1
Comentariu privind analiza dinamicii şi structurii CA
În ceea ce priveşte dinamica
CA
în perioada de analiză se poate spune că atât la nivelul întregii
activităţi,
cât şi pe produsele fabricate şi comercializate de către firmă s-a înregistrat o evoluţie favorabilă a
cesteia. În general au avut loc creşteri mici la fiecare articol de
fabricaţi,
cu mici excepţii la 2 produse, şi anume: s-a înregistrat o scădere
minoră a CA
la produsul „lipie” cu 19.300.000 lei sau cu 0,25% din totalul CA şi
una
majoră la articolul „sticks-uri” cu
aproximativ 70.000.000 lei sau o reducere de 0,5% din totalul CA
realizate de
firmă.
În ceea ce priveşte structura
CA rezultă că ponderea cae mai mare o deţin următoarele 3
produse:
„pâine albă”, circa 35% urmat de
„chifle simple” circa 12% şi „biscuiţi” 8% restul
produselor fabricate deţînînd o
pondere situată în intervalul 1,25% şi 4,5%
De asemenea pentru analiza structurii CA s-au
calculat următorii indicatori:
v
Gini – Struck, din rezultatele căruia reiese distribuţia relativ uniformă
între
produsele şi serviciile prestate de firma analizată, valoarea acestuia
fiind de
aproximativ 0,35, valoare care se aparţine intervalului (0;1);
v
Herfindhall valorile calculate ale căruia, de
asemene, ne confirmă o participare agală a tuturor produselor,
serviciilor şi
activităţilor luate în considerare la realizarea CA totale înregistrate
de
firma în cauză.
Din
analiza CA pe produs cu ajutorul metodei ABC din graficul trasat
rezultă că curba pentru anul 1999 se află sub cea din anul 1997, dar
ambele
curbe se află deasupra curbei teoretice.
Comentariu
privind analiza factorială a CA:
Analiza
factorială a CA s-a realizat prin teri modele de analiză, în urma
calculelor efctutate se pot desprinde următoarele concluzii:
Activitatea
de desfacere a produselor de panificaţie a înregistrat o evoluţie
favorabilă în anul 1999 faţă de 1997, evoluţie marcată de creşterea CA
la
nivelul întregii activităţi cu + 12.400.000 mii lei, ceea ce reprezintă
o
creştere de + 114% datorată influenţei coroborate şi pozitive a
factorului
material, a productivităţii medii a munciişi a mijloacelor de
producţie, cât şi
a gradului de realizare a acestuia.
Astfel
se disting următoarele influenţe pozitive majore asupra CA totale:
ü
Creşterea producţiei
realizate în periada de
analiză faţă de cea de bază cu circa 215.500.000 mii lei determină o
influenţă
pozitivă a factorulri productivitatea personalului salariat asupra CA
de +
10.000.000 lei şi a gradului de realizarea producţiei asupra CA de +
23 milioane lei.
ü
De asemenea creşterea
valorii mijloacelor fixe în
perioada de analiză cu circa 17.000.000 mii lei şi a celor direct
productive cu
15.000.000 mii lei, şi o mai bună
structurare a acestora ( +3%) determină
o influenţă pozitivă asupra CA de + 385.000.000 lei
ü
O mai bună înzestrare
a personalului salariat al firmei
cu mijloace de producţie în anul 1999 determină o influenţă favorabilă
asupra
CA de circa + 41.000.000 lei
ü
De asemenea datorită
schimbărilor efectuate la
nivelul structurii personalului operativ în total personal salariat al
firmei se înregistrează o altă influenţă
pozitivă de + 47.000.000 lei;
ü
O ultimă influenţă
favorabilă majoră asupra CA de
circa + 10 mld lei se datorează creşterii productivităţii personalului
direct
productiv al firmei în perioada de analiză cu 24 mil lei.
De asemenea în evoluţia pozitivă a CA la nivelul
întregii activităţi se înregistează 2 influenţe negative, şi anume:
q
La nivelul
înzestrării firmei cu personal salariat şi operativ, astfel scăderea
numărului
salariaţilor firmei în perioada de analiză faţă de cea de bază cu 51
persoane
sau 4% determină o influenţă negativă de 450 mil lei la nivelul CA;
q
O altă
influenţă negativă se înregistreză la nivelul productivităţii
fondurilor fixe
direc productve care scade în 1999 faţă de 1997 cu 3.000 lei producţie
realizată la 1 leu FFa utilizat, ceea ce
determină o influenţă negativă majoră asupra CA de
circa – 31.000.000.000 lei.
Comentariu
privind analiza valorii
adaugate (VA ):
VA reprezintă
surplusul de
resurse obţinut de către firmă peste consumurile intermediare de la
terţi şi
costurile de aprovizionare constituind bogăţia creată de firmă în
expresia sa
cea mai pură prin utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi
financiare aflate la dispoziţia firmei.
În
lucrarea dată s-a folosit ca metodă de calcul a VA metoda aditivă prin
calcularea unor rate de remunerare a VA şi a gradului de integrare
economică al
firmei.
Astfel
din calculele efectuate pentru perioada de analiză rezultă că în
ceea ce priveşte ratele de remunerare a VA s-a înregistrat o creştere
majoră la
nivelul ratei de remunerare a puterii publice cu circa 61%şi a celei de
remunerare a firmei cu257%, dar a avut loc şi o scădere a ratei de
remunerare a
personalului salariat cu 25%, ceea ce reprezintă 40%.
Calculul
ratei VA ne indică o creştere a gradului de integrare economică a
firmei în perioada de analiză faţă de perioada de bază cu aproximativ
35%, ceea
ce sugerează o mai bună integrare a firmei în sectorul de producere şi
desfacere a produselor de panificaţie, fapt concretizat prin cîştigarea
unei
cate de piaţă mai mari în acest domeniu.
1
Sugestii
privind activitatea analizată:
În concluzie, apreciem activitatea
desfăşurată de către firmă ca una
pozitivă în ceea ce priveşte dinamica şi structura CA în perioada de
calcul
faţă de cea de bază prin ajustarea la limite normale a coeficienţilor
calculaţi
(G şi H ) şi a curbei ABC.
Ca puncte forte ale activităţii de producere şi desfacere a
produselor de panificaţiese pot nominaliza următoarele:
creşterea
valorii fondurilor fixe ale firmei, ceea ce sugerează o politică de
investiţie
pe termen lung, fapt confirmat şi de creşterea ratei de remunerare a
creditelor
2% datorată majorării cheltuielelor financiare a firmei prin
contactarea unor
noi credite necesare achiziţionării unor mijloace de producţie cu o
productivitate
mai mare;
creşterea
producţiei obţinute de către firmă genereză o serie de influenţe
pozitive
majore la nivelul CA prin creşterea productivităţii personalului
salariat al
firmei şi a celui direct productiv şi prin creşterea gradului de
realizare a
producţiei;
un
alt avantaj îl reprezintă creşterea înzestrării personalului salariat
al firmei
în perioada de analizâ cu circa 14 mil lei.
Problemele cu care se
confruntă firma sunt următoarele:
scăderea numărului
personalului salariat cu 51
persoane şi a celui direct productiv cu 36 persoane în anul 1999 faţă
de 1997
generează o influenţă negativă substanţială asupra CA de circa - 450
mil
lei.Aceasta probemă se poate rezolva fie prin angajarea unor noi
salariaţi, fie
printr-o mai bună structurare a personalului firmei (practic nu s-a
înregistrat
nici o schimbare în structura personalului operativ în total salariaţi
ai frmei
în anul 1999), fie prin automatizarea locurilor de muncă prin
achiziţionarea
unor mijloace productive mai performante;
o altă problemă o
reprezintă scăderea drastică
a productivităţii fondurilor fixe active, ceea ce generează o pierdere
majoră
de 30 mld lei asupra CA, problemă ce poate fi rezolvată printr-o mai
bună
structurare a FFa şi prin creşterea rentabilităţii acestoral (achiziţii
noi).
Perioada de analiză 1999 faţă de 1998.
Comentariu privind analiza
dinamicii şi structurii CA:
Din
analiza dinamicii CA în perioada 1999 faţă de anul
1998 rezultă o
evoluţie favorabilă a acesteia atât la
nivelul întregii activităţi,înregistrându-se o creştere de 10 mld lei, cât şi individual pe produsele fabricate şi
comercializate de către firmă. Cele mai mari creşteri ale CA
individuale au
înregistrat următoarele produse de panificaţie: „pâine albă” +2,5
mld
lei; „biscuiţi” +11mld lei; pâine toast”
+ 900 mil lei , restul produselor înregistrând o creştere
mai mare
sau mai mică a CA în perioada de analiză. De asemenea a avut loc şi o
reducere
uşoară a CA la două produse, şi anume: „lipie” – 15 mil lei ;
„stiks-uri” –
56 mil lei.
În
general, făcând o comparaţie între perioadele de calcul 1999/1997
şi 99/98
putem spune că in ceea ce priveşte dinamica CA evoluţia acesteia
a fost
asemănătoare, adică s-a menţinut
tendinţa de creştere a CA cam la aceleaşi produse, iar reducerea CA s-a
constatat
la aceleaşi produse de panificaţie în ambele perioade de calcul şi
analiză.
În ceea
ce priveşte evoluţia structurii
CA în
perioada 1999 faţă de 1998 s-a constat o
scădere mai mare a ponderii acesteia în total doar la produsul „ pâine
albă”
– 4%, cu toate că acest produs înregistreză valoarea cea mai mare a
CA în
perioada de calcul. De asemenea s-au înregistrat şi creşteri uşoare a
ponderii
CA cu + 2% la următoarele produse: „ pâine toast” – creştere
justificată
prin creşterea CA de 6 ori faţă de perioada de analiză 99/ 97 şi de
aproape de
3 ori faţă de anul 1998; „pâine graham”
şi „cornuri umplute” , care de asemenea determină o creştere de 900 mil
lei în
anul de calcul.
Pentru o analiză mai aprofundată a
CA s-au calculat următorii indicatori:
Ø
Gini – Struck,
cu valoarea de 0,336 în
1998 şi 0,302 în 1999, mărimi care reflectă o distribuţie
uniformă între
produsele şi serviciile prestate de către firma analizată, valori care
se
includ în intervalul (0;1);
Ø
Herfindhall, cu valorile 0,155 – 98 şi respectiv 0,134 pentru 1999,
valori care încă o
dată ne confirmă participarea egală atuturor produselor , serviciilor
şi
activităţilor luate în considerare la realizarea CA totale ale firmei
în cauză.
Din
analiza CA pe produs cu ajutorul metodei ABC şi din cerba ABC trasată
rezultă că curba pentru anul de calcul se găseşte sub cea din anul de
bază,
având o uşoară tendinţă de suprapunere pentru ultimele 5 produse, dar
totuşi
ambele curbe se află deasupra curbei teoretice, care este considerată
ideală
pentru activitatea analizată.
Comentariu privind analiza factorială a
CA
Analiza
factorială a CA s-a efectuat cu ajutorul a trei modele de calcul şi
analizăa acesteia, din rezultatele obţinute se poate aprecia ca
favorabilă
activitatea de fabricare şi comercializare
a produselor de panificaţie , activitate care a înregistrat în anul de
calcul o creştere a CA de + 10mld lei,
ceea ce reprezintă , în termeni procentuali, o creştere a CA cu 76,3% faţă de anul de bază (1998). Aceasta
evoluţie pozitivă se datorează influenţei conjugate a următorilor
factori:
ü
Creşterea
productivităţii medii a muncii a
personalului salariat Qf / Ns în perioada de analiză cu 27.000 mii lei
pe
salariat determină cea mai mare influenţă pozitivă asupra CA de + 32
mld lei,
de asemenea s-a înregistrat şi o creştere considerabilă a
productivităţii
personalului direct productiv al firmei de 34.000 mii lei pe salariat,
creştere
care aduce o influenţă pozitivă de + 31 mld lei asupra evoluţiei CA în
anul de
calcul.
|