Satul turistic moeciu Categoria: Referat Istorie
Descriere: Comuna Moeciu este situata în centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, între masivele Piatra Craiului si Bucegi, în culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa între 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata împadurita de 5482 ha... |
|
||
|
|
|||
|
1 Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – BRAŞOV Proiect TURISM INTERNAŢIONAL “Turismul rural, ecologic şi cultural �n comuna Moeciu” ~ 2002 ~ Turismul rural, ecologic şi cultural �n comuna Moeciu At�t �n practica turistică internaţională, c�t şi �n literatura de specialitate, se con-sta�tă o �ndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. �n acelaşi timp se re�marcă faptul că formele de turism organizate �n mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat �n altul (adeseori mai aglo-me��rat şi mai trepidant) nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei �n��semnate părţi din r�ndul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odih��nă şi recreere este o tendinţă generală �n practica mondială a turismului şi �n ultimii ani şi �n Rom�nia. Treptat �nsă, turismul rural a �nceput să fie privit ca o posibilitate concretă de dez-vol�tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, �mbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă �n domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc. 1. Comuna Moeciu – prezentare generală MOECIU Comuna Moeciu este situată �n centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Bra-şov, �ntre masivele Piatra Craiului şi Bucegi, �n culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti�tu�dine cuprinsă �ntre 800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o suprafaţă �mpădurită de 5482 ha. Această aşezare a fost ates�tată documentar �n anul 1405, �n cadrul acesteia exist�nd ca monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea Maicii Domnului”, din1818. Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a locali�tă�ţi�lor brănene. Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ – Braşov –, pe DN 73 şi are �n com�po�nenţă şase sate care au fuzionat �n 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura şi Peştera. Accesul �n Moeciu din Bucureşti pe drumul eu�ropean E60, dis�tan�ţa �ntre localităţi fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face fo�lo���si�nd re-ţea�ua Bu�cu�reşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). C�t priveşte ac��cesul cu au�to�bu�zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectu�ndu-se zil��nic, din 30 �n 30 de minute, s�mbăta şi duminica din oră �n oră, deşi nu este foarte con�for�tabil şi circulă cu viteză relativ redusă. Profilul de bază al comunei este unul agricol, �n special zootehnic, şi este dat de ocupaţiile pas��torale ale locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor). De-a lungul timpului locu�i�to�rii acestei aşezări şi-au c�ştigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră�vechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat �n trecut de trei so�cie�tă�ţi ce activau �n domeniul transportului de călători, �ntreţinerii păşiunilor şi ex�plo��atării fondului forestier. Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri ră�coroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5�C, iar �n zonele ve�cine se �nregistrază valori cuprinse �ntre 4�C (Rucăr), 7�C (Braşov), 8�C (C�m�pu�lung). �n lu��na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27�C, iar �n luna ianuarie temperatura variază �ntre -10 şi -15�C. Zona Moeciu es�te bogată �n pre��cipitaţii, nu�mărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. �n sezonul rece, nu��mărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile�/�a�n, iar grosimea stratului de ză�pa��dă este de 40-50 cm. V�n-turile pre�do�mi�na�n��te �n zonă au o viteză de 3-5 m/s. Deschiderea depresiunii către capete condiţionează permanenta mişcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile ad�nci ale r�urilor. Sunt prezente şi bri�-zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă�post de v�nturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi �ndelungat, in�solaţie ridicată cu valenţe turistice deosebite. Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată �n general de prezenţa cursurilor de apă temporară. �ntreg teritoriul se �ncadrează �n bazinul hidrografic al r�ului Turcu, aflu���ent al r�ului B�rsa. Fauna: pe crestele montane cu deosebire �n Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot ad���mira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vul-pea, mistreţul, veveriţa, căpriorul, r�sul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mier�la, cinteza, piţigoiul. �n apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi boiştean. Flora: altitudinea culoarului �ncadrează Moeciul �n zona pădurilor de fag, care la li��mita inferioară se află �n amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Pă�duri compacte de molid sau �n amestec cu fag, brad apar �n masivul Leaota, Piatra Cra�iu�lui, Munţii Bucegi �ndeosebi �n versanţii nordici. Ca urmare a populării �ndelungate, re�gi�u��nea a fost puternic despădurită, pajiştile şi f�neţele lu�nd locul codrilor de altădată. Dintre plantele medicinale care se găsesc �n zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul, coa�-da şoricelului. Pentru iubitorii de zmeură şi mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip-sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vişini, cireşi. Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită �mbinării armonioase a di����fe�ritelor forme de relief (munte �nalt, platou, forma vălurită de-a lungul r�urilor şi vă�I�lor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată), toate acestea cre�nd un va�lo���ros potenţial economic şi turistic, slab exploatat p�nă �n prezent. Zona montană �n care este amplasată comuna Moeciu, �ntre cele două parcuri naţionale Bucegi şi Piatra Cra�iu�lui, creează condiţii favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte de at�rac��ţie pentru turişti se enumeră obiectivele: Peştera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pră�pas��ti�ile Măgurei, etc. 2. Bogăţia cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu Comuna Moeciu păstrează o instalaţie tradiţională pentru prelucrarea l�nei, o pi�vă, un joagăr, o moară, acestea număr�ndu-se printre puţinele piese originale rămase �n Ro��-m�nia. Satul Peştera reprezintă un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu li�li�eci”. Satul Măgura atrage turiştii prin casa tradiţională Runceanu, construită �n totalitate din lemn, �n vreme ce satul Şimon este o localitate recunoscută prin portul popular, ţe�să�tu�ri, �mpletituri din l�nă şi arta cojocăritului. - Vecinătatea Castelului Bran, precum şi toate aceste valori culturale şi istorice re�pre�zintă atractive destinaţii pentru turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment �n istorie străină de practicile turismului rural, �nsă �ncep�nd cu anul 1994 ace�astă formă de turism a fost aplicată �ntr-o manieră organizată prin sprijinul Aso-ciaţiei na�ţionale de turism rural, ecologic şi cultural - ANTREC, �n zona Bran – Mo�e�ciu activ�nd prin�cipala filială a asociaţiei coordonată de Mioara Stoian. - Muzeul etnografic �n aer liber din Bran este amenajat �n parcul din ve�ci�nă�-ta�tea Castelului Bran. �n acest muzeu au fost adu�se şi re��con�sti��tuite unele din cele mai ve-chi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pen�tru public �n 1961, mu��zeul număra �n 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii teh�ni�ce. Monumentele au fost se��lec�ţio�nate şi gru�-pate pe baza cercetărilor din 1958-1960. - Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura �ntre Transilvania şi Mun�tenia. Din 1377-1382 c�nd a fost construit, p�nă astăzi, el a fost martorul unor eve�ni-men�te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama. - Jos, �n vale, la baza st�ncii, odihneşte simbolic inima Reginei Maria, semn al pre��ţu�irii de care Branul şi brănenii s-au bucurat �n anii de glorie ai monarhiei rom�neşti. - Case memoriale din zona Bran Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar, membru al Aca�de�mi�ei Ro�m�ne Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Rom�nesc din Bran, sem�na�tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al lo�ca�-lităţii Bran. Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de re��nume mon�dial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale. Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei me-di�ci�nei şi mem�bru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori��gi�ne şi iubire. Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din Bu��cu�re�ş�ti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului. - Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului - Biserica Adormirea Maicii Domnului construită �n 1820 şi pictată �n 1836 Principalele t�rguri şi sărbători din zona Bran • 1 ianuarie – obiceiul sorcovitului • martie, aprilie – obiceiuri legate de sărbătoarea �nvierii Domnului • martie – urcarea oilor la munte • 25 aprilie – măsurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescător de animale • 24 iunie – Olimpiada de vară Şirnea • 20 iulie – Santilie • 25-26 iulie – T�rgul de vară de la Moeciu • 9 august – Sf. Pantelimon • august – Nedeeia munţilor (Fundata) • 25 octombrie – Focul lui Sumedru • octombrie - răvăşitul oilor • 8 noiembrie – t�rgul de Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril • 24 decembrie – colindatul – Bună dimineaţa la Moş Ajun • 25 decembrie – Sărbătoarea Crăciunului • 31 decembrie – revelion 3. Circulaţia turistică �n cadrul unităţilor de cazare Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat �n zona Moeciu, asemeni �ntregii zone a Branului, aparţin pensiunilor �ncadrate agenţiei Bran-Imex. Aces�tea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pen�tru turismul rural. De la �n�fi�in��ţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la ser�viciile de cazare şi ma�să oferite de pen�si�u��nile acesteia a crescut din ce �n ce mai mult, o dată cu creşterea nu�mărului gospodăriilor ce fac par�te din agenţie. �n tabelul III.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi �n pensiunile Bran-Imex şi �n fermele agroturistice, pentru a ilustra creşterea sem�ni�fi�ca�tivă a nu�mă�rului lor, �n paralel cu creşterea nu�mă�rului pensiunilor ce colaborează cu agenţia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca�zare şi masă. Tabel III.1. Numărul turiştilor �n turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000) An Tip echipament Turişti cazaţi Rom�ni Străini Total turişti 1998 Pensiuni turistice 2987 1316 4303 1999 Pensiuni turistice 3031 1548 4579 2000 Pensiuni turistice Ferme agroturistice 3214 1624874 171 4838 1045 Sursa: Bran-Imex (2001) �n anul 1998 au fost cazaţi �n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 rom�ni şi 1316 străini Media sejurului a fost de 2 zile �n tri-mes�trele I, II şi IV şi de 6 zile �n trimestrul III, această medie răm�n�nd va�la�bilă şi pentru anii următori (1999, 2000). �n anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri �n pensiunile turistice, a cres��cut şi numărul de turişti, acesta ajung�nd la 4579 (3031 rom�ni şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare dec�t �n anul pre�cedent. �n anul 2000 se observă modificări �n totalul turiştilor cazaţi �n pensiuni – 3214 ro�-m�ni şi 1624 străini, ambele categorii cunosc�nd creşteri, iar �n cadrul fermelor ag�r�o��tu�ris�-tice au fost cazaţi �n total 1045 turişti (874 turişti rom�ni şi 171 turişti străini). După 1998, fluxul de turişti a �nceput să crească şi să nu mai fie concentrat doar �n trimestrul III, ci şi �n trimestrele I şi IV c�nd satele din zona Bran-Moeciu sunt soli�ci�ta�te pentru diversele manifestări tradiţionale. Tabel III.2. Ponderea �n timp a numărului de turişti cazaţi �n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000) An Rom�ni % Straini % Total turişti % 1998 2987 - 1316 - 4303 - 1999 3031 + 1,47 (‘99/’98) 1548 + 17,63 (‘99/’98) 4579 + 6,41 2000 3214 + 6,03 (‘00/’99) 1624 + 4,9 (‘00/’99) 4838 + 5,65 Sursa: Bran-Imex (2001) Numărul turiştilor rom�ni şi străini cazaţi �n pensiunile turistice, ca urmare a creş�te-rii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă �n perioada 1998-2000. Astfel, ponderea �n 1999 a numărului de turişti cazaţi �n pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini ca�za�ţi), iar �n 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi �n pensiuni fi�in�d �n creş�te-re, dar nu at�t de semnificativă ca �n anul precedent. �n 2000 o creştere sem��nificativă a cu�noscut numărul turiştilor rom�ni cazaţi �n pensiunile din zona Bran-Mo�eciu – 6,03%. Tabel III.3. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu �n perioada 1998-2000 Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99 Moeciu-Cheia 4 6 + 50 11 + 83,3 Moeciu de Jos 21 34 + 61,9 41 + 20,6 Predeluţ 2 6 + 200 14 + 133,3 Moeciu 4 6 + 50 24 + 300 Bran Poarta 1 4 + 300 9 + 125 Bran 24 23 - 4,16 41 + 78,3 Sohodol - 3 + 300 13 + 333,3 Şimon 5 12 + 140 19 + 58,3 Poarta 4 6 + 50 17 + 183,3 Şirnea 3 2 - 33,3 12 + 500 Peştera 1 1 0 3 + 200 TOTAL 69 103 +49,27 204 + 98,06 Sursa: Bran-Imex (2001) Tabel III.4. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000) Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99 Moeciu-Cheia 16 79 + 393,75 124 + 56,96 Moeciu de Jos 167 263 + 57,49 299 + 13,69 Predeluţ 8 33 + 312,5 65 + 96,97 Moeciu 9 39 + 333,3 96 + 146,15 Bran Poarta 6 35 + 483,3 79 + 125,71 Bran 112 166 + 48,21 267 + 60,84 Sohodol 6 29 + 383,33 42 + 44,83 Şimon 28 110 + 292,85 192 + 74,54 Poarta 16 35 + 118,75 63 + 80 Şirnea 11 9 - 18,18 39 + 333,3 Peştera 3 8 +166,66 20 + 150 TOTAL 376 806 +114,36 1286 + 62,67 Sursa: Bran-Imex (2001) Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut �n fiecare an (cea mai mare creştere a fost �nregistrată �n 2000 �n Şirnea unde numărul pen�siu�ni�lor a cres�cut cu 500% faţă de 1999, an �n care, faţă de anul precedent, acest număr scă�zuse cu 33,3%), aceasta datorită �ncurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de facilităţi pentru persoanele care investesc �n turismul rural. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare: Nr. �nnoptări turist Indicatorul ofertei = ---------------------------- Nr. locuri disponibile Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri): 1998 1999 2000 Nr. �nnoptări turist 13.727 22.893 24.190 Nr. locuri cazare 376 806 1286 Indicatorul ofertei 36,5 28,4 18,8 Calculul duratei medii a sejurului: Nr. �nnoptări turist Durata medie a sejurului = ---------------------------- zile Nr. total al turiştilor Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile): 1998 1999 2000 Număr �nnoptări turist 13.727 22.893 24.190 Nr. total turişti 4303 4579 4838 Dms [zile] 3,19 4,99 5 Calculul indicatorului intensităţii turistice: a. �n raport de populaţie: Nr. turişti dp = ---------------------- loc populaţia totală b. �n raport de suprafaţă Nr. turişti dt = ---------------------- km2 suprafaţa totală Tabel III.7. Calculul indicatorului densităţii turistice �n raport cu populaţia şi cu su�prafaţa comunei Moeciului: 1998 1999 2000 Nr. total turişti 4303 4579 4838 Populaţia Moeciului 5575 5652 5714 Supraf. Moeciului 103,4 103,4 103,4 dp [loc] 0,7718 0,8102 0,8467 dt [km2] 41,615 44,284 46,786 Tabel III.8. Structura populaţiei – comuna Moeciu (1998) Specificaţia Comuna MOECIU Judeţul Braşov Populaţia totală 5575 643.201 Populaţia activă 2444 298.210 Populaţia ocupată 1737 280564 Nr. şomeri �n evidenţă 286 17646 Rata şomaj (pop. activă) 11,7% 5,9% Sursa: prelucrare date statistice Primăria Bran (1998) La nivelul anului 1998, totalul populaţiei comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de v�rstă �ntre 16-30 ani erau 1201 lo�cui�to�ri şi �ntre 30-62 ani, 1243 locuitori. Populaţia activă �nsuma 2444 locuitori; an�ga�jaţi �n in�dustrie �n oraşele �nvecinate 1281 locuitori, iar lucrători individuali �n agricultură erau 409 locuitori. Populaţia ocupată număra 1737 locuitori, iar numărul şomerilor �n evidenţă era de 286. Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde următoarele concluzii: po�pu�la-ţia activă reprezenta 43% din populaţia totală; raportul dintre populaţia angajată �n in�dus-trie la nivelul comunei şi populaţia totală era de 21%, rata şomajului este de 11,5% �nsă cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurării in�dus�tri�ei; categoriile expuse şomajului sunt tinerii, populaţia �n v�rstă p�nă la 30 de ani, �n special femeile. �ncep�nd cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta tu�ris�tică ru��rală la nivelul �n�tregii ţări. Broşura cuprinde oferta turistică din cele cinci zone ale ţării (Mol��dova şi Bu�co�vi�na, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, Maramureş, Crişana şi Banat, Tran��silvania). Fie�care echi�pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pic�tograme ce in-clude: • număr persoane ce pot fi cazate • suprafaţa • număr camere cu 1,2,3 paturi • număr de băi • număr de duşuri • telefon • �ncălzire • mic dejun • toaletă • televizor • maşină de spălat • acceptare animale • curte • limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S) • distanţa la cel mai apropiat oraş din zonă O centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din satul turistic Bran, evi�den�ţiază următoarele: suprafaţa minimă de cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu po�sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafaţa maximă de 162 m2 put�nd caza 16 per�soa-ne. Gospodăriile au �n general camere cu 2 paturi şi cu baie. Pentru sezonul rece, ma-joritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu �ncălzire. Aproape toate echipamentele au �n dotare maşini de spălat, oferă mic dejun şi au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulaţie internaţională: franceza, germana şi engleza, dar şi italiana sau spa�ni�ola. Din punctul de vedere al tarifelor practicate �n zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializată �n turismul rural din acest perimetru, avea următoarea ofertă la ni�ve�lul anului 1998: Tabel III.9. Ofertă de preţuri �n turismul rural – zona Moeciu 1998 ( tarif/pers.) Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopţi) sau cameră min. 1 lună Cazare Single 7 USD 9 USD 10 USD 6 USD 8 USD 9 USD Dublă 9 USD 11 USD 12 USD 8 USD 10 USD 11 USD Triplă 11 USD 13 USD 15 USD 9 USD 11 USD 13 USD Masa Pensiune completă: 10 USD Mic dejun Dejun Cina 2 USD 4 USD 4 USD Pensiune completă: 9 USD Mic dejun Dejun Cina 1,8 USD 3,6 USD 3,6 USD Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998) 1 Faţă de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), �n Moeciu nu sunt prac�ti�ca�te di-fe��ren��ţieri de tarife pentru turiştii străini şi rom�ni, acest lucru fiind �n concordanţă cu re�co�-ma��n�dă�ri�le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferenţiate. Tabel III.10. Numărul turiştilor �n turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000) An Tip echipament Rom�ni % Străini % Total turişti % 1998 Pensiuni turistice Han turistic Bran 2987 3002 69,42 80,94 1316 707 30,58 19,06 4303 3709 100 100 1999 Pensiuni turistice Han turistic Bran 3031 2775 66,19 87,07 1548 412 33,80 12,92 4579 3187 100 100 2000 Pensiuni turistice Ferme agroturistice Motel Bran 3214 874 2163 66,43 83,64 86,83 1624 171 328 33,57 16,36 13,17 4838 1045 2491 100 100 100 Sursa: Bran-Imex (2001) �n anul 1998 au fost cazaţi �n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 rom�ni şi 1316 străini, iar �n Hanul turistic Bran au fost ca�za�-ţi un total de 3709 turişti, din care 3002 rom�ni, iar 707 străini, aceştia din urmă fiind cu 46,27% mai puţini dec�t �n pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo�st de 2 zile �n trimestrele I, II şi IV şi de 6 zile �n trimestrul III, această medie răm�n�nd va�-la�bilă şi pentru anii următori (1999, 2000). �n anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri �n pensiunile turistice, a cres�cut şi numărul de turişti, acesta ajung�nd la 4579 (3031 rom�ni şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare dec�t �n anul pre�cedent. Numărul turiştilor cazaţi �n Hanul turistic Bran a cunoscut o scădere cu 14,07% faţă de anul precedent, o creştere mai mare con�sta�t�n��du-se �n cazul turiştilor străini, care au fost cu 41,73% mai mulţi dec�t �n anul pre�ce�de�nt, �n comparaţie cu numărul turiştilor rom�ni care au fost doar cu 7,56% mai puţini �n 1999 comparativ cu 1998. �n anul 2000 se observă modificări �n totalul turiştilor cazaţi �n pensiuni – 3214 ro-m�ni şi 1624 străini, ambele categorii cunosc�nd creşteri, iar �n cadrul fermelor ag�r�o��tu�ris-tice au fost cazaţi �n total 1045 turişti (874 turişti rom�ni şi 171 turişti străini). După 1998, fluxul de turişti a �nceput să crească şi să nu mai fie concentrat doar �n trimestrul III, ci şi �n trimestrele I şi IV c�nd satele din zona Bran-Moeciu sunt soli�ci�ta�te pentru diversele manifestări tradiţionale. 4. Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei �n Rom�nia, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adec�vată care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice �n cla�se de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) şi nu erau agenţii spe�cia-li�zate �n cazarea la ferme ţărăneşti. Merg�nd la Bran, am �nt�lnit turişti care veneau pen�tru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de vedere tu�ris-tic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiştii care se opresc �n Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran. Pentru �mbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru �nlesnirea accesului, mai ales �n zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi a unei şosele la�te�ra-le, ce ar diminua traficul �n localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate strin-gentă amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune apro�vi�zio�nări, cu at�t mai mult cu c�t, o parte a turiştilor nu au asigurată masa �n unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele br�nzeturi de Bran. O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efe-ct benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui dec�t un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, nu-meroşi turişti ne�ncumet�ndu-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunosc�nd zo-na. Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de v�rstă al vi�zi�ta�torilor Castelului Bran, asupra copiilor. Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pi�to-resc şi sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă la punct. Ceea ce nu este �ncă bine pus la punct la Bran este mo�da-litatea de petrecere a timpului liber al turiştilor �ntr-un mod care să �i facă pe aceştia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem: - amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii �n apropierea Castelului; - organizarea �n incinta Castelului Bran unor �nt�lniri pe �nserat cu Contele Dra�cu-la (legenda care a adus at�t de mulţi turişti la Bran, mai ales străini); - amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urm�nd să �nveţe să călărească şi to-todată av�nd posibilitatea realizării unor plimbări călare �n �mprejurări; - prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei p�rtii de schi; - valorificarea Cetăţii R�şnovului aflată la 14 km de Bran; - asigurarea serviciului de ghid �n zonă; - dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport); Branul va continua să atragă turiştii at�ta timp c�t va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea şi talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost deja �n Bran să revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt atraşi �n special de renumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei. Anexa 1 ORDONANŢA GUVERNULUI ROM�NIEI nr. 62/24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre Publicată �n Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994 �n temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia Rom�niei şi ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul Rom�niei emite următoarea ordonanţă: Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei private, statul ro-m�n sprijină persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate potrivit legii, care asi�gu�ră servicii turistice �n pensiuni sau ferme agroturistice situate �n mediul rural din zona mon-tană de peste 500 m altitudine, din Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. Art. 2. – Persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate potrivit legii, care des�-făşoară activităţi de turism �n structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fer�-melor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiază de facilităţile acordate �n�tre�prin�de�ri�lor mici şi mijlocii, chiar dacă nu �ndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit an�u�al, precum şi de următoarele �nlesniri: a). consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile disponibile, �n formele şi �n condiţiile pre�văzute de lege, suprafeţele de teren necesare construirii, dezvoltării şi ex�plo-atării de pensiuni şi fer�me agroturistice; b). acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon, telex, fax); c). asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a aso�ciaţiilor profesionale; d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor şi fermelor agroturistice �n materiale de promo�va�re turistică, editate de Ministerul Turismului; e). prezentarea ofertei pensiunilor şi fermelor agroturistice �n acţiunile de pro�mo�va-re �ntre�prin�se de birourile de informare turistică din străinătate ale Ministerului Tu�ris�mu�lui; f). includerea �n programele instituţiilor de �nvăţăm�nt cu profil de turism sau agr-icol a pro�ble�me�lor specifice pensiunilor şi fermelor agroturistice; g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani a pensiunilor şi fermelor agro�turistice care au ca obiect de activitate, �nscris �n autorizaţia de funcţionare, servicii turistice. Art. 3. – Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servire a me�sei, cu capacitate cuprinsă �ntre 3 şi 20 de camere, funcţion�nd �n locuinţele cetăţenilor sau �n clădiri independente, care asigură �n spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi ser-vicii de pregătire şi servire a mesei. Ferma agroturistică este o structură de primire pentru găzduire şi servirea mesei, cu capacitate cuprinsă �ntre 3 şi 20 camere, funcţion�nd �n cadrul gospodăriilor ţărăneşti care asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale. Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice şi ferme agroturistice se face prin consiliile locale, �n condiţiile reglementărilor privind organizarea şi defăşurarea unor ac�tivităţi economice pe baza liberei iniţiative. Art. 4. – Activitatea de turism din cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cu-prin�de servicii de cazare, de masă, de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului; Art. 5. – �n scopul protecţiei turiştilor, activitatea pensiunilor şi fermelor agro�tu�ris�-tice se va desfăşura cu respectarea actelor normative ce reglementează turismul �n Ro�m�-nia. �n funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile şi fer�me�le agroturistice se atestă şi se clasifică de Ministerul Turismului conform normelor ela�bo�rate de acesta. Clasificarea pe categorii de �ncadrare a pensiunilor şi fermelor agroturistice se face �n termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale. Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate şi a criteriilor care au stat la baza cla�sificării pensiunilor şi fermelor agroturistice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 250.000 la 500.000 lei. Art. 7. – Contravenţiei prevăzute la art. 6 din prezenta ordonanţă �i sunt aplicabile pre�vederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu exc�e�p�ţi�a� art. 25 şi 26 din lege, completată şi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1994. Art. 8. – Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către organele Gărzii financiare şi de către organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atribuţii speciale �n acest domeniu. Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994 Pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre Publicată �n Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994 Parlamentul Rom�niei adoptă prezenta lege. Articol unic – Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emisă �n temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe, cu următoarele modificări: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: “Art. 1 – Pentru dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei private, statul rom�n sprijină persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigură servicii turistice �n pensiuni sau ferme agroturistice situate �n mediul rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre”. 2. Articolul 2 litera g). va avea următorul cuprins: “g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor şi fermelor agro�turistice care au ca obiect de activitate, �nscris �n autorizaţia de funcţionare, servicii turistice”. 3. Aticolul 3 va avea următorul cuprins: “Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servire a me��sei, cu ca�pa�citate cuprinsă �ntre 3 şi 20 de camere, funcţion�nd �n locuinţele cetăţenilor sau �n clădiri in�de�pen�dente, care asigură �n spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi ser-vicii de pregătire şi ser�vi�re a mesei. Ferma agroturistică este o structură de primire pen�tru găzduire şi servirea mesei, cu ca��pacitate de p�nă la 20 camere, funcţion�nd �n ca�drul gospodăriilor ţărăneşti care asigură ali�men�ta�ţia turiştilor cu produse proaspete din sur�se proprii şi locale. Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice şi ferme agroturistice se face de către con�siliile locale, �n condiţiile reglementărilor privind organizarea şi defăşurarea un�or activităţi eco�no�mi�ce pe baza liberei iniţiative”. Anexa 2 FEDERAŢIA ROM�NĂ PENTRU DEZVOLTARE MONTANĂ CRITERII privind �ncadrarea gospodăriilor din zona montană �n clasa de confort agroturistic montan 1. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii de cazare: Clasa I: - cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilităţi de �ncălzire asigurate şi grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă. Clasa II: - cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilităţi de �ncălzire asigurate şi grup sa�nitar comun cu alţi turişti, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă. Clasa III: - cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilităţi de �ncălzire asigurate şi grup sa�nitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă. Clasa IV: - cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilităţi de �ncălzire asigurate şi latrină se�parată de locuinţă comună cu proprietarul şi o �ncăpere pentru spălat cu lavoar, cu apă re�ce, comună cu alţi turişti. 2. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii pentru prepararea şi servirea meselor: Clasa A: - cameră de servit masa şi recreere, dotată cu un loc pentru prepararea hranei, �n fo�losinţa exclusivă a turiştilor; Clasa B: - cameră de servit masa şi recreere, �n folosinţă comună a turiştilor cu proprietarul, cu acces la bucătăria proprietarului; Clasa C: - fără cameră de servit masa şi de recreere, dar cu acces la bucătăria pro�prie�ta-ru�lui. Monitorul Oficial al Rom�niei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999 CRITERII MINIME privind clasificarea pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, av�nd o capacitate de cazare de p�nă la 10 camere, totaliz�nd maximum 30 de locuri �n mediul rural, şi, p�nă la 20 de ca�mere �n mediul urban, funcţion�nd �n locuinţele cetăţenilor sau �n clădiri independente, care asigură �n spaţii special amenajate cazarea turiştilor �n condiţiile de pregătire şi ser�vire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din ali-men�taţia turiştilor cu produse din producţia proprie. Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale şi a pen�siu�ni-lor agroturistice trebuie realizată �n locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte ele�men-te care ar pune �n pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse �n ex-clu�sivitate la dispoziţia acestora. �n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale lo�catarului (articole de �mbrăcăminte, �ncălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar pu�tea st�njeni turiştii). Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei �n cazul �n care sunt destinate şi pentru consumatorii din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare dec�t al celor de ca�zare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru tu�rism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Naţională pentru Turism. Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cam-pa�re vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sa�ni�ta�ră şi di��mensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6. Criterii/ stele - margarete Pensiuni turistice cat.: Urban – stele Rural – margarete 4 3 2 1 Pensiuni agroturistice cat. margarete 3 2 1 1. Criterii generale: - clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie �n stare: • foarte bună • bună - căile de acces propriu şi spaţiile �nconjurătoare să fie bi�ne �ntreţinute - curte proprie, cu spaţii verzi şi �mprejmuiri estetice efi-ci�en�te - suprafeţe de joacă pentru copii - garaj sau parcare proprie Numărul locurilor de parcare va fi de cel puţin 30% din numărul camerelor. x x - - - - x x x x x x - - - - - - - - x - - - x - - - x x x x x x x - x - - - - - 2. Organizarea spaţiilor: - accesul �n camerele de dormit şi �n grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pen�tru dormit. - holul de primire, �n suprafaţă minimă de 12m2, să fie mo�bilat şi decorat - spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi ser�virea mesei cu bucătărie dotată cu echipamente de pre�parare şi conservare a alimentelor. - sufrageria dotată cu mobilier adecvat, de calitate su-pe�ri�oară şi cu inventar de servire de calitate - spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, sca�une, banchete) şi inventar de servire - camere cu grup sanitar propriu - grup sanitar comun (la pens. agroturistice de o st�e�a� se ad�mit �n WC uscate şi spălătoare exterioare ali�men�tate la sur�se naturale din rezervoare) x x x x x - - - x x x x x - - - - x x - x x - - - - x x x x x - - - x x x - - - x x - x - - - x x 3. Instalaţii: - �ncălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă - �ncălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I. - sursă proprie de �ncălzire �n camerele de baie (�ncălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P.S.I.) - instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie - instalaţie de apă curentă rece la bucătărie - aer condiţionat - racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace pro�prii de colectare şi epurare - clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică x x - - - - x x x x - - x x x - - - - x x - - - x x x x x x x x - - - x x x x x - x x - - x - - - - x x x x x - 4. Suprafaţa minimă a camerelor (m2): - cameră cu 1 pat - cameră cu 2 paturi - cameră cu 3 paturi - cameră cu 4 paturi - dormitorul din apartamente - salonul din apartamente 15 10 9 8 18 13 12 11 - - 16 14 - - - 16 18 14 12 11 18 14 12 11 10 9 8 13 12 11 - 16 14 - - 16 14 12 11 14 12 11 5. Număr maxim de paturi simple �ntr-o cameră 2 2 3 4 2 3 4 6. Echipare sanitară: - camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC) - grup sanitar comun compus din: • 1 cabină WC la 10 locuri • 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri • 1 cabină de duş cu apă caldă/rece la 15 locuri x x - - - - x x - - x x - - x x x - - - x x - x x - x x 7. Dotarea camerelor: - pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bune ca�litate (pardoselile din parchet, marmură şi alte ma�te�ri-a�le similare pot fi acoperite şi parţial) - pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete - mobilier uniform ca stil şi calitate - pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa - pat cu saltea - saltea cu grosime de 5 cm - plapumă, pled sau pături (c�te 2 bucăţi/ persoană) - perne mari - cearşaf pentru pat şi cearşaf - plic pentru pled, pătură sau plapumă x - - - - x x - x x - - x x - - - - x x x - - - x x x x x x x x x x x x x x x x x - - x x - x - - x - - - x x - - - x x x x x x x x x x x x 5. Bibliografie - Primăria Moeciu – date statistice 1999 - Ionescu Dunăreanu Ion: “Munţii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986 - N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986 - Monitorul Oficial al Rom�niei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999 - Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994 - Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994 |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
