1
Joseph
Rudyard Kipling
Joseph Rudyard Kipling ( * 30 decembrie 1865
Bombay, India
- † 18 ianuarie,
1936
) poet şi prozator britanic,
laureat al Premiului
Nobel pentru Literatură �n anul 1907.
Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei"
(1894),
romanul indian de spionaj "Kim" (1901),
poemele "Gunga Din" (1892)
şi "If— " (1895),
numeroase schiţe şi nuvele. �n 1934
i s-a acordat, alături de William
Butler Yeats,
Premiul Gothenburg pentru Poezie. �n timpul vieţii, a fost
considerat,
�ndeobşte, poet şi i s-a oferit un titlu nobiliar şi postul de poet laureat
– ambele
refuzate de Kipling.
El s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John
Lockwood Kipling, profesor Şcoala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa,
Alice
Macdonald. Se spune că părinţii săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard
din Staffordshire,
�n Anglia, aceasta fiind originea
prenumelui lui Kipling. �n
copilărie a fost trimis �n Anglia unde a fost crescut de o femeie
numită doamna
Holloway. Se presupune că lipsurile şi proasta �ngrijire de care a avut
parte
p�nă la v�rsta de cinci ani, c�nd a fost „salvat”, i-au influenţat
scrierile,
�ndeosebi simpatia pentru copii. Mătuşa din partea mamei s-a căsătorit
cu
artistul Edward
Burne-Jones,
iar t�nărul Kipling şi sora sa, a petrecut, de la v�rsta de şase ani
p�nă la
12, mult timp �n Anglia, cu familia mătuşii, �n vreme ce părinţii săi
au rămas
India. Kipling a fost verişor cu Stanley Baldwin,
prim-ministru
�n trei mandate. După o perioadă
petrecută ca intern la United Services College, �n 1881
Kipling se �ntoarce �n India, la Lahore (�n Pakistanul de azi) unde lucrau
părinţii săi. A
�nceput să lucreze ca redactor la un ziar local, �n paralel cu paşi �n
poezie;
debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut �n 1883
c�nd a făcut primele v�nzări.
Pe la mijlocul anilor 1880
a călătorit �n jurul subcontinentului ca şi corespondent al publicaţiei
Allahabad
Pioneer. Lucrările sale literare �ncep să se v�ndă şi �n 1888
publică şase cărticele de povestiri. Una dintre nuvelele acestei
perioade este
„Omul care ar putea fi rege” (The Man Who Would Be King). �n anul
următor
Kipling a �nceput o lungă călătorie spre Anglia, trec�nd prin Burma, China,
Japonia şi California, �nainte de a traversa Statele
Unite
şi Oceanul Atlantic
şi de a se stabili la Londra. Din acel
moment faima
sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară cea mai aproape
asociată cu
tendinţa imperialistă a vremii, din Regatul Unit.
Primul său roman, The Light
that Failed,
a fost publicat �n 1890. Probabil,
cea mai celebră poezie a sa din
această perioadă este "The Ballad of East and West" (Balada
Orientului şi a Occidentului) (care �ncepe astfel "Oh, Orientul este
Orient şi Occidentul este Occident, şi cele două nu se vor �nt�lni
niciodată").
�n 1892
s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american,
a fost
prietenul lui Kipling, dar murise de febră tifoidă
cu un
an �naintea căsătoriei acestuia. �n timp ce cuplul se afla �n luna de
miere,
banca lui Kipling a dat faliment şi banii au ajuns pentru biletele de
călătorie
numai pentru �ntoarcerea �n Vermont (unde
locuia cea mai
mare parte a familiei Balestie). �n următorii patru ani, Rudyard şi
soţia sa au
locuit �n Statele
Unite.
�n această perioadă �şi dedică scrisul copiilor şi publică operele care
�l fac
cunoscut �n zilele de azi, Cartea junglei
şi urmarea A doua
carte a junglei,
�n 1894 şi 1895.
După o ceartă cu socrii săi, se �ntoarce �n Anglia �mpreună cu soţia sa
şi, �n 1897
publică Captains
Courageous.
�n anul următor �ncepe să călătorească �n sudul Africii, aproape �n fiecare vacanţă
de iarnă. Acolo �l
cunoaşte şi se �mprieteneşte cu Cecil Rhodes
şi
�ncepe să adune material pentru o altă operă clasică -- Povestiri
pentru
copiii mici, publicată �n 1902.
Kim' – o altă operă
memorabilă,
văzuse lumina tiparului �n anul precedent. Poezia lui Kipling din
această
perioadă include "Gunga Din" (1892)
şi "Povara omului alb”
(The White Man's Burden) (1899); �n domeniul
non-ficţiunii se implică �n dezbaterea despre răspunsul britanic �n
privinţa
creşterii puterii navale a Germaniei, public�nd o
serie de articole intitulate 'O flotă �n devenire. Prima decadă
a
secolului al XX-lea este martorul culmii popularităţii lui Kipling. �n 1907
i se decernează Premiul Nobel
pentru
Literature; epilogul acestei realizări este publicarea a două volume de
poezie
şi povestiri alese -- "Puck of Pook's Hill" (1906)
şi "Rewards and Fairies" (1910). Ultimul
volum conţine
poemul "If—". �n 1995
un sondaj realizat de BBC a stabilit că
acesta este poemul favorit �n
Marea Britanie. Acest �ndemn la autocontrol şi stoicism este, fără
�ndoială,
cel mai cunoscut poem al lui Kipling.
1
Kipling a continuat să scrie p�nă la
�nceputul anilor 1930, dar �ntr-un
ritm mai lent şi cu mult mai
puţin succes dec�t �nainte. A murit de hemoragie cerebrală la �nceputul
anului 1936.
Moartea sa a fost anunţată anticipat, �n mod eronat de o publicaţie
căreia
Kipling i-a scris mucalit: „Tocmai am citit că am murit. Nu uitaţi să
mă
ştergeţi din lista abonaţilor.”
După moartea sa opera lui Kipling a
continuat să fie eclipsată de critică.
Moda �n poezie s-a �ndepărtat de metrul exact şi de rime. De asemenea,
pe
măsură ce s-au prăbuşit imperiile coloniale europene, la mijlocul
secolului al
XX-lea opera lui Kipling şi-a pierdut actualitatea. Mulţi dintre cei
care �l
condamnă sunt de părere că scrierile lui Kipling sunt inseparabile de
vederile
sale politice şi sociale, �n ciuda considerabilei arte literare a lui
Kipling.
Ei susţin că portretele eroilor săi indieni, care susţin punctul
de vedere colonialist conform căruia indienii şi alte popoare
colonizate ar fi
fost incapabile să supravieţuiască fără ajutorul europenilor, ar fi
rasiste.
Exemplele pentru aşa-zisul său rasism menţionează "rase minore fără
Lege" �n "Recessional" şi referirea generică la popoare
colonizate "jumătate diavol şi jumătate copil" �n poezia "Povara omului alb".
Antisemitismul lui Kipling reiese
clar �n
scurtele episoade revistele Punch
şi The Times
conţinute
�n ultimul capitol din Ceva despre mine.
Logo de Rudyard Kipling
dintr-o ediţie a
anului 1911
Apărătorii lui Kipling subliniază că
rasismul strident al scrierilor sale
este afişat de personaje fictive, nu de el, şi astfel descrie cu
precizie
personajele. Ei văd �n vocea autorului ironie şi �nţelesuri alternative
�n
poezii, inclusiv �n "Povara omului alb" şi �n
"Recessional". �n ciuda schimbărilor �n atitudinea rasială şi �n
standardele literare ale poeziei, opera poetică a lui Kipling continuă
să fie
populară �n r�ndul celor care �i apreciază vigoarea şi măiestria. Deşi
era un poet
de altă factură T.S. Eliot a
editat O
selecţie a versurilor lui Kipling (1943),
cu toate că a comentat despre Kipling: "putea scrie poezie la
evenimente – chiar dacă numai �nt�mplător!". Povestirile sale
pentru
adulţi se tipăresc �ncă şi au fost lăudate de scriitori diferiţi, ca Poul Anderson
şi Jorge Luis Borges.
Nu �n ultimul r�nd, Kipling este cel mai apreciat datorită cărţilor
pentru
copii. Poveşti chiar aşa” au fost illustrate devenind cărţi de
success iar
după Cărţile junglei s-au făcut mai multe ecranizări de către Compania Walt Disney.
După moartea soţiei lui Kipling �n 1939, casa sa, Batemans �n Burwash, Sussex a fost �ncredinţată Fundaţiei
Naţionale a locurilor de
interes istoric sau frumuseţi naturale şi este azi muzeu public
�nchinat
scriitorului. �n Marea Britanie există o Societate Kipling
dezvoltată şi
un internat �i poartă numele la Haileybury
.
|