1
Gheorghe Vranceanu
Gheroghe Vranceanu, fiul academicianului Gh.C.Vranceanu, s-a nascut in
Iasi, la 16 ianuarie 1929.Liceul l-a urmat la Bucuresti, la “Gheroghe
Lazar”(maturitatea data in 1949).Imediat dupa examenul de maturitate, a
intrat prin concues la Institutul de constructii din Bucuresti, de unde
a obtinut titlul de inginer constructor in 1954, cind si-a sustinut
examenul de stat.In 1953 insa a intrat si la Facultatea de matematica
si fizica a Universitatii din Bucuresti, iar in 1957 si-a sustinut
examenul de stat pentru matematici.Chiar din 1954 a fost numit
preparatory la catedra de matematici aplicate.Aici a fost inaintat
asistent in 1959,iar in 1961 lector suplinitor;a functionat in calitate
de lector la aceeasi catedra, pina in toamna anului 1965.In octombrie
1965 a fost trecut lector suplinitor la catedra de matematici
superioare, Facultatea de fizica, Universitatea din Bucuresti( sef de
catedra Gh. Marinescu) si a predat doua cursuri: geometrie analitica si
elemente de algebra , precum si matematici superioare.De la 1 octombrie
1966 a fost inaintat conferentiar la Institutul de constructii din
Bucuresti la catedra de matematici.
La 14 iunie 1963 si-a sustinut doctoratul in stiinte matematice,
tratind in teza subiectul de probabilitati geometrice:Interpretari
geometrice in teoria proceselor Markov.
Pina in present (1966), in memorii publicate,Gh.Vranceanu abordeaza
domeniul geometriei diferentiale.Aici a inceput cu geometria spatiilor
afina local euclidiene A2 de speta trei.Pe urma s-a preocupat de
interpretari in teoria proceselor Markov, studiind conexiunile asociaye
acestor procese (in teza de doctorat).
Gh. Vranceanu a studiat in primul sau memoriu (“Determinarea spatiilor
cu conexiune afina local euclidiene A2 de speta trei”) conexiunea
spatiilor A2 de speta trei, in cazul cind curbele caracteristice sint
paralele cu una din axe, sau in cazul cind nu sint paralele, dar
conexiunea contractata este nula (adica este constant determinantul
functional al transformarii).A determinat apoi transformarile punctuale
ale aceluiasi spatiu cu conexiune afina local Euclidian A2, de speta
trei, aratind ca in cazul cind curbele caracteristice nu sint paralele
la una din axe, determinarea transformarii depinde de o ecuatie Riccati.
In colaborare cu Marius Stola, a folosit caracteristicile in studiul
corespondentelor intre doua spatii proiective;aceste caracteristici
sint date de doua ecuatii diferentiale de ordinul trei.
In colaborare cu Gh.Vranceanu, tatal sau, a aratat cum se poate asocial
la un process Markov multiplu, cu un numar finit de stari si parametru
continuu, un transport paralel.Iar in teza sa de doctorat,
Gh.Gh.Vranceanu a folosit interpretari geometrice in studiul aspectelor
proceselor Markov simple sau multiple;a introdus cu aceasta ocazie
notiunea de conexiune probabilistica.
In colaborare cu Tiberiu Postelnicu si Marius Stoka, a publicat o
Culegere de probleme de geometrie analitica si proiectiva;cu
I.L.Popescu a publicat un Curs de geometrie analitica si elemente de
algebra liniara;iar cu Marius Stoka, o Culegere de probleme de
geometrie analitica si elemente de algebra liniara.
Influentat in lucrarile sale de inceput de preocuparile de geometrie
ale tatalui, Gh.Gh. Vranceanu si-a luat la un moment dat zborul catre
studiul probabilitatilor geometrice; dar se pare ca se intoarce iar la
lucrari propriu-zise de geometrie diferentiala, fiindca ultimele sale
lucrari privesc problema grupurilor de miscari.
Lucrari publicate.Memorii:
1.Determinarea spatiilor cu conexiune afina local euclidiene A2 de
speta trei, in “Rev.Univ.Bucuresti”, nr.15, 1957,pp 43-50.
2.Determinarea transformarilor punctuale de speta trei, in “Studii si
cercet. mat.”,t. VIII, nr.3-4, 1957,pp. 447-456.
3.Asupra spatiilor cu conexiune afina, local euclidiene de speta trei,
in “An. Univ. Bucuresti”, st.nat”, nr.17,1958, pp 29-31.
4.Asupra transformarilor punctuale in doua variabile liniare, in una
din variablie, in “An. Univ. Bucuresti”, st. nat.,nr. 18, 1958, pp.
19-21.
5.Asupra grupului de miscare al unei corespondente de speta trei intre
plane proiective in “Lucrarile Consfatuirii de geometrie si topologie
din Iasi”, 1958, editura Academiei 1962, pp. 169-173.
6.In colaborare cu Marius Stoka, Corespondente intre doua spati
proiective cu caracteristicile confundate, in “Studii si cercet.
mat.”anul X, nr.1, 1959,pp. 219-235.
7.Asupra unei densitati vectoriale asociate unei transformari punctuale
de speta trei, in”Studii si cercet. mat.”, t. XXI, nr.1, 1961,pp.
121-121.
8.In colaborare, Topological embeddings of lens spaces, in “Proceedings
Cambrige Philosoph. Soc.”, t. 57, 1961, pp. 688-690.
9.In colaborare cu Gh. Vranceanu , Probabilites et transport parallele,
in “C.R. Acad. Sc. Paris.”, t.255, nr.1, 1962, pp.40-41.
10.About the motion group of a third species correspondence between
projective planes whose characteristics are not parallel to a fixed
direction, in “Rev. de math. Pures et appl.”,t. VII, nr.4, 1962, pp
.675-682.
|