Tipologia sistemelor informatice pentru management

Categoria: Referat Economie

Descriere:

CreÅŸterea capacitaÅ£ii memoriei principale ÅŸi a numărului de canale de acces, precum ÅŸi adăugarea de memorii de mare capacitate au permis executarea în paralel a mai multor lucrări ÅŸi deci utilizarea mai eficientă a sistemelor cu prelucrare pe loturi a datelor...

Tipologia sistemelor informatice pentru manegement

Sistemele informatice pentru manegement pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi :

-      nivelurile ierarhice în domeniile de activitate pe care le asigură ;

-      gradul de concentrare/dispersare a capacităţilor de memorare şi prelucarare a datelor;

-      modul de tratare a lucrărilor;

-      simultaneitatea sau nesimultaneitatea lucrărilor în sistem etc.

Tehnica de calcul şi de comunicaţi din dotarea sistemelor informatice este reprezentată de o gama largă de echipamente, şi anume:

-      calculatoare mari şi medii;

-      mini şi microcalculatoare;

-      sisteme de introducere şi extragere date;

-      canale de comunicaţie;

-      concentratoare şi terminale diferite;

-      echipamente de comutare, etc.

In funcţie de gradul de concentrare/dispersare a capacităţilor de prelucrare şi memorare a datelor există:

a) sisteme concentrate;

b) sisteme distribuite.

Dupa modul de tratare a lucrărilor se disting sisteme informatice ce execută prelucarea datelor pe loturi, cu prelucare on-line, în regim de acces multiplu (time sharing), cu prelucare şi răspuns în timp real, cu tratare conversaţională şi combinate.

În funcţie de simultaneitatea sau nesimultaneitatea lucrărilor în sistemul informatic se deosebesc prelucrări cu momoprogramare-monoprelucrare, prelucrări cu multiprograme şi în regim de multiprelucrare.

Sisteme informatice pentru management cu tratare pe loturi a lucrărilor

    Cronologic, acesta a fost primul mod de tratare a lucrărilor în cadrul unui sistem informatic. El se caracterizează prin dispunerea - unele dupa altele - în cititorul de cartele a unor pachete de cartele perforate, care reprezentau programele şi datele lucrărilor. Prelucrarea se făcea secvenţial, pe loturi, şi nu se trecea la o alta lucrare pâna când cea anterioară nu era terminată. De aici a rezultat un caracter rigid al lucrului cu calculatorul şi o utilizare ineficientă a echipamentelor de calcul.

    Creşterea capacitaţii memoriei principale şi a numărului de canale de acces, precum şi adăugarea de memorii de mare capacitate au permis executarea în paralel a mai multor lucrări şi deci utilizarea mai eficientă a sistemelor cu prelucrare pe loturi a datelor.

    Sistemul de operare, aflat premanent în memoria principală, acceptă introducerea anticipată a lucrărilor, ale căror date şi programe sunt stocate pe discuri magnetice. În funcţie de prioritaţile lucrătorilor şi de disponibilitatea echipamentelor ( memorii, fişiere, periferice) sistemul de operare încarcă în memoria principală una din lucrările aflate în şirul de aşteptare la intrare. Sistemul de operare alocă procesorul celei mai prioritare lucrări, în timp ce celelalte sunt inactive, aşteptând să se termine intrarea sau ieşirea, ori sunt gata de prelucrat.

In dinamica operaţiilor sistemului, sfirşitul unei iniţieri (intrari) sau ieşiri produce trecerea lucrarii respective de la categoria blocat la categoria gata.

    Programele aflate în memorie penduleaza de obicei între perioada de activitate, de blocaj sau de aşteptare, pâna la terminarea lor normală sau forţată şi numai în cazuri excepţionale sunt transferate în memoria secundară.

    Informaţiile destinate echipamentelor periferice sunt, de regulă, stocate pe discuri sau benzi magnetice pâna la sfirşitul lucrării, iar la o noua fază de prelucrare, sunt trecute pe un suport definitiv.

Sisteme informatice cu tratare on-line a lucrărilor

Sisteme informatice cu tratare on-line a lucrărilor acceptă intrări la calculator direct de la sursele de date (aflate la distanţă) şi redau direct rezultatele prelucrărilor acolo unde acestea sunt necesare. Dispozitivele de intrare/ieşire asociate pot fi dispuse în sala calculatorului sau în alte locuri aflate la distanţă şi legate cu calculatorul prin linii de comunicaţie.

            Pentru ca acest sistem să fie on-line trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:

a)      accesul la calculator să se facă de la un terminal aflat la distanţă şi nu prin echipamente periferice dispuse în sala calculatorului;

b)      baza de date să fie stocată pe dispozitive de memorare cu acces direct, iar actualizarea înregistrărilor să se efectueze on-line;

c)      sistemul să fie orientat pe interacţiunea om-calculator.

Sistemele de prelucrare on-line diferă mult între ele ca nivel de complexitate . Astfel există sisteme on-line simple, cu numai câteva terminale şi volume de tranzacţii de prelucrat reduse, la care se aplică metoda de lucru primul sosit-primul servit, fară a mai apela la multiprograme şi utilizând facilităţi de comunicare relativ simple.

Sistemele de prelucrare on-line complexe pot avea sute de staţii terminale şi linii de comunicaţie foarte lungi, cu sisteme de operare puternic dezvoltate şi multiprograme.

            Gama aplicaţiilor sistemelor on-line este foarte largă, ea cuprinzând :

a)      sisteme în timp real;

b)      sisteme de prelucrare cu acces multiplu, care permit unui număr mare de utilizatori să lucreze independent unul de altul şi simultan la probleme diferite;

c)      sisteme de tip întrebare – răspuns, având ca specific utilizarea unei baze de date la care se apelează pentru obţinerea unor informaţii;

d)     sisteme de comandă a proceselor cu viteze foarte mari, intrări analogice sau numerice, cu cerinţe de prelucrare ce variază foarte mult, cu baze de date mici şi cu timpi de răspuns foarte scurţi;

a)      sisteme informatice pentru conducere, cu intrările având viteze diferite şi în general sub forma numerică, timpii de răspuns sunt moderaţi , iar cei de acces la bazele de date, relativ mari.

Avantajele utilizarii sistemelor on-line sunt:

a)      permit regăsirea rapidă a datelor şi  primirea imediată a răspunsului la întrebări;

b)      oferă unui numar mare de utilizatori posibilitatea de a lucra cu aceleaşi informaţii sau de a soluţiona probleme comune;

c)      creează utilizatorului o stare fizică favoabilă, cea a omului care conversează cu un interlocutor comunicativ.

Dintre funcţiile operaţionale ale sistemelor on-line sunt de subliniat: construirea şi întreţinerea bazei de date a sistemului; modificări ale datelor, interogări ale bazei de date, etc.

Cele mai importante tipuri de sisteme on-line sunt:

a)      sistemele informatice pentru conducerea activitaţilor economice ;

b)      sisteme informatice din domeniul bancar ;

c)      sisteme informatice medicale ;

d)     sisteme de rezervări pe linii aeriene ;

e)      sisteme de intrare ordine de distribuţie (comenzi).

Sisteme informatice cu tratarea lucrarilor în timp real

Un sistem de lucru în timp real este acel sistem care controlează un mediu prin primirea datelor, prelucrarea lor şi returnarea rezultatelor suficient de rapid pentru a fi în masura să influenţeze funcţionarea mediului în acel timp.

Funcţionarea în timp real se defineste ca fiind :

a)      un regim în care calculatorul răspunde la acţiunea unor factori perturbatori externi într-un timp limitat, dat de caracteristicile procesului de condus ;

b)      o operaţie de prelucrare a datelor ce se desfaşoară în acelaşi timp, paralel cu acţiunea lansată ;

c)      producerea de informaţii suficient de rapid pentru a fi utilizate în desfăşurarea curentă, dinamica a activitaţii respective;

d)     un sistem on-line la care limitările de timp sunt severe;

e)      prelucrarea în care introducerea, calculul şi extragerea datelor trebuie să corespundă unui termen limită determinat de condiţiile externe, adică în timpul în care se desfasoară un proces urmărit;

f)       utilizarea unui calculator electronic că element al unui sistem de prelucrare a cărui acţiune se desfasoară cu aceeaşi viteză cu a evenimentelor simulate sau cu o viteza suficientă care să permită a analiza sau a controla evenimentele externe.

Prelucrarea în timp real cere introducerea imediata în sistem a datelor, mesajelor transmise de la un terminal sursă. Un nuăr mare de staţii, aflate la distanţă şi legate cu calculatorul prin intermediul unor echipamente de comunicaţii de mare viteză pot lucra simultan: unele actualizează fişiere, altele participă la întrebări sau răspunsuri , etc.

      Cele mai cunoscute sisteme în timp real sunt:

-      sistemele de comandă a proceselor;

-      o serie de sisteme de comandă şi control militare;

-      unele sisteme de control ale traficului;

-      sisteme de rezervări pe liniile aeriene;

-      sisteme în domeniul financiar, bancar etc.

Sistemele informatice în timp real se bazează pe urmatoarele dezvoltări economice: procesoare puternice; memorii de masă cu acces direct; legatura directă între calculatorul electronic şi sistemul de comunicaţie; terminale diferite adaptate nevoilor; perfecţionări ale echipamentelor de comunicaţie şi ale liniilor, distribuirea de capacitate de memorare şi prelucrări preliminarii în reţea, realizarea unor tehnici evoluate de programare asigurându-se producerea software-ului necesar.

O problemă legată de noţiunea de timp real este cea a timpului de răspuns, acesta fiind intervalul de timp  între momentul când operatorul de la terminal a terminat de apăsat ultima tastă pentru introducerea în calculator a mesajului şi momentul când la terminal a apărut prima litera/ cifră a răspunsului. Timpul de răspuns la sistemele în timp real este cuprins între 0,1 μs şi 15-30 minute.

Categorii de sisteme

On-line

Off-line

Interactiv

Timp de răspuns (s)

Timp de transmisie

Transmisie

Da

Nu

In

afară

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Comunicaţii intercalculatoare

X

X

 0,1 - 1

X

Servicii informatice

X

X

 1 - 5

X

Sisteme de timp real în domeniul comercial

X

X

 1 - 5

X

X

Programare interactivă

X

X

 1 - 5

X

X

Sisteme de culegere de date

X

X

X

X

 1 - 5

X

X

Sisteme de alarmare

X

X

X

 1 - 20

X

X

Sisteme de conducere trupe

X

X

X

 2 - 900

X

X

Sisteme de arme

X

X

X

0,1

X

X

Control procese

X

X

X

1 - 600

X

Supraveghere maşini

X

X

X

X

variaţie mare

X

X

Telemetrie

X

X

X

X

 -

scurt

X

X

Introducere date la distanţă

X

X

 -

în funcţie de volum

X

X

Sisteme de încarcăre pe loturi cu diviziunea timpului

X

X

 -

în funcţie de volum

X

Transmisie pe loturi

X

X

X

 -

în funcţie de volum

X

Comunicări mesaje

X

X

 -

 1/2 - 8

X

Timpii de răspuns se grupează pe următoarele categorii:

a)      răspuns imediat: pentru sisteme care controlează procese sub o secundă;

b)      convenţional: 2-15 secunde;

c)      cât mai curând posibil: 30 secunde - 10-15 minute

d)     urgent: în cazul lucrărilor on-line care se dispun într-un şir de aşteptare şi la care răspunsul trebuie dat într-un timp de pâna la o oră;

e)      într-o zi: lucrările se pot realiza prin prelucrări de loturi, culegerea şi transmiterea datelor necesitând căi de teletransmitere;

f)       cu periodicitate mai mare (saptamânală, decadală, etc.):  lucrările se execută prin prelucrarea pe loturi.

Sistemele de memorare a informaţiilor au ca principală componentă o bază de date stocată pe dispozitive de memorie de masă cu acces direct la terminale aflate la distanţă.

Sistemele de comandă ale proceselor sunt utilizate mai ales în industrie, în laboratoare şi în domeniul militar, în funcţie de modul de aplicare a corecţiilor, sistemele de control ale proceselor sunt de doua tipuri: cu structură deschisă şi cu structură închisă.

Sistemul cu structură deschisă cuprinde: procesul propriu-zis; dispozitivul de măsurare şi operatorul care citeşte rezultatele măsurarii şi acţionează asupra procesului în baza acestor date.

În sistemul cu structură închisă operaţiile de măsurare, comparare, calculul corecţiilor şi reglare sunt automate, omul neintervenind direct.