1
Yellowstone este cel mai mare parc national din
lume. Infiintat in 1872, printr-o lege a Congresului american, parcul a
fost
denumit Yellowstone, dupa felul cum denumeau indienii din tribul
Minnetaree apa
care strabate tinutul: “mi tsi a-da-zi” – ceea ce inseamna “raul care
izvoraste
din piatra galbena”.
Asezat in inima Muntilor
Stancosi, parcul ocupa o suprafata de aproape 5.470 kmp, de-a lungul si
de-a
latul careia sunt asezate sosele (592 km) si poteci
marcate (1.920 km).
Yellowstone se
desfasoara pe teritoriul a trei state: Wyoming (cea mai mare parte,
aproximativ
90% din suprafata parcului), sud-vestul statului Montana si sud-estul
statului
Idaho. In parc se poate intra prin cele cinci intrari: Gardiner (in
nord),
Yellowstone West (in vest), Jackson (in sud), Cooly (in est) si Cooke
City (in
nord-est), si este traversat de paralela de 45 latitudine nordica.
DESCOPERIREA REGIUNII
Primele marturii
istorice ale existentei vietii omenesti in aceasta arie dateaza de
aproximativ
12.000 de ani, si se pun pe seama urmelor lasate de triburile nomade.
La
venirea europenilor, indienii Bannocks erau cei care stapaneau aceste
tinuturi.
In timpul iernii dintre
1806-1807, John Colter a parasit expeditia americanilor Lewis si Clark
(primii
americani care au pasit in regiunea Yellowstone) si a inceput sa
exploreze,
singur, zona. Colter si-a petrecut trei ani in salbaticia regiunii,
intorcandu-se, in cele din urma, in St.Louis si povestind despre
frumusetile si
minunile vazute in Yellowstone. Din pacate, povestirile sale au fost
considerate de catre concetatenii lui ca fiind halucinatiile unui om
nebun.
Expeditia, care a
consacrat definitiv importanta regiunii, a fost cea organizata de
exploratorii
Washburn, Langford si Doane, din 1870, in timpul
careia au fost descoperite
cascadele raului Yellowstone, vulcanii noroiosi, Lacul Yellowstone si
gheizerul
Marea Fantana. In urma expeditiei au fost intocmite rapoarte, si
publicate
articole in legatura cu fenomenele deosebite care apar in zona. Astfel,
doi ani
mai tarziu, regiunea a fost declarata parc national, iar unul dintre
membrii
expeditiei, Nathaniel Langford, a devenit primul administrator al
parcului.
ISTORIA GEOLOGICA
Din punct de vedere
geologic, Yellowstone a traversat trei perioade vulcanice active, care
au inceput
in urma cu 2,1 milioane de ani, si care au generat un platou vulcanic
aflat la
aproximativ 1.950-2.550
m
altitudine deasupra nivelului marii (cea mai mare altitudine se
inregistreaza
in varful Vulturului (3.419
m). Cea mai importanta caracteristica a parcului
este
data de fenomenele geotermale: gheizerele, izvoarele termale, vulcanii
noroiosi
si mofetele.
Privirile calatorului
sunt atrase de patru mari puncte de interes turistic: Marele Canion al
raului
Yellowstone, Izvoarele termale ale mamutilor (Mammoth Hot Springs),
gheizerele
si Lacul Yellowstone.
1
MARELE CANION
Grand Canion of the
Yellowstone – Marele Canion al raului Yellowstone – are o lungime de 32
de km,
o adancime de 240-360 m,
latime 450-1200m, o varsta de
aproximativ 10 000 de ani (la sfarsitul ultimei ere glaciare). Este
sapat in
roci vulcanice – riolite. In drumul sau, prin partea central-estica a
parcului,
pe o directie generala de curgerea SE-NV, raul strabate regiunea la o
altitudine de circa 2
400 m,
sapand doua cascade, numite: Upper Falls cu o cadere a apei de 33 metri, si
Lower Falls,
avand o cadere a apei de 93m. In fata cascadei Lower Falls, Nathaniel
Langford
isi nota in 1870: “… abia acum realizez cat sunt de neinsemnat si
lipsit de
aparare in fata puternicei naturi”.
IZVOARELE TERMALE,
GHEIZERELE SI LACUL YELLOWSTONE
IZVOARELE TERMALE ale
mamutilor delimiteaza o regiune a parcului in care nu apar gheizerele,
din
cauza ca apa nu are temperatura necesara generarii unui asemenea
fenomen. Avand
totusi o temperatura de 167 grade Fahrenheit, 78 grade Celsius apa
reuseste sa
creeze o serie de terase in travertin,
ce uimesc vizitatorul prin culoare si maretie.
GHEIZERELE reprezinta
fenomenul prin care Yellowstone este recunoscut in intreaga lume,
gratie
spectaculozitatii lor. Ele se regasesc in principalele bazine ale
parcului:
Norris, Lower, Midway, Upper, West Thumb, Heart Lake si Shoshone. Chiar
daca
cel mai cunoscut este Old Faithful, celelalte uimesc prin forme, sunete
si
coloristica.
LACUL YELLOWSTONE,
situat intr-o caldera vulcanica si aflat la o altitudine de 2.315 m fata de
nivelul
marii, are o lungime a tarmului de 176 km. Malurile si
imprejurimile sale
reprezinta mediul de viata al unor specii rare de pasari: soimi,
vulturi
plesuvi, pelicani albi, cormorani. De altfel, pe mal se intalnesc
adeseori si
ursi grizzly si elani.
FAUNA PARCULUI
Yellowstone este
habitatul ideal al bizonilor si al elanilor, dar si al ursilor grizzly,
coiotilor si lupilor. In
ciuda civilizatiei, care a patruns pana in
inima parcului, turistii sunt permanent avertizati ca nu au voie sa se
apropie
de animalele salbatice care le ies in cale, sunt sfatuiti sa nu la
graneasca si
sa pastreze distanta. Toate aceste avertismente se cer pentru a preveni
accidentele dar si pentru a proteja animalele de interventia omului.
Acest rai al naturii a
suferit in 1988 o grea pierdere, cand, din cauza unui incendiu ce a
durat aproximativ trei saptamani, aproape
700.000
de acri de teren au fost devastati. Rezultatul a fost ingrozitor: mii
de copaci
arsi, animale salbatice moarte precum si cateva vieti omenesti
pierdute, ale
pompierilor care
s-au luptat cu
flacarile. In urma
acestui dezastru, oamenii de stiinta si
administratorii parcului au decis sa nu intervina in ciclul naturii,
prin
curatarea zonei de cadavre si replantarea de puieti, ci sa lase natura
sa-si
urmeze propria-i reteta de restabilire a normalului.
Chiar si asa, azi, la 12 ani dupa incendiu, vizitatorul mai
intalneste
inca, siluetele carbonizate ale copacilor arsi. Parcul Yellowstone
ramane o
creatie impresionanta a naturii, care indeamna, an de an, turistii,
sa-i
deschida una dintre cele cinci porti.
|