Modul de manifestare a accidentului vascular hemoragic Categoria: Referat Medicina
Descriere: Se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor;... |
|
||
|
|
|||
|
1 Modul de manifestare a Accidentului Vascular Hemoragic Simptomatologia clinică a hemoragiei cerebrale este diferită, �n raport cu masivitatea s�ngerării, cu localizarea ei şi mortalitatea de debut (supraacută, acută sau subacută). �n majoritatea cazurilor (2/3) are un debut brusc, dar există şi cazuri �n care instalarea poate avea un caracter progresiv. Semnele prodromale există �n aproximativ 30% din cazuri, const�nd din: cefalee, ameţeli intermitente, fenomene vizuale sub forma unor obnubilări pasagere ale vederii, dizartrie, parestezii, pareze fruste, vărsături. Semnele premonitorii preced cu c�teva ore, pana la 1-3zile, instalarea ictusului propriu-zis. Perioada de stare: 1)Hemoragia cerebrala supraacută: - reprezintă aspectul cel mai frecvent �nt�lnit 40-60% din majoritatea cazurilor; - ictusul apoplectic se declanşează dramatic, fără semne premonitorii, de obicei la un bolnav in jurul v�rstei de 50 de ani, pletoric sau obez, hipertensiv sau ateromatos; - de obicei momentul vasculocerebral se instalează �n timpul zilei �n plină activitate; - filmul clinico-evolutiv ar fi următorul:brusc,pacientul are o intensă cefalee, duce m�na la cap, rosteşte c�teva cuvinte ininteligibile, după care �şi pierde cunoştinţa si cade pe locul unde se află; - starea comatoasă domină tabloul clinic: coma este mereu profundă (stadiul III sau IV), masc�nd parţial simptomatologia focală; - bolnavul este areactiv at�t la stimuli verbali c�t şi la cei nociceptivi - la examenul obiectiv, prezintă un facies vultuos, care �mpreună cu obezitatea caracteristică multor bolnavi constituie aşa numitul „habitus apoplecticus”; - redoarea cefei apare destul de frecvent prin revărsarea s�ngelui �n spaţiile subarahnoidiană; - se observă intense fenomene respiratorii de tip Cheyne-Stokes, bronhoplegie, acumulare de mucozităţi �n arborele respirator, cu respiraţie stertoroasă, chiar edem pulmonar; - hipertermia iniţială este centrată prin distensia ventriculară care comprimă centrii termoreglatori diencefalici; - ea poate creşte ulterior �n raport cu gravitatea accidentului vascular şi cu eventuale complicaţii care pot apărea (pulmonare, infecţii urinare); - o febră care depăşeşte 400C este un semn de pronostic nefavorabil; - se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor; - apare evidentă o asimetrie facială datorită unei paralizii faciale de tip central manifest�ndu-se prin hipotonia unei hemifeţe; - se mai observă „p�nzei de corabie” (obrazul de partea paralizată se ridică la fiecare expiraţie) şi „semnul pipei” (la fiecare expiraţie aerul este eliberat prin comisura bucală hemolaterală paraliziei); 1 - manifestarea neurologică cea mai obişnuită este deficitul motor de modelul hemiplegiei flasce, dar există şi situaţii �n care se constată o spasticitate �n jumătatea paralizată de la �nceput; - această situaţie poate sugera fie o hemoragie intraventriculară fie un accident cerebro-vascular anterior; - �n cazul in care se observă o hemiplegie bilaterală, intră �n discuţie fie o hemoragie ventriculară fie o hemoragie masivă la nivelul trunchiului cerebral; - �n cazul unei hemiplegii ne orientăm după urmatoarele: la ridicarea pasivă a membrelor, cele de pe partea hemiplegică cad inerte pe planul patului;hipotonia obrazului de partea paralizată; - compresiunea �naintea tragusului sau a globilor oculari cauzează apariţia unei grimase numai de partea sănătoasă; - existenţa semnului Babinski homolateral cu hemiplegia, dar poate apărea şi bilateral �n cazul unei hemoragii ventriculare; - uneori pupila este midriatică de partea focarului hemoragic; - examenul oftalmoscopic poate evidenţia modificările vasculare caracteristice hipertensiunii aterosclerotice; - �n coma vasculară bolnavul mai poate prezenta: retenţie sau incontinenţă vezicală, oligurie, albuminurie, glicozurie; - LCR-ul este sanguinolent �n 60-70% din cazuri; - semne clinice de agravare sunt: reducerea progresivă a valorilor tensionale, bradicardie, inversarea ritmului respirator, hipotonia musculară generalizată cu abolirea globală a reflexelor osteotendinoase si cutanate; - tulburările trofice pot apărea destul de precoce,sub forma unor zone roşietice cutanate, edeme, flictene, escare de decubit in partea paralizată; - hemoragia cerebrală supraacută are o evoluţie rapidă ajung�nd la exitus intr-o perioadă de timp de c�teva ore pana la 1-3zile. 2)Hemoragia cerebrală acută: • are de asemenea un debut brusc, dar mai puţin dramatic, cu sau fără semne prodromale; • simptomul inaugural este cefaleea de mare intensitate, după care rapid se instalează o comă mai puţin profundă dec�t la forma precedentă, dar care se poate agrava progresiv; • simptomatologia vegetativă are o exprimare mai redusă; • examenul neurologic obiectiv evidenţiază semnele focale; • intensitatea stării comatoase este fluctuentă,uneori intravescentă cu accentuarea simptomatologiei vegetative, evolu�nd spre exitus intr-o perioadă de c�teva zile; • există şi cazuri cu o evoluţie favorabilă spre recăpătarea cunoştinţei, dar cu o persistenţa deficitului motor hemiplegic. 3)Hemoragia cerebrală subacută: • prezintă mai frecvent fenomene premonitorii dec�t formele precedente, cărora le succede o stare de obnubilare asociată cu nelinişte; • examenul neurologic demonstrează existenţa unui deficit senzitivo-motor pe un hemicorp; • starea comatoasă lipseşte intr-o treime din cazuri; • �n majoritatea cazurilor are o evoluţie favorabilă dar, uneori, tulburările, at�t cele de cunoştinţa c�t şi cele focale, se intensifică duc�nd la exitus; • alteori evoluţia este ondulantă cu ameliorări şi intensificări ale simptomatologiei; • acest tip de hemoragie cerebrala subacută se pretează cel mai mult la diagnosticul diferenţial cu atacul ischemic cerebral. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
