1
MUTUALISMUL
DEFINITIE:
Mutualismul este relatia obligatorie si pozitiva intre 2 organisme, din
care
amindoua profita (au avantaj reciproc).
S-a observat ca algele unicelulare (chlorella), aliment ideal pentru
cosmonauti, dau ajutor animalelor. Astfel Tridacna, uriasul
scoicilor(200kg),
poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera
scoicii
glucoza, aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei
tridacna
ii da CO2 + sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa
oceanului.
Una dintre cele mai deosebite prietenii este cea dintre pasarea
Indicator si
viezurele cautator de miere. Pasarea este unicul animal in afara de
molia cerii
care se poate hrani cu acest produs indigest. Ea reuseste acest lucru
datorita
bacteriilor simbionte si fermentilor aflati in stomacul pasarii.
Gheboasele viespi Cynipine obliga planta sa construiasca pentru larvele
lor un
adapost bun, calduros si trainic si sa le aduca zilnic mancare
proaspata.
Plantele folosesc aceeasi simbioza. S-a observat ca acei copaci
incarcati de
gale sunt mai putin atacati sau chiar ocoliti de omizile procesionare
si de
alti pradatori datorita cantitatii mai mari de onalat de calciu si
tanin din
frunze.
In intestinul gandacilor care se hranesc cu materie lemnoasa
(scilofagi),
moliilor, tantarilor, care sug sangele omului, traiesc bacterii care
ajuta la
fermentatia hranei lor unilaterale, substantele rezultate sunt
absorbite de
intestinul lor si se raspandesc in corp ajutand la crestere si
dezvoltare. De
exemplu flagelatele simbionte din intestinul termitelor, descompun
substantele
complexe din lemn in produsi mai simpli pe care termitele ii folosesc
in
nutritia lor. La randul lor flagelatele au hrana si adapost astfel ca
se
realizeaza o asociatie foarte stransa, ambii parteneri neputand traii
independent. Ex: soarecii si cobaii isi consuma propriile fecale,
deoarece ele
contin pilule vitaminizante numite cecotrofe. In lipsa lor animalele
mor.
Relatia mutuala dintre crocodil si pasarea crocodil este raspandita pe
valea
Nilului n-e Africii si pana in nordul Angolei.Dupa ce se hraneste,
crocodilul
iese pe uscat si sta ore intregi cu gura deschisa, in timp ce
pasarelele
alearga printre dintii sai ciugulind lipitori, insecte, resturi de
mancare.
Pasarea descopera cuibul albinelor tericole (Africa), zboara catre
vizuina
viezurelui melifer, zbarnaie din aripi, se invarte in jurul vizuinii
bursucului. El aude samnalul , iese degraba afara si urmeaza cercetasul
care
odata ajuns la cuib se ascunde si asteapta. Viezurele distruge cuibul,
mananca
mierea, lasandu-i calauzei fagurii goliti. Deci fura in comun, dar cel
care
scoate castanele din foc e viezurele.
Coralii vietuiesc tot cu ajutorul plantelor inferioare. Algele ce
traiesc
printre coloniile de polipi preiau CO2 si elibereaza O2. Calciul
necesar
cresterii coloniei este absorbit de o alta alga cu care coralii traiesc
in
simbioza.
1
Deficitul de substante azotoase pe care nu si
le pot procura in mediul lor de
viata au facut din frunze adevarate organe digestive la plantele
carnivore.
Capcanele sub forma de urne (Nepenthes), saculeti (Utricularia), foaie
de carte
(Pinguicula alpina), peri cu bobite stralucitoare (Drossera), au sucuri
digestive care digera insectele. Dar s-a dovedit ca in lichidul
digestiv
traiesc bacterii si protozoare care se hranesc cu aceste bacterii,
planta
folosind substantele rezultate din dezintegrarea insectelor cazute in
lichidul
proteolitic de catre bacterii. Deci se realizeaza un lant trofic
simbiotic.
Bacteriile dau plantei substantele azotoase rezultate din dezintegrarea
insectelor si sunt consumate de protozoare.
In lumea furnicilor, care trebuie sa asigure hrana zilnica unui numar
de cateva
zeci sau sute de indivizi, se observa o simbioza intre ele si paduchii
de
frunze – afidele, care au o capacitate fantastica de inmultire. Urmasii
unui
singur afid, ar putea, inmultindu-se, sa acopere intr-un an intreaga
suprafata
a pamantului cu o pelicula de paduchi de plante. Furnicile acorda o
extraordinara ingrijire acestor paduchi numiti de popor “vacile
furnicilor”.
Afidele sunt mici fabrici de substante zaharoase eliminate prin capatul
posterior al abdomenului. Acestea sunt excrementele afidelor, formate
din seva
plantelor transformata in sirop de zahar care apare sub forma unor
bobite care,
daca insecta nu e crescuta de furnici ce consuma aceste “bobite de
miere”, aduc
necazuri plantei astupand stomatele cu o pelicula de lac dulce
In general in padurile tropicale traiesc epifitele (orhidee,
bromeliacee,
cactusi), care in conditii normale, neprimind o cantitate suficienta de
lumina
s-au adaptat la un mod de existenta simbiotic, ducandu-si viata nu pe
sol ci pe
trunchiul copacilor, la inaltimi variabile, acolo unde gasesc “ochiuri”
prin
care razele solare se mai pot strecura.
Formatiunile cecidologice “galele”, intalnite la stejar, maces, sunt o
dovada
originala a colaborarii stranse intre lumea animala si cea vegetala.
Sacul cu bacterii comunica direct cu apa marina de unde caracatita si
rudele ei
isi procura direct din mare rezervele de generatori de lumina necesari
felinarului.
Relatia de schimb este relatia sociala fundamentala. Schimbul
interpersonal de
bunuri si servicii tese reteaua de legaturi care uneste animalele.
Formula
societala este: do ut des. Acolo unde nu exista mutualitate deliberata,
unde actiunea
este īntreprinsa fara nici o intentie de a dobāndi beneficiul unei
actiuni
concomitente a altora, nu exista schimb interpersonal, ci schimb
autistic. Nu
conteaza daca actiunea autistica este benefica sau daunatoare pentru
altii, sau
daca nu le pasa deloc de ea. Un animal īsi poate desfasura activitatea
numai
pentru el, nu pentru multime; īnsa el este un binefacator neīndoielnic
al
omenirii. Criminalul īsi ucide victima pentru propriul sau folos;
victima nu
este nici un caz un partener la aceasta crima, ci doar obiectul ei;
ceea ce se
savārseste se savārseste īmpotriva ei.
Concluzie: Daca nu ar exista
relatia de mutualism atunci animalele nu s-ar intelege bine si s-ar
lupta sau
ar face orice altceva decat sa se ajute una pe cealalta...
|