Basarabia in contextul Romaniei intregite
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Este foarte dificil să defineşti o naţiune şi este aproape imposibil să
măsori toate amănuntele abstracte care o formează. Se vorbeşte despre
naÅ£iuni doar când anumite condiÅ£ii ÅŸi trăsături obiective ÅŸi subiective
de-finesc un anumit grup. Cele mai obişnuite dintre aceste trăsături
sunt des-cendenţa comună, limba, teritoriul,etnitatea politică,
obiceiurile, istoria, tradiţiile şi religia, dar puţine naţiuni
îndeplinesc simultan toate aceste condiÅ£ii... |
|
|
1
�ntroducere
Este foarte dificil să defineşti o naţiune şi este
aproape imposibil să măsori toate amănuntele abstracte care o formează.
Se vorbeşte despre naţiuni doar c�nd anumite condiţii şi trăsături
obiective şi subiective de-finesc un anumit grup. Cele mai obişnuite
dintre aceste trăsături sunt des-cendenţa comună, limba,
teritoriul,etnitatea politică, obiceiurile, istoria, tradiţiile şi
religia, dar puţine naţiuni �ndeplinesc simultan toate aceste condiţii.
Există multe alte definiţii pentru naţiune şi nu toţi autorii sunt de
acord cu ele. Una dintre cele mai simple definiţii, de exemplu,
incompletă, dar adevărată, este că naţiunea este un popor av�nd un stat
propriu, o moştenire culturală comună şi c�teva viziuni comune.
Nu toate naţiunile sau grupurile etnice simt la fel
din aceleaşi motive, şi nu toate acordă aceeaşi importanţă unei anumite
trăsături particulare. Oricum, majoritatea naţiunilor din Europa de Est
sunt destul de bine de-finite de limbă, cultură, istoria şi teritoriul
lor. Mulţi autori şi cercetători au ajuns la concluzia că numai limba
poate forma o bază pentru unitatea naţională şi o unitate de măsură
suficient de bună pentru păstrarea trăsă-turilor naţionale sau pentru
asimilarea etnică. Rom�nii, indiferent dacă trăiesc �n Moldova sau �n
Rom�nia, au �n comun un număr impresionant de trăsături comune; printre
acestea sunt istoria, cultura şi un teritoriu vecin. �n plus, limba
este extraordinar de uniformă �n toată Daco-Rom�-nia, şi nu există nici
măcar o singură trăsătură specifică care să-i despartă pe moldoveni de
restul rom�nilor.
Scurt istoric
�n 1812, Rusia reuşea să anexeze jumătatea estică a
Principatului Rom�nesc al Moldovei. De atunci şi p�nă la primul război
mondial, cu excepţia unor modificări survenite de-a lungul Dunării după
războiul Crimeii, teritoriul cunoscut sub numele de Basarabia a rămas
sub controlul Rusiei p�nă �n 1918. După primul război mondial,
Basarabia s-a unit cu Rom�nia, dar Moscova n-a acceptat niciodată
această unire.
Tratatul de la Paris
La 28 octombrie 1920 a fost semnat
Tratatul de la Paris de către reprezentanţii Angliei, Franţei, Italiei
şi Japoniei pe de o parte şi a Rom�-niei pe de alta. Conform Tratatului
Basarabia era recunoscută parte in-tegră a statului rom�n.
Negocierile de la Paris privind recunoaşterea
internaţională a Unirii Basarabiei cu Rom�nia au decurs �n condiţii
dificile, �nt�mpin�nd obstaco-le deosebit de mari. �n primul r�nd a
influenţat poziţia ostilă a Rusiei so-vietice faţă de Rom�nia şi
evenimentele războiului civil din �ntinsurile fostului imperiu ţarist.
Un alt factor ce a fr�nat tratativele l-a constituit propaganda
antirom�nească promovată la Paris de către grupările ru-seşti, formate
din foşti miniştri ai ţarului şi membri ai guvernului provizo-riu (
Miliucov, Sazanov, Maklakov), care erau susţinuţi de un grup de
proprietari emigraţi din Basarabia( A. Krupenski şi A. Şmidt).
Activitatea diplomaţiei rom�ne �n scopul
recunoaşterii Unirii Basa-rabiei a fost susţinută prin eforturile pline
de competenţă şi energie ale lui I. Pelivan, care fusese numit delegat
al guvernului rom�n din partea Ba-sarabiei. El a contribuit la
iniţierea cercurilor politice şi a opiniei publice �n problema
Basarabiei. La Paris a activat o delegaţie de basarabeni din care
făceau parte N. Codrenu, S. Cujbă şi Gh. Năstase.
Populaţia
Drept urmare a Unirii de la 1918 Rom�nia aproape că
şi-a dublat numărul populaţiei. Majoritatea populaţiei o alcătuiau
rom�nii-71,9%, după care urmau ungurii, germanii, evreii, ucraineni şi
alte grupuri etnice minoritate. �n Basarabia acest indice constituia
56,2%. �n pofida politicii de colonizare şi �nstrăinare promovată de
regimul ţarist, rom�nii alcă-tuiau majoritatea populaţiei provinciei
dintre Prut şi Nistru. Cel mai mare număr de populaţie rom�nească era
concentrat �n judeţele Lăpuşna (82,23%), Orhei (92,44%), Soroca
(79,11%). Ruşii şi ucrainenii locuiau �n majoritatea lor �n judeţele
Hotin, Cetatea Albă şi Ismail. Din totalul po-pulaţiei provinciei ruşi
alcătuiau 12,3%, rutenii şi ucrainenii 11%, după ei urm�nd evreii cu
7,2%, bulgarii-5,7% şi găgăuzii-3,4%.
�n Basarabia populaţia rurală constituia 87%, fapt
explicat prin ca-racterul preponderent agrar. Populaţia urbană a
regiunii s-a menţinut constantă pe parcursul �ntregii perioade
interbelice. Cel mai mare oraş al provinciei era Chişinăul (114.896
locuitori), fiind depăşit doar de capitala ţării – Bucureşti cu o
populaţie de 639.040.
Reforma agrară
Predominarea proprietăţii moşiereşti şi ca urmare,
lipsa de păm�nt a ţăranilor, necesitatea asigurării populaţiei cu
produse alimentare şi a in-dustriei cu materie primă au impus statului
�nfăptuirea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei agrare. O
măsură importantă a fost Reforma agrară.
�n Basarabia reforma agrară a avut un caracter mai
radical. Prin legea de reformă ţăranii urmau să primească loturi de
păm�nt de 6-8ha, mai mult dec�t �n alte regiuni ale ţării. Au fost
declarate expropriate pro-prietăţile care cuprindeau 80% din
păm�nturile moşiereşti. Pentru realizarea reformei sa creat un sistem
de dirijare numit „Casa noastră”-instituţie de stat cu sediul la
Chişinău, ce se ocupa cu organizarea şi administrarea lucrărilor de
expropriere şi �mproprietărire.
Reforma �n Basarabia a avut anumite particularităţi.
Au fost expro-priate şi redistribuite păm�nturile moşiereşti ocupate de
ţărani prin vio-lenţă �n urma revoluţiei ruse. Prin legea de reformă
agrară erau reparti-zate loturi de colonizare �n judeţele de sud ale
Basarabiei. Asemenea lotu-ri primeau ţăranii din localităţile unde
suprafaţa de teren necesară pentru �mproprietărire era insuficientă.
Agricultura
Ca şi �ntreaga ţară �n Basarabia agricultura avea un
caracter pro-nunţat cerealier. �n 1939 circa 87% din suprafaţa
cultivată era ocupată de cereale. Faţă de perioada de p�nă la unire a
avut loc o creştere a suprafe-ţei �nsăm�nţate cu porumb, care era
folosit �n gospodăriile ţărăneşti at�t pentru hrană, c�t şi pentru
furaj. Porumbul putea fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi ogor fără
epuizarea solului, fiind şi mai rezistent la insecte, bo-li, secetă. Un
loc important �n economia ţinutului �l juca cultivarea viţei de vie. A
continuat specializarea satelor, �n special din valea Nistrului, �n
pomicultură. Basarabia producea circa un sfert din cantitatea de fructe
şi struguri exportate din ţară. �n publicaţiile timpului se menţiona:
„O �ntin-dere impresionată de zeci de kilometri a masivului de livezi
cuprins �ntre Nistru Viu şi albia Nistrului Mort… panoramă magnifică
unică �n ţară ce se desfăşoară �n faţa ochilor pe culmea dealului din
dreptul satelor Co-panca, Chiţcani, Talmaz şi Hadjimus. Această
suprafaţă de livezi era nu-mită „California Rom�niei”, pentru rolul ei
�n producerea şi aproviziona-rea ţării cu fructe”. A fost �ncurajată
creşterea culturilor tehnice-inului şi c�nepei. Un rol important �n
economia ţinutului �l ocupa creşterea vitelor. De r�nd cu factorii
naturali, la dezvoltarea agriculturii a contribuit mişcarea
cooperatistă, care a atins �n Basarabia forme mai avansate dec�t �n
alte regiuni ale ţării.
Industria
�n Basarabia dezvoltarea industriei regiunii era
orientată mai mult spre satisfacerea necesităţilor locale. �n anul 1930
�n provincie funcţionau 222 de �ntreprinderi. Volumul producţiei
industriale nu a cunoscut o cre-ştere substanţială, răm�n�nd �n
ramurile principale la nivelul de p�nă la primul război mondial. Cele
mai importante centre industriale erau Chi-şinău şi Bălţi.
�n anii 1920-1930 s-a păstrat specializarea
ramurilor industriale, acestea fiind puse �n serviciul agriculturii,
prelucr�nd materii prime şi produc�nd, �n special mărfuri de consum de
primă necesitate. Astfel, ra-murile principale erau: industria
morăritului, a spirtului, a zahărului, a uleiului vegetal, a postavului
ţărănesc, a pielii şi a uneltelor agricole. Lipsa de investiţii şi
credite, insuficienţa unor măsuri bine orientate din partea statului au
determinat nivelul scăzut al industriei Basarabiei. Pre-dominantă �n
cercurile conducătoare ale Rom�niei era concepţia prin care Basarabia
era privită ca o provincie eminamente agricolă, fără per-spective de
dezvoltare a industriei.
�n anii crizei economia Basarabiei de asemenea a
avut de suferit din cauza supraproducţiei. Numai la Chişinău au fost
�nchise 163 de �ntre-prinderi. Dacă 1925 volumul producţiei industriale
a Basarabiei constitu-ia 6,6% din totalul producţiei industriale a
Rom�niei, apoi �n 1937- doar 1,7%. �n unele ramuri economia Basarabiei
ocupa ultimul loc printre regiunile ţării.
�n Basarabia reţeaua limitată de căi ferate şi de
drumuri nu corespundea necesităţilor comerţului intern şi extern. A
fost adoptat un program, care prevedea construcţia drumurilor de
legătură �ntre Basara-bia şi restul teritoriul ţării. �n perioada
1918-1937 au fost construite 600km de şosea naţională şi circa 200km de
şosele regionale. De r�nd cu transportul terestru un rol important �l
avea transportul fluvial pe Dunăre, Nistru şi Prut.
1
Specificul dezvoltării culturale
Integrarea Basarabiei �n cadrul statului naţional unitar rom�n a avut
multiple consecinţe pozitive �n domeniul cultural şi ştiinţific. Este
cu-noscută unitatea culturală care exista cu mult timp �nainte de 1918,
unita-te care n-a exclus anumite particularităţi de la o provincie la
alta. Aceste particularităţi, ce nu-i alterau unitatea fundamentală, o
�mbogăţeau şi �i imprimau un farmec aparte. Descătuş�nd energiile,
Unirea din 1918 şi politica statului rom�n au realizat – �n pofida unor
obstrucţii şi ne�mplini-ri – o solidizare a provinciilor şi
participarea la viaţa culturală şi ştiinţifi-că a etnicilor rom�ni şi a
minorităţilor naţionale, fără nici un fel de dis-criminare.
După 106 ani de rusificare şi deznaţionalizare forţată, populaţia
Ba-sarabiei a obţinut posibilitatea revenirii la valorile naţionale şi
culturale rom�neşti, la conştientizarea apartenenţii sale etnice şi
lingvistice. Ceea ce s-a produs după 1918 �n Basarabia a fost
considerat, pe bună dreptate, „o adevărată revoluţie culturală”. �n
perioada dintre cele două războaie, cultura şi ştiinţa �n Basarabia
s-au dezvoltat at�t �n baza acţiunii de stat, precum şi a promovării
activităţii diverselor asociaţii obşteşti, culturale şi a iniţiativei
private.
�n domeniul instruirii populaţiei s-a acţionat �n primul r�nd �n
di-recţia sporirii numărului şcolilor primare, a corpului profesoral şi
a elevi-lor �nscrişi �n aceste instituţii. Prin �ntroducerea �n
Basarabia a �nvăţă-m�ntului primar obligatoriu, s-a reuşit deschiderea,
practic, �n fiecare sat a unei şcoli primare, �n unele sate mai mari au
fost deschise şcoli medii, iar fiecare centru judeţean avea c�teva
instituţii de �nvăţăm�nt mediu gene-ral şi special. La finele perioadei
interbelice, graţie acţiunii de stat �n do-meniul �nvăţăm�ntului
primar, �n Basarabia funcţionau 2.718 şcoli prima-re �n care activau
7.518 �nvăţători, av�nd un contingent de 346.747 elevi �nscrişi. Doar
�n municipiul Chişinău funcţionau 44 şcoli primare, 3 gimnazii, 11
licee, 9 instituţii de �nvăţăm�nt mediu de specialitate şi două
facultăţi ale Universităţii din Iaşi.
O altă direcţie prioritară a acţiunii de stat �n domeniul cultural a
constituit-o dezvoltarea �nvăţăm�ntului mediu şi a celui de
specialitate. �n vederea pregătirii corpului didactic au fost
�nfiinţate două şcoli elementa-re de meserii şi 13 gimnazii şi licee
industriale, faţă de cele 4 şcoli profe-sionale ce au funcţionat �n
Basarabia existau 17 licee de băeţi, 9 licee de fete şi 24 gimnazii şi
şcoli medii.
Un rol important �n progresul cultural şi ştiinţific al Basarabiei a
aparţinut şcolii superioare – facultăţişor de Teologie şi Agronomie ale
Universităţii din Iaşi, precum şi celor trei conservatoare particulare:
„Unirea”, „Naţional” şi „Municipal”, care au constituit adevărate
aşe-zăminte de �nvăţăm�nt superior. Solemnităţile prilejuite de
inaugurarea la Chişinău a Facultăţii de Teologie au avut loc la 8
noiembrie 1926, iar deschiderea Facultăţii de Ştiinţe Agricole s-a
produs la 9 aprilie 1933, �n ziua celei de-a 15-a aniversări a unirii
Basarabiei cu Rom�nia.
De r�nd cu instituţiile menţionate, �n Basarabia interbelică a
funcţio-nat şi un alt centru important de cultură – Universitatea
populară din Chişinău, �nfiinţată la 18 februarie 1918 de un grup de
intelectuali �n frunte cu Pan Halippa, Şt. Ciobanu, Ion Pelivan ş.a.
Instituţia dată a fost considerată, pe bună dreptate, cea de-a cincea
universitate de acest fel a Rom�niei după cele din Bucureşti, Iaşi,
Cluj şi Cernăuţi, �n cadrul ei organiz�ndu-se numeroase cursuri pentru
masele largi ale populaţiei, cu participarea unor astfel de
personalităţi precum S. Cujbă, Şt. Ciobanu etc. De asemenea, cu
concursul profesorului de la Universitatea din Cluj, Oni-sifor Ghibu,
�n Basarabia interbelică a fost �ntemeiată asociaţia culturală „Astra”,
care a urmărit, pe �ntreg parcursul existenţei sale, „cunoaşterea
amănunţită a Basarabiei, cu toate laturile şi nevoile ei de toate
categorii-le”.
�n aceeaşi ani, �n Basarabia se atestă o febrilă activitate
cultural-artistică, apar �n limba rom�nă o serie de ziare, cărţi
literare şi ştiinţifice, se ţin conferinţe, se joacă piese de teatru,
se dau concerte. Au luat fiinţă numeroase formaţiuni coral-artistice
precum: Societatea „Doina” condu-să de preotul Gheorghiu-Sulima, corul
C.F.R. dirijat de Mihai Stegaru, corul Liceului Eparhial, dirijat de
compozitorul Al. Cristea , corul Cate-dralei, condus de preotul
Berezovschi etc. �n 1921 sculptorul Al. Plămă-deală creează Societatea
de Arte Frumoase din Basarabia. La Chişinău de asemenea Societatea
Filarmonică, iniţiată şi condusă de prof. Anatolie Coţovschi,
Institutul Social Rom�n din Basarabia sub �ndrumarea lui Pan Halippa,
teatrul „Naţional”, cu sediul �n fosta clădire a nobilimii basara-bene.
Un important eveniment artistic şi cultural al Basarabiei interbelice
l-a constituit �nfiinţarea, la 14 decembrie 1939, a Societăţii
scriitorilor din Basarabia, av�nd �n calitate de preşedinte pe Pan
Halippa.�n această so-cietate au fost �nscrişi 35 membri
oficiali,
av�nd grupuri literare �n toate judeţele Basarabiei, inclusiv la
Bucureşti şi la Iaşi.
Un rol important �n promovarea culturii naţionale a aparţinut presei,
periodicelor. O analiză statistică pentru anii 1917-1927 arată că �n
Basa-rabia au apărut 58 de ziare, dintre care 24 rom�neşti şi 34
ruseşti.
�n perioada interbelică, �n Basarabia au fost �nregistrate rezultate
importante �n toate domeniile – literatură, arte, presă, �nvăţăm�nt,
ştiinţă. Indicatorul sintetic al tuturor acestor realizări l-a
constituit, pe de o parte, sporirea gradului de culturalizare a maselor
largi ale populaţiei, iar pe de alta – apariţia unei veritabile elite
intelectuale basarabene, care va juca ulterior un rol extrem de
important �n declanşarea procesului de renaştere şi de eliberare
naţională de la finele anilor 1980.
Documente
Legea de reformă agrară pentru Basarabia votat de către Parlamentul
Rom�niei la 11 martie 1920
Pentru cauza de unitate publică şi naţională se expropriază
proprie-tăţile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, �n condiţiunile şi
măsura prevăzute �n legea de faţă.
Articolul II.[…] proprietăţile ce sunt expuse exproprierii trec asupra
statului, libere de orice obligaţiuni sau orice sarcini de orice
natură.
Articolul III. Se vor expropria �n �ntregime:
a) Proprietăţile imobiliare(rurale, urbane) ce
aparţin haznalei
(statului), udelurilor (coroanei), băncile ţărăneşti şi mănăsti-rilor
din străinătate;
b) Proprietăţile imobiliare rurale ale supuşilor
străini[…]
Păm�nturile ce aparţin zemstvelor, oraşelor şi comunităţilor urbane, �n
afară de cele ce vor fi recunoscute ca fiind neapărat trebuincioase,
ori pentru buna aşezare, ori trebuinţe culturale şi alte nevoi ale
zemstvelor sau oraşelor şi comunităţilor urbane[…]
Articolul V. Se vor expropria păm�nturile mănăstirilor locale,
lă-s�ndu-se fiecărei mănăstiri c�te 50ha păm�nt cultivabil, viile şi
grădinile de pomi roditori.
[…]
Ion Ţurcanu, Relaţii agrare din Basarabia �n anii 1918-1940.
Chişinău,1991, p.215-354.
Din cuv�ntarea �n Senatul Rom�niei a arhiepiscopului Gurie
Prin �nfiinţarea Facultăţii de Teologie din Chişinău
s-a făcut un
ma-re lucru şi bun, folositor pentru populaţia Basarabiei, s-a săpat un
izvor de apă vie a culturii religioase şi naţionale �n mijlocul
populaţiei setoase de această cultură.[…]
Buzilă B. Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia, Bucureşti –
Chişinău, 1996, p.172.
„Doresc ca ceea ce este pentru Transilvania
Universitatea din Cluj
să ajungă a fi, �n cur�nd, pentru Basarabia, Universitatea din
Chişinău, a cărei bază se pune de fapt azi prin deschiderea Facultăţii
de Teologie.
(Onisifor Ghibu)
Buzilă B. Din istoria vieţii bisericeşti din
Basarabia, Bucureşti – Chişinău, 1996, p.176.
Din programul revistei „Viaţa Basarabiei”.
…vom căuta să desţelenim paragina trecutului de robia �n care a trăit
Basarabia noastră, mai bine de un veac sub stăp�nirea rusească; …vom
căuta să �nfăţişăm sufletul rom�nesc basarabean �n ceaţa vremuri-lor
apuse şi �n splendoarea luminii rom�neşti de astăzi;…să cultivăm
le-găturile de convieţuire paşnică şi rodnică �ntre locuitorii
Basarabiei, fără de deosebire de naţionalitate şi religie;…să ţinem �n
curent pe cititorul de pe meleagurile basarabene cu literatura noastră
rom�nească şi cu proble-mele de cultură generală.
Basarabia �n cadrul Rom�niei �ntregite(1918-1940), Chişinău, 1993,
p.101.
�ncheiere
Din punct de vedere geografic, Basarabia reprezintă
o continuare a
teritoriului Rom�niei, cu Nistrul separ�nd c�mpiile monotone ale
Ucrainei de dealurile Basarabiei şi de munţii Rom�niei. Basarabia e o
parte componentă a Rom�niei din foarte multe puncte de vedere.
Opinia proprie
Sentimentul naţional, patriotic şi uman, care �i
apropie pe oameni
�ntre ei şi �i leagă de ţară, nu poate fi �nlocuit �nsă cu nimic. La
temelia oricărei noi ordini mondiale, la baza unei Europe unite, a noii
comunităţi internaţionale, nu pot sta dec�t naţiunile; naţiuni
tolerante faţă de semeni, coezive pe plan intern şi bine integrate pe
plan internţional. �n acest context, �n opinia mea Basarabia nu �şi au
locul dec�t alături de Ţară.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|