Zone biopedoclimatice
Categoria: Referat
Geografie
Descriere:
S-au format după cum le sugerează ÅŸi numele lor în zona tropicelor sub
un climat cald, cu temperaturi medii anuale de 20 -25 ° C, caracterizat
prin alternanÅ£a sezonului ploios cu cel secetos care poate dura de la 1 –
3 luni, la 4 – 6 luni pe an. PrecipitaÅ£iile medii anuale sunt cuprinse
între 1000 -2000 mm pe an. .. |
|
|
1
Zonele biopedoclimatice calde
Zonele biopedoclimatice – sunt regiunile în care clima,
vegetaţia, fauna şi solurile prezintă o anumită omogenitate
PĂDURILE ECUATORIALE
Sunt situate predominant pe 5 ° latitudine de o parte şi de alta a
Ecuatorului în bazinul Amazonului, în bazinul fluviului Congo, în
Nigeria şi în Golful Guineii, în Arhipelagul Indonezian, Insulele
Filipine şi nord-estul Australiei.
Climatul este ecuatorial cu temperaturi
medii anulale ridicate, de 25 – 27 ° C şi precipitaţii abundente şi
constante, de peste 2000 mm pe an.
Acest climat favorizează dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, cu o
mare varietate de specii de plante.
• Aceste păduri sunt întâlnite în zona ecuatorială:
Bazinul Amazonului (selvasul), Bazinul Congo, Nigeria, Golful Guineii,
Arhipelagul Indonezian, Filipine şi N-E Australiei.
• Permanenta umezeală şi căldură au condus la
dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, etajată în funcţie de înălţimea
arborilor în trei trepte, cei mai înalţi arbori ajungând la înălţimea
de 50-70 m.
• Dintre arbori mai răspândiţi sunt palmierii,
aba-nosul, mahonul, palisandrul, arborele de cauciuc, arborele de
chinină ş.a.
• Pe trunchiurile arborilor se sprijină şi se
încolăcesc liane şi alte plante epifite între care binecunoscutele
orhidee şi diferite ferigi.
PĂDURILE ECUATORIALE
Sunt tot timpul verzi
(sempervirescente), dispuse etajat pe trei - patru straturi de
arbori, arbuşti şi ierburi.
În zonele litorale, pe sol mâlos se pot forma păduri
de mangrove.
Cele mai răspândite specii de plante sunt: arborele
de cauciuc, arborele de chinină, abanosul, mahonul, palisandrul,
cocotierul, bananierul, palmierul de ulei, liane, orhidee, ferigi etc.
În urma defrişărilor se instalează o vegetaţie
secundară, foarte densă, care este cunoscută sub denumirea de junglă.
Fauna este şi ea bogată fiind
reprezentată prin maimuţe (cimpanzeul, gorila,
urangutanul,babuinul, pavianul), pantera, jaguarul, păsări
(colibri, papagali, pasărea – clopot, pasărea – liră), reptile (iguana,
pitonul, anaconda, şarpele boa) şi insecte (musca ţeţe, termite,
păianjeni uriaşi).
1
Solurile specifice sunt lateritele, cu o fertilitate scăzută. Căldura,
combinată cu umiditatea ridicată, provoacă o descompunere atât de
rapidă a resturilor organice încât humusul nu are timp să se formeze.
• Pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, întunecoase
şi greu de străbătut.
• În regiunile litorale din zona ecuatorială se pot
forma şi păduri cu mangrove.
• Fauna cuprinde zeci de mii de specii de insecte,
numeroase păsări (pasărea paradisului, papagali) şi reptile.
• Dintre mamifere, sunt răspândite maimuţele (gorila,
cimpanzeul,
pavianul, babuinul, urangutanul, gibonul), animalele carnivore,
similare celor din savane.
• Predomină feralsolurile (laterite).
PĂDURILE TROPICALE
S-au format după cum
le sugerează şi numele lor în zona
tropicelor sub un climat cald, cu temperaturi medii anuale de 20 -25 °
C, caracterizat prin alternanţa sezonului ploios cu cel secetos care
poate dura de la 1 – 3 luni, la 4 – 6 luni pe an. Precipitaţiile medii
anuale sunt cuprinse între 1000 -2000 mm pe an.
Sunt întâlnite în America de Sud, Africa şi Australia.
Pădurile tropicale se aseamănă cu cele ecuatoriale, însă au număr
mai
redus de specii şi sunt
adaptate climatului cu sezoane
alternate.
PĂDURILE MUSONICE
Sunt întâlnite în sudul şi sud-estul Asiei (estul şi nord-estul Indiei
şi peninsula Indochina.
Climatul este tropical musonic,
cu temperaturi medii anuale de
20 – 25 ° C, precipitaţii foarte bogate aduse de vânturile musonice (
pot depăşi 10 000 mm pe an), cu două sezoane distincte ( verile sunt
calde şi foarte bogate în precipitaţii, iar iernile sunt uscate şi
relativ călduroase).
Aceste păduri sunt asemănătoare cu cele ecuatoriale, dar sunt mai puţin
dense, iar în anotimpul secetos majoritatea arborilor îşi pierd
frunzele.
Dintre speciile vegetale, reprezentativi sunt teckul, santalul şi
bambusul.
Fauna cuprinde maimuţe, tigrul, pantera, elefantul ş.a.
Solurile întâlnite sunt tot lateritele.
SAVANELE
Sunt formaţiuni vegetale dezvoltate în Africa,
America de Sud, sudul Asiei şi Australia.
Climatul este subecuatorial, cu temperaturi medii anuale ridicate (25 –
28 ° C ), cu două anotimpuri ( unul ploios în care se extind calmele
ecuatoriale şi unul secetos în care bat alizeele). Precipitaţiile medii
anuale sunt cuprinse între 1000 – 1500 mm pe an.
Vegetaţia este alcătuită din ierburi înalte (iarba elefanţilor),
presărate pe alocuri cu arbori (baobabul, acacia, arborele de unt,
palmierul de savană, eucaliptul).
În anotimpul ploios ierburile ajun până la 4 m
înălţime, care în
anotimpul secetos sunt înlocuite cu ierburi mici, uscate, foarte
inflamabile.
Savana poartă diverse denumiri: campo-cerrado şi
caatinga în
Brazilia, llanos în Venezuela.În lungul râurilor mari se formează
păduri-galerii.
Fauna cuprinde
numeroase ierbivore
(antilopa, gazela, elefantul, bivolul, girafa, zebra), carnivore (
leul, tigrul, ghepardul, pantera, hiena), păsări (struţul – în Africa,
emu – în Australia, nandu – în America de Sud, papagali, vulturi şa.).
Acestora li se adaugă şerpi (cobra) şi insecte (termite – care-şi
construiesc conuri de 5-6 m).
În apele râurilor trăieşte crocodilul, iar în
apropierea acestora
trăiesc hipopotamul şi rinocerul. În Australia animalul caracteristic
este cangurul.
În anotimpul secetos, ierburile se usucă şi adesea iau foc, iar
animalele migrează spre zonele mai umede în căutarea apei şi a hranei.
Solurile caracteristice sunt solurile roşii de
savană, puţin
protejate de vegetaţie, sunt predispuse la eroziune, îndeosebi în
anotimpul uscat.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|