1
FINANTE
PUBLICE
1.
CONCEPTUL DE CREDIT PUBLIC
SI FORMELE ACESTUIA
CREDITUL
PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu
caracter
temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
FORMELE CREDITULUI PUBLIC
1)IMPRUMUTURI
BANCARE
2)IMPRUMUTURI
OBLIGATARE – se contracteaza prin emitere de obligatiuni sau alte
titluri de
stat.
In
functie de termenul pentru care se contracteaza imprumuturile,
titlurile emise
au denumiri diferite.
a)imprumuturi pe termen scurt.
-certificatele
de depozit = titluri pe 3 sau 6 luni, emise la hotarirea guvernului
pt. a
acoperi deficitul bugetar al anului in curs. Au dobinda fixa, valoarea
de
emisiune este egala cu valoarea nominala exceptind certificatele de
depozit cu
discount.
-certificate
de trezorerie= inscrisuri pe 1, 3 sau 6 luni emise de catre
trezoreria
statului pentru a acoperi nevoia temporara de resurse care apare din
cauza
necolectarii corespunzatoare si la timp a venitului public.Au rata
dobinzii
fixa si o valoare nominala predefinita.
-certificate
de impozit= titluri care
apar pe pietele dezvoltate si sint folosite de populati pentru plata
impozitelor datorate statului. Suma imprumutata nu este rambursabila
dar se
face o compensare intre datoria statului fata de creditor, care este
detinatorul inscrisului si datoria creditorului fata de stat
reprezentata de
impozitul pe profit.
b)imprumuturi pe termen mediu si lung.
-obligatiuni=
valori mobiliare care dau posesorului calitatea de creditor dar si
dreptul de a
incasa la un anumit termen dobinda cuvenita si suma de rambursat.
Aceasta se
face fie la maturitatea imprumutului (scadenta finala) fie in rate
anuale.
Statul emite obligatiuni
publice iar colectivitatile locale (judete, municipii,
orase) emit
obligatiuni municipale.
c)imprumuturi fara termen.
-titluri
de renta perpetua . Statul se obliga sa plateasca dobinda anuala
dar nu
face nici o precizare cu privire la momentul rambursarii
creditului.Rambursarea
poate avea loc oricind in viitor atunci cind statul va dispune de
resurse.
Statul rascumpara titlurile de renta perpetua prin tragere la sorti.
2.ELEMENTE TEHNICE ALE OBLIGATIUNILOR DE STAT
Valoarea
nominala este
valoarea conventionala stabilita de catre emitent in functie de
suma totala ce se doreste a fi imprumutata si in functie de numarul de
titluri
emise. Pe piata romaneasca valoarea standard a titlurilor de stat este
de 10
milioane iar cea a obligatiunilor emise de catre societatile comerciale
este de
minim 1000 de lei.
Pretul
de emisiune este
pretul la cre se realizeaza prima vinzare a obligatiunii. Pretul
de emisiune este intotdeauna mai mic sau egal cu valoarea nominala a
obligatiunii.
Cursul
obligatiunii
reprezinta pretul a 100 de unitati monetare valoare nominala. Cursul
obligatiunii este exprimat in procente. In functie de nivelul cursului
se
folosesc notiunile.
-curs la paritate sau al pari cind
nivelul
lui este de 100%, deci valoarea nominala este egala cu pretul pietei.
-curs peste paritate sau supra pari
cind
nivelul cursului este mai mare de 100%
-curs sup paritate sau sub pari cind
nivelul
este mai mic de 100%
Rata
nominala a dobinzii
este acea rata de dobinda care aplicata la valoarea imprumutului
permite calcularea cuponului de dobinda. Aceasta rata a dobinzii poate
fi fixa
deci nu se modifica pe toata durata de viata, sau poate fi variabila
deci se
aliniaza la dobinda pietei.
Cuponul
de dobinda reprezinta
masa absoluta a dobinzii la care are dreptul posesorul
obligatiunii pentru un an sau o fractiune dintr-un an.
Rata reala a dobinzii
Randamentul
curent al obligatiunii
Durata reflecta intervalul de timp
in care se recupereaza plasamentul in obligatiuni
Sensibilitatea
pune
in evidenta corelatia dintre rata dobinzii si cursul obligatiunii.
Aceasta
corelatie este invers proportionala. Sensibilitatea arata cu cit se
modifica
cursul obligatiunii la modificarea ratei dobinzii cu 1%
Prima
de rambursare
reprezinta un cost pentru emitentul de obligatiuni ori de cite ori
valoarea reala a obligatiunilor la rambursare este mai mare decit
valoarea
reala a obligatiunilor la plasare.
3.
PLASAREA SI RAMBURSAREA
IMPRUMUTURILOR PUBLICE
PLASAREA
IMPRUMUTURILOR este
operatiunea prin care statul intra in posesia sumei imprumutate.
La creditele obligatare momentul incasarii sumei imprumutate depinde de
tehnica
de plasare.
TEHNICI
FOLOSITE LA PLASAREA IMPRUMUTURILOR DE STAT
1.Plasarea
direct de catre stat a titlurilor prin intermediul institutiilor ce
apartin
Ministerului de Finante, de regula trezorerii publice.
EFECTELE
plasarii directe:
-statul
inta treptat in posesia sumei imprumutate, pe masura ce reuseste sa
vinda
inscrisurile emise
-operatiunea de vinzare impune un cost generat
de
cheltuielile institutiilor publice ce se ocupa cu vinzarea
inscrisurilor. Acest
cost reduce randamentul
imprumutului
deoarece din suma obtinuta din vinzarea inscrisurilor se scad
cheltuielile de
plasare
2.Plasarea
prin intermediul bancilor sau a consortiilor bancare.
Banca
in calitate de intermediar fie preia in comision inscrisurile
emise de
stat fie le cumpara efectiv.
·
PLASAREA IN COMISION; banca isi
asuma
responsabilitatea sa vinda titlurile emise de stat la valoarea nominala
sau la
pret de emisiune. Pe baza contractului statul pune la dispozitia bancii
un
anumit nr. de inscrisuri pe care aceasta intr-un anumit interval de
timp numit
perioada de plasament vinde aceste inscrisuri posesorilor de capital.
Pe masura
vinzarii inscrisurilor, banca pune banii incasati la dispozitia
statului
retinind comisionul prevazut in contract.
1
EFECTELE
plasarii in comision:
-statul
intra treptat in posesia banilor
-riscul
plasarii din punct de vedere al vinzarii inscrisurilor revine statului
-randamentul
imprumutului depinde de comisionul pe care il percepe banca
·
CUMPARAREA
INSCRISURILOR EMISE DE STAT DE CATRE INTERMEDIARI; banca
cumpara toate inscrisurile emise de stat la un pret de emisiune
prevazut in
contractul de intermediere, inscrisuri pe care ulterior le vinde la un
pret mai
mare decit pretul de emisiune. Exista cazuri in care banca nu poate
vinde
inscrisurile la un pret mai mare decit pretul de emisiune si atunci fie
le
vinde la un pret mai mic acceptind pierderea, fie ramine unicul
creditor al
statului asteptind data scadentei imprumutului.
EFECTELE
plasarii prin intermediari:
-statul
intra dintr-o data in posesa sumei imprumutate
-riscul
plasamentului se transfera catre banca
3.Plasarea
prin intermediul bursei de valori
EFECTELE plasarii prin bursa de valori
-inregistrarea
variatiilor de curs face imposibila cunoasterea sumei rezultate din
vinzarea
inscrisurilor
-cheltuielile
de plasament sint reduse deoarece inscrierea titlurilor la bursa se
face
automat ceea ce face ca randamentul imprumutului sa nu depinda de
eventuale
comisioane sau cheltuieli de cotare.
Dobinda
obligatiunilor poate fi modificata de catren stat atunci cind pe piata
capitalurilor de imprumut se inregistreaza fluctuatii insemnate ale
ratei
dobinzii.
Daca
rata dobinzii creste statul poate modifica tot in sensul cresterii
nivelul
ratei dobinzii la obligatiunile deja emise. Aceasta operatiune poarta
numele de
AROZARE.
EFECTELE
cresterii ratei dobinzii la obligatiuni:
-creste
costul imprumutului deoarece cheltuielile cu dobinda vor fi mai ridicate
-se
mentine la acelas nivel cursul obligatiunilor pe piata
Daca
rata dobinzii scade statul poate proceda la o operatiune inversa
arozarii, operatiune numita CONVERSIUNE. Conversiunea este posibila
daca atit
pe piata monetara cit si pe piata obligatiunilor private se
inregistreaza o
scadere a ratei dobinzii.
EFECTELE
scaderii ratei dobinzii:
-scade
costul imprumutului
-se
reduce gradul de fructificare a investitiei in titluri de stat
Creditorii
nu sint obligati sa accepte conversia datoriei publice.In acest caz ei
au
dreptul sa solicite statului rambursarea imprumutului.
Daca
statul debitor se confrunta cu dificultati in rambursarea
imprumuturilor se
apeleaza la o operatiune numita CONSOLIDARE. Consolidarea reprezinta
prelungirea termenului de rambursare. Astfel imprumuturile pe termen
mediu se
pot transforma in imprumuturi pe termen lung.
Pentru
stat efectul consolidarii vizeaza doua aspecte:
-amina
rambursarea datoriei pentru un buget viitor in care se presupune ca vor
exista
resurse provenite din venituri curente care sa permita rambursarea.
-se
vor plati dobinzi suplimentare aferente anilor in care s-a prelungit
plata
imprumuturilor
In
cazul consolidarii, creditorii fie sint nevoiti sa accepte noua
scadenta impusa
de stat fie procedeaza la vinzarea pe piata a obligatiunilor detinute.
In cazul
vinzarii obligatiunilor apare un efect negativ referitor la scaderea
cursului
obligatiunilor din cauza ofertelor mari de vinzare.
Pentru
a se evita aceste efecte negative care fac ca detinatorii de capital sa
isi
piarda increderea in titlurile de stat, statul poate efectua o
CONSOLIDARE
DEGHIZATA. Prin aceasta cind se apropie scadenta unui imprumut se
procedeaza la
contractarea unui nou imprumut in scopul rambursarii imprumutului vechi
ajuns
la scadenta.
RAMBURSAREA
IMPRUMUTURILOR PUBLICE
este operatiunea prin care se retrag din circulatie
inscrisurile emise de stat.
MODALITATI
DE RAMBURSARE:
1.
Rambursarea pe calea anuitatilor. Prin ANUITATE se intelege
plata anuala
de catre debitor a unei parti din valoarea imprumutata la care se
adauga
dobinda aferenta anului respectiv.
Anuitatea
presupune o rambursare esalonata a sumei imprumutate. Ratele anuale de
rambursat pot fi egale, mai mari sau mai mici. Cel mai fregvent se
foloseste
rambursarea in rate egale.
2.
Rambursarea prin intermediul bursei de valori mobiliare.Ori de
cite ori
pe piata sint cotate titluri de stat acestea pot fi retrase din
circulatie in
orice moment prin rascumpararea la bursa.
Se urmaresc momentele cind cursul
bursier are tendinta sa scada ceea ce face ca efortul bugetului de stat
privind
rascumpararea sa scada.
Aceasta modalitate prezinta avantajul
ca este eimpla si nu comporta cheltuieli foarte mari de rascumparare.
3.Rambursarea
prin trageri la sorti, se foloseste atunci cind numarul
creditorilor
statului este foarte mare si cind obligatiunile au fost emise fara o
scadenta
ferma.
In scopul retragerii lor din circulatie
se organizeaza periodic trageri la sorti. In acest caz sint restituite
doar
sumele aferente obligatiunilor care au iesit cistigatoare la tragerile
la
sorti. Aceste trageri se vor repeta astfel incit sa poata fi realizata
rascumpararea integrala intr-un anumit interval de timp.
4. DATORIA PUBLICA SI INDICATORI DE APRECIERE A
DATORIEI
EXTERNE:
DATORIA PUBLICA
reprezinta totalitatea datoriilor statului fata de creditorii sai
externi si
interni la un moment dat.
DATORIA
PUBLICA INTERNA
este reprezentata de imprumuturi la care subscriu creditori de pe
propria
piata.
DATORIA
EXTERNA este
formata din imprumuturi contractate de stat la banci cu sediul in alte
tari si
institutii financiar bancare regionale si internationale, la guvernele
altor
state precum si pe piata internationala de capital, caz in care se
plaseaza
obligatiunile in valuta la burse cu sediul in alte tari.
DATORIA
PUBLICA SE
STRUCTUREAZA
1. din punct
de vedere
al naturii creditorilor statului
·
Datorie
publica bruta – consta
in
totalitatea datoriilor contractate de stat pe piata interna si externa
indiferent de natura creditorilor, deci indiferent daca acestia sint
publici
sau privati.
·
Datoria
publica neta – reprezinta
totalitatea imprumuturilor contractate de stat la persoane fizice si
persoane
juridice altele decit institutiile de drept public.
2. in raport
cu perioada
pentru care se contracteaza imprumutul
·
Datorie
flotanta – se refera la
imprumuturile pe termen scurt
·
Datorie
consolidata – include
imprumuturi
contractate pe scadente mijlocii si lungi.
INDICATORI DE APRECIERE A DATORIEI EXTERNE
Orice stat
debitor
urmareste nivelul si evolutia datoriei externe pe baza unui set de
indicatori
care cuprinde:
1. Rata
datoriei
externe (RDE)
|