1
In prezent unele din cele mai
dificile probleme cu
care se confrunta societatea romineasca sunt :scaderea nivelului de
trai (
cresterea saraciei) si problematica muncii (conditii de munca , somaj).
De aceea mi –
am ales pentru corelatie doua variabile,
care se refera exact la aceste probleme si anume:
·
Variabila independenta: Pentru cei mai multi oameni in
Romania munca este : grea sau usoara
·
Variabila dependenta: Unii oameni sunt saraci. Din ce
cauza credeti ca se intampla in primul
rand?
-
Societatea
nu ii ajuta suficient
-
Sunt
lenesi
-
Nu au
noroc
-
Altceva
-
NS/NR
Ipoteza
mea
presupune ca mai multi oameni cred ca cu cat munca este mai grea cu
atat ei
cred mai mult ca societatea nu ii ajuta suficient, sau munca este mai
grea
pentru ca ei sunt lenesi, nu au noroc sau altceva, de unde si rezulta o
corelatie intre aceste doua variabile.
Abordarea
sociologica a
problematicii muncii si saraciei a cunoscut si cunoaste o permanenta
evolutie,
ca urmare a schmbarilor importante petrecute in sfera muncii, a
exigentilor
sociale fata de munca si a transformariilor prin care trece insasi
sociologia
(si in general demersul stiintific). Pe planul vietii sociale munca nu
mai este
un “domeniu”distinct al societatii si activitatilor umane , ci o
“fateta” a
modului de constituire si functionare a
intregii societati, de normele – valorile ce stau la baza activitatilor
desfasurate de societate sociala, de directiile de schimbare
tehnologica si
organizationala, de dinamica stilurilor de viata si nivelului de trai
etc. In
acest sens a analiza si intelege munca, a studia viata unei
intreprinderi impun
a lua in consideratie intreaga societate.
Noile orientari in
epistemologie si scientica ofera mijlocul de reconstructie teoretica a
sociologiei muncii (ca a intregii sociologii).
In aceasta noua abordare
(ca sociologie a intregului sistem societal din perspectiva proceselor
de
munca), sociologia muncii are o problematica tot mai diferentiata
legata de :
mobilitatea structurala acupationala si profesionala, schimbarile
petrecute in
sfera muncii ca urmare a evolutiei tipului de societate ( de la
societatile
agrare spre societatile industriale informatizate, post – industriale,
industriale informatizate, societati global – culturale etc) evolutia
muncii
determinata de modificarile petrecute la nivelul sistemelor de
necesitati –
exigente – preferinte ale populatiei, noile cicluri de cariere
profesionale
legate de modificarile sistemului social tehnolgic al societatii etc. A
studia
munca nu mai presupune, doar a cerceta intreprinderea, ci intreaga
societate.
Problematica muncii se
extinde spre abordarea comunitatilor umane in relatii integrate.
Valorile si
exigentile muncii implica procese de contacte si interferente
interculturale
nationale, relatiile de munca pun in contact oameni cu sisteme de
valori si motivatii
formate in contexte socioculturale diferite.
O directie specifica in
reproiectarea locului de munca ce inseamna o integrare a strategiilor
de
largire si de imbogatire a locului de munca este data de modelul
caracteristic
al locului de munca
(“Job caracteristic
model” ).
Modelul urmareste sa ia in
considerare interrelatiile dintre anumite caracteristici ale postului
de munca
, starile psihologice asociate cu motivatia, satisfactia si
performanta,
rezultatele muncii si puterea trebuintei de promovare (“growth”).
Ceea ce este deosebit de
important consta in faptul ca aplicarea acestor orientari si metode
dovedeste
ca organizarea si divizziunea muncii, diferentierea profesiilor,
desfasurarea
relatiilor de munca etc. nu sunt determinatede tehnologie, ci de
deciziile
umane ce urmaresc anumite scopuri si se iau pe baza anumitor criterii
valorice
si conceptii (filozofice, morale, socciologice, psihologice etc).
Trecerea la economia de
piata in Romania a marcat crearea si a unei noi piete a muncii,
adoptarea unor
mecanisme noi, corespunzatoare, de realizare a corelatiilor dintre
dezvoltarea
economica si nivelul de trai, calitatea muncii si a vietii. As vrea sa
urmaresc
in aceasta lucrare corelatia intre doua variabile mentionate mai sus si
pe baza
datelir obtinute voi face analiza sociologica. Prima etapa de analiza
datelor –
tabelul de corelatie.
1
Trecerea
spre economia de piata cauzeaza modificari de viata personala a
oamenilor: oameni ce nu vor mai gasi de lucru,
vor trebui sa-si schimbe activitatea, pregatirea, obiceiurile,
stilul de
viata. Tranzitia genereaza mari probleme umane legate nu numai de
somaj, ci si
de adaptarea la cerintele unui nou loc de munca, noua profesie, noua
tehnologie, noi cerinte comportamentale.
Schimbarea determina
reactii complexe, uneori parodoxale si neprevizibile, starea de
nesiguranta si
insecuritatea sociala, producand efecte colaterale, adesea negative in
viata
individului si in relatiile societale. Aceasta situatie motiveaza pe
indivizii
sa creada ca greutatea muncii poate fi compensata prin ajutorul
statului.
Nesatisfactia fata de conditii de munca cauzeaza nesatisfacia fata de
nivelul
de trai, si realizarea ca starea de saracie este cauzata de
insuficienta
ajuorului statului. De aceea mai multi oameni cred in acelas timp ca
munca este
grea si unii oameni sunt saraci pentru ca statul nu ii ajuta suficient
(tabel
de corelatie – numarul de persoane = 835, ceea ce reprezinta 54,7%) si
in
acelas timp majoritatea celor care cred ca munca este usoara sunt de
acord ca
starea de saracie este cauzata insuficientei implicarii statului: 149
de
persoan = 55,6%). Aceasta se ezplica prin urmatoarele: chiar daca munca
este
usoara pentru oameni, ei totusi cred ca in comparatie cu celelalte
afirmatii (
nu au noroc, sunt lenesi etc) ajutorul statului are mai multa
probabilitate si
aceasta conceptie este mai realista in ceea ce priveste starea de
saracie.
Majoritatea oamenilor cred ca saracia – este responsabilitatea
institutiilor de
stat. Probabil aceasta parere este cauzata originilor gandirii
socialiste
si regimurilor vechi, cand economia de
piata cu caracterul ei capitalist bazat pe individualizm si
rationalizm, era o
notiune necunoscuta si nefolosita.
Totusi pe
locul doi sunt oameni care cred ca munca
este grea si sunt de acord ca oameni sunt saraci pentru ca sunt lenesi.
Cred ca
starea de tranzitie la economia de piata a influentat mentalitatea
oamenilor,
mai ales celor tineri si a determinat parerea lor ca castigul depinde
in primul
rand de efortul propriu si staruinta, si daca cineva se afla la pragul
nivelului de trai, el este lenes si nu munceste suficient pentru a-si
asigura
viata. (299 de persoane cred ca munca este grea si cei saraci sunt
lenesi =
19,6%; pentru 64 de persoane munca este usoara = 23,9%).
Diferenta dintre cei care au spus ca
munca este grea si usoara este nesemnificativa 94,3%), de unde rezulta
ca si
cei care cred ca munca este grea sunt convinsi ca se poate evita starea
de
saracie prin munca.
Un procent destul de semnificativ de
oameni 911,65 – munca este grea; 6,0% - este usoara) cred ca cei care
sunt
saraci pur si simplu nu au noroc. In ciuda faptului ca ambele categorii
de
persoane se afla pe locul trei pentru raspunsul: nu au noroc, numarul
celor
care a raspuns ca munca este grea este cu 161 de persoane mai mare
decat celor
care au raspuns ca munca ete usoara, de unde rezulta ca cei care au
munca
usoara si au incredere in noroc sunt putini. Si a doua concluzie este ca cei
pentru care munca este grea si au ajuns la pragul saraciei au mult mai
multa
incredere in jocuri de noroc si au multe sperante in noroc ca-atare ca
in
posibila iesire din aceasta stare de saracie. De aceea in prezent, in
conditiile cand majoritatea oamenilor se afla sub nivelul normal de
trai,
jocuri de noroc au o raspandire atat de mare in randul oamenilor
obisnuiti.
Din esantion de
2019 de persoane
nu au raspuns la intrebari 224 de persoane – ceea ce reprezinta 11,1%
din
numarul total. Este un numar destul de semnificativ de persoane care
din
diferite motive nu au putut raspunde la intrebari si pe care practic
avem
nevoie sa excludem din analiza noastra.
In perioada
actuala de tranzitie
la economia de piata, problematica muncii capata mai multa semnificatie
si este
strans legata cu problematica nivelului de trai. Corelatia foarte
stransa intre
aceste doua variabile este ddemonstrata in tabelul de corelatie si
valoarea
indicatorului Gamma.
|