSON – Principii de bază a �ngrijirii persoanei
sănătoase / bolnave – nursing, Societatea personalului sanitar din
Rom�nia
|