referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Covoarele din placi de sticla mozaica

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Plitele de sticlă din conveier se încarcă în bucher 1 cu elivator de unde duc în cuva de primire a transportului unde se face alegeerea plăcilor 3. transportatorul îndreaptă plăcile cu înclinarea a lentei mecanismului ales 4, acumulate de covoare care se mişcă spre masa vibrantă 5. sub vibraţie plăcile împle ouăle lente şi transmiterea plăcilor pe transportatorul întors 6 cade în bucher 1...

Varianta Printabila 


untitled

TEMA: Covoarele din plăci de sticlă mozaică

 

Covoare din plăci de sticlă mozaică reprezintă prin sine un material cu dimensiunile 20x20 pnă la 30x30 mm.

Fabricat din sticlă colorat n culori diferite pentru uşurarea finisării plăcilor ele se fabrică nclinate pe o hrtie n formă de covoraşe. Combinnd plăcile n diferite culori se poate de obţinut o faţadă a clădirilor. Dimensiunile covoarelor pot fi diferite. La fabrica din Moscova unde din prima dată a fost organizată producerea mecanică a sticlei mozaice pe baza liniilor torente, aici se produc covoare cu dimensiuni 724 x 412 mm. Dimensiunile plăcilor constituind 22x2215 mm. Lăţimea cusuturii ntre plăci fiind de 4 mm. n străinătate se pregătesc stcile mozaice pe o parte netedă şi pe altă zimţată pentru unirea betonului mai bine de plită. Covoarele din plăci de sticlă se folosesc pe larg pentru fasadele clădirilor. Aşa fasadă se află pe clădirea de pe prospectul n numele lui Calinin din Moscova.

 

Tehnologia producerii

 

Covoarele din plăci din sticlă mozaică se produce prin 2 metode: presării şi prin metoda ntinderii continuie.

La metoda presării masei de sticlă cu nentreruperea vanei cuptorului cu alimentator mecanic picăturile cad n forma presului automat, de exemplu АПП 12.

La instalarea formei sub puanson articolele se presează. După arderea articolului la maşina cu lampă distrug plitele separate.

Mai progresiv pentru producerea pe larg ntrebuinţat este metoda procatului nentrerupt. Pentru fierberea sticlei se ntrebuinţează cuptoarele cu ncălzire directă. Cu ntrebuinţare n calitate, care totodată măreşte fierberea sticlei; componenţa masei sticlei ajunge 1500 – 1600 kg s 1m2.

Compoziţia chimică a sticlei:

SiO2 – 65-70; Na2O – 15,5-16; Al2O – 6-7

CaO – 2,5-6; F-3-4,5

untitled

Din 1m de madă de sticlă se primeşte 100 m2 de covoare din plăci de sticlă. O secţie produce 0,5 mil m2 de plăci n un an.

Coloranţii se pot pune n şahtă (n cazul acesta se vopseşte toată masa de sticlă n cuptor bazin) sau n canal luat departe de cuptor. n cazul acesta răspndirea vopsirii n masa de sticlă se colorează din cauza aerului produs.

Pentru procatul nentrerupt lenta cu sticlă se face cu maşina procată, cu 2 perechi de valţuri.

Pentru arderea plăcilor se poate ntrebuinţa cuptor de oricare tip, de exemplu ММН – 1000x18.

Maşina pentru alegeerea plitei de covor construcţia Orlobscovo СПКБ lucrează n felul următor. Plitele de sticlă din conveier se ncarcă n bucher 1 cu elivator de unde duc n cuva de primire a transportului unde se face alegeerea plăcilor 3. transportatorul ndreaptă plăcile cu nclinarea a lentei mecanismului ales 4, acumulate de covoare care se mişcă spre masa vibrantă 5. sub vibraţie plăcile mple ouăle lente şi transmiterea plăcilor pe transportatorul ntors 6 cade n bucher 1.

Pe partea orizontală a lentei operatorul controlează ncărcarea ouăşoarelor şi manual le ncarcă pe cele goale. Pe principalul 7 lenta cu ouăşoarele pline se acoperă cu hrtie 8, unse pe o parte unse cu clei cu ajutorul mecanismului nchietor 9. n timpul această hrtie se lipeşte de valurile de rezină 10. la plită, pregătindu-se să cadă din ouăşoare.

Lenta de hrtie ncheiată pe plăci iese din barabanul condus la trasnportor n camera de uscare 11.

Viteza uscării 1 – 1,5 m/min, t=40-50 grade C. Lungimea barabanului de uscat 10 m, lăţimea 0,8 m, nălţimea 0,4 m.

La ieşirea lenta de hrtie unde snt ncheiete plitele din uscătorie o taie pe covoraşe de mărimi diferite unde snt aranjate pe conveier şi transportate la depozit de producţie gata. Calitatea plitelor o controlăm după arătarea lor. Se calculează rezistenţa la ngheţ şi rezistenţa la temperatură.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica