Principalii factorii ai cererii si ofertei

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult în consum pe măsura creÅŸterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creÅŸte cantitatea cerută, atunci cînd veniturile individuale cresc. Invers, cînd venitul individual scade, curba cererii se va deplasa spre stînga, respectiv scade cantitatea cerută...

1.Factorii ce influenteaza asupra cererii

�ntr-o anumită perioadă de timp,  cererea pentru un bun poate să se reducă

sau să crească. Factorii sau condiţiile care influenţează cererea �n cazurile c�nd nivelurile de preţ unitar nu se modifică sunt următoarele : preţul altor bunuri; veniturile indivizilor; perspectiva (aşteptările) privind evoluţia pieţii; gusturile.

1.      Preţul altor bunuri. Bunurile, �n raport cu un anumit bun (�n cazul nostru

cu bunul X ), se clasifică �n:

a)      Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac aceleaşi nevoi sau trebuinţe ca şi bunul �n discuţie. C�nd preţul unui bun substituibil creşte, curba bunului �n discuţie ( bunul X ) se deplasează spre dreapta şi invers ( vezi fig. 1.1).

b)      Bunuri complementare, sunt acele bunuri care �n consum se folosesc �mpreună. C�nd preţul unui bun complementar faţă de altul scade, curba cererii pentru bunul iniţial ( bunul X ) se va deplasa spre dreapta.

c)      Bunuri ne�nrudite. Modificarea preţului la un bun ne�nrudit cu bunul iniţial ( bunul X ), nu influenţează �n nici un fel curba cererii la bunul iniţial.

         2.Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influenţează curba cererii �n funcţie de natura bunurilor. Din acedt punct de vedere distingem două tipuri de bunuri şi anume: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare.

a)      Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult �n consum pe măsura creşterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creşte cantitatea cerută, atunci c�nd veniturile individuale cresc. Invers, c�nd venitul individual scade, curba cererii se va deplasa spre st�nga, respectiv scade cantitatea cerută.

b)      Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii �l cer atunci c�nd nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, dec�t atunci c�nd nivelul veniturilor lor sunt mai mari. ( De pildă, s-a constatat că oamenii care dispun de venituri mici măn�ncă mai multă p�ine şi cartofi dec�t oamenii cu venituri ridicate ). Faptele arată că oamenii au tendinţa să reducă consumul la bunurile inferioare, atunci c�nd se �nregistrează creşterea veniturilor lor la un anumit nivel. Curba cererii individuale        ( deci şi cantitatea cerută ) la un bun inferior se va deplasa spre dreapta dacă veniturile sunt la un nivel scăzut şi se va deplasa spre st�nga odată cu creşterea veniturilor de la un anumit nivel �n sus. Invers, c�nd venitul personal scade, curba cererii individuale pentru un bun inferior se va deplasa spre dreapta p�nă ce venitul va atinge un anumit nivel, de la care punct, o scădere �n venituri va cauza deplasarea curbei spre st�nga.

3.Perspectiva privind evoluţia pieţei. Se referă la ceea ce individul se aşteaptă �n viitor, referitor la toate bunurile şi faptele, relevante pentru situaţia lui economică. De exemplu, o perspectivă de creştere a preţului unui bun oarecare, ce intră frecvent �n consumul personal, generează, �n prezent, o creştere a cererii. Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplasează spre dreapta.

            4.Gusturile. Dacă au loc modificări �n gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta �n mod direct �n cerereade bunuri şi, implicit, �n deplasarea curbei cererii.

            in afara factorilor amintiţi, cererea este influenţată şi de alţi factori. De pildă, factorii demografici influenţează asupra volumului şi structurii cererii prin variabile ca: numărul populaţiei, numărul familiilor, componenţa familiilor pe grupe de v�rste, pe sexe, structura socio-profesională, ş.a. La acestea, se mai adaogă obiceiurile, specificul local, tradiţiile naţionale etc. De asemenea, nu putem să nu amintim influenţa puternică asupră cererii, a factorilor psihologici şi sociali. Deosebirile de preferinţe, de atitudini faţă de un produs sau altul, pot apare şi datorită particularităţilor psihice ale indivizilor, puse �n evidenţă prin grade diferite de receptevitate,de reacţii. Cererea mai poate fi influenţată şi de alţi factori, cum ar fi cei natural-climaterici, sezonieri, conjuncturali, etc.

2.Factorii ce influenţează asupra ofertei

Oferta, ca şi cererea, este determinată,�n dimensiunea ei, de o serie de

factori. Cei mai importanţi s�nt următorii: a) preţul resurselor ( a factorilor de producţie ); b) preţul altor bunuri; c) tehnologia; d) numărul de ofertanţi; e) perspectivele pieţei; f) costul producţiei; g) taxele şi subsidiile; h) evenimente naturale şi social-politice.

            a) Preţul resurselor.Dacă preţul factorilor de producţie scade, ofertanţii unui anumit produs, s�nt dispuşi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv �nregistrează o deplasare spre dreapta ( fig1.2).

            Invers, dacă preţul unuia sau a mai multor factori de producţie creşte, atunci va creşte costul de producţie şi ofertantul nu va fi dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinţe, curba ofertei se va deplasa spre st�nga.

b) Preţul altor bunuri. Factorii de producţie s�nt atraşi spre acele activităţi de producţie unde ei s�nt plătiţi la un preţ ridicat. Dacă preţul producţiei X creşte, este firesc ca să se �nregistreze o atragere a factorilor de producţie spre acest produs, deci curba ofertei la acest produs se va deplasa spre drearta, şi invers.                   

            c) Tehnologia. �ntroducerea tehnologiei noi, are ca efect creşterea productivităţii muncii şi, implicit, reducerea costului de producţie. �n acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producătorii s�nt motivaţi a produce mai mult. Descreşterea productivităţii muncii, duce la creşterea costurilor de producţie şi evident efectul va fi negativ asupra ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.

            d) Numărul de ofertanţi. Curba ofertei pieţei ( a tuturor firmelor dintr-o anumită ramură care produc acelaşi produs ) se va deplasa spre dreapta, dacă �n ramură vor intra noi firme şi invers.

            e) Perspectivele pieţei. Dacă �n perspectivă se aşteaptă, �ntr-o anumită ramură, la scăderea sau chiar la oprirea producţiei ( o grevă ), �n prezent ofertanţii vor produce mai mult pentru a contracara efectele acţiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Dacă ofertanţii se aşteaptă la o creştere a preţului �n viitor, atunci �n prezent vor reduce producţia pentru a o creşte �n viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre st�nga.

            f) Costul producţiei. Dacă costul producţiei scade, oferta pentru bunurile respective va creşte şi invers, creşterea costului va aduce la scăderea ofertei. Specialiştii consideră că evoluţia costului reprezintă unul din factorii principali care acţionează asupra ofertei. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta dacă costul scade şi invers.

            g) Taxele şi subsidiile. Firmele plătesc taxe asupra profitului obţinut. Dacă taxele pe profit se majorează, atunci apare tendinţa de reducere a ofertei şi deci curba ofertei se va deplasa spre st�nga. Invers, dacă se �nregistrează o reducere a taxelor pe profit, se va �nregistra o creştere a ofertei şi deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni să susţină unele firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocaţii de la bugetul statului, respectiv cu subsidii. �n această situaţie, oferta va creşte şi evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.

            h) Condiţiile naturale reprezintă un factor important care, �n multe ramuri, influenţează mărimea ofertei. Condiţiile social-politice �şi pun şi ele amprenta asupra �ntregii activităţi economice. Dacă acestea s�nt favorabile ( stabilitate politică, cadru juridic adecvat, etc.) atunci oferta va creşte, dacă nu, oferta va �nregistra o reducere.

            �nsumarea algebrică a influenţei absolute sau relative a fiecărui factor de acţiune, �n condiţiile aceluiaşi preţ, dă ca rezultat modificarea totală a ofertei.

            Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune �n evidenţă schimbarea preţului bunului respectiv, asociată cu schimbarea �n cantitatea de bun oferită. Deci, schimbarea �n cantitate se vede pe curba fixă