referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Pompe de injectie

Categoria: Referat Mecanica

Descriere:

Pe linia specializarii si concentrarii utilajelor complexe, s-a impus necesitatea organizarii unor sectii specializate in repararea pompelor de injectie, atat pentru folosirea mai judicioasa a fortei de munca inalt calificata, cat si pentru aplicarea corecta a tehnologiei in procesul de reparatii. Plecand de la conditiile specifice ale fiecarei unitati se pot stabili parametrii de baza ai sectiei, astfel incat aceasta sa prezinte o eficienta economica si tehnica ridicata...

Varianta Printabila 


Pompe de injectie

 

1.  Organizarea sectiilor specializate de reparat pompe de injectie.

    • Consideratii generale.

 

Pe linia specializarii si concentrarii utilajelor complexe, s-a impus necesitatea organizarii unor sectii specializate in repararea pompelor de injectie, atat pentru folosirea mai judicioasa a fortei de munca inalt calificata, cat si pentru aplicarea corecta a tehnologiei in procesul de reparatii.
Plecand de la conditiile specifice ale fiecarei unitati se pot stabili parametrii de baza ai sectiei, astfel incat aceasta sa prezinte o eficienta economica si tehnica ridicata.
Marimea sectiei specializate se stabileste avand in vedere atat planul de reparatii capitale, reparatii curente si revizii tehnice pentru tractoare.
Sectia organizata in atelierul luat in studiu si-a propus o sarcina anuala de productie de 2000 pompe de injectie.

  • Planul annual al sectiei Pa = 2000 pompe / an;
  • Planul zilnic Pz = Pa / ZI = 2000 / 307 = 6,5 pompe / zi;

                                        unde ZI = 365 – (52+6) = 307 zile lucratoare;
-    Ritmul de lucru  R = ts 60 ns,  b/Pz = 8x60x1xo, 94/6, 5=78 min/pompe, unde ts = 8 ore timpul de lucru al unui schimb;
ns = 1 – numarul de schimburi;
Pz = 6,5 pompe/zi – productie zilnica;
b = 0.94 coeficientul ded folosire al atelierului.

  • Fondul real anual de timp al unui muncitor

Frm = Z­c – (Zd + Zs +Zro)xZr t.n.u ore/an
Frm = 365 – (52+6+18)x1.8.1.0,94 = 2166 ore/an,

unde:    Zc = 365 – numarul zilelor calendaristice;
Zd = 52 – numarul zilelor de duminica;
Zs = 6 – numarul zilelor de sarbatori legale;
Zco = 18 – numarul mediu de zile de concediu de odihna;
Zr = 1 – numarul de zile in care utilajul este in reparatie;
t = 8 – timpul de lucru al unui schimb;
n = 1 – umarul de schimburi;
r = 0.94 coeficientul de folosire al utilajului;

  • Fondul real de timp al sectiei:

Fs = [Zc – (Zd + Zs)] t.n.y = 365 – (52+6), 94 = 23-9 ore

In care:
y = coeficientul de folosire al cladirii;

  • Fondul real de timp al utilajului:

Fra = Zc – (Zd + Zs +Zr) t.i. = 365 – (52 + 6 + 1)

  • Volumul annual de lucrari:

 

V = Pa x  tn = 2000, 6 = 12000 ore/om
Pa = 2000 – planul annual

tn = 6 ore – timpul normat pentru repararea unei pompe.
-     Calculul personalului necesar:

           m = V/Frm = 12000/2166 = 6 muncitori

    -      Nr. de muncitori neproductivi: Nmn = 6,15/100 = 1 muncitor                
neproductiv; se stabileste un post de constatator
-      Frontul de lucru:

           f = t/R = 10/1,3 = 8,

            unde: t = 10 – timpul de imobilizare in reparatie determinat de 6 ore       
timp de reparare si cate 2 ore asteptare inainte si dupa trecerea prin flux. R = 1,3 – ritmul de productie in ore.

 

    •  Dotarea posturilor de lucru

 

  • primire, spalare, demontare
  • stelaj pompe in linie

1buc

  • stelaj pompa rotativa

1buc

  • raft pentru containere

1buc

  • dispozitiv fixat pompa

2buc

  • tunel prespalare

1buc

  • banda de montare

1buc

  • baie tunel – spalare

1buc

  • trusa chei pneumatice

1buc

  • containere piese

4buc

  • racord pistol aer comprimat

1buc

  • contatere detaliata, complectare cu piese noi, lansare

 

  • masa de constatere

1buc

  • raft cu piese noi

1buc

  • micrometre exterioare 0,25

1buc

  • micrometre exterioare 25 – 50

1buc

  • dispozitiv de verificat incovoierea acsului cu came

1buc

  • montare

 

  • pentru pompe bosch

 

  • dispozitiv de fixat corpul pompei mobil pe banda

3buc

  • cutie speciala cu ulei 405

1buc

  • presa manuala pentru rulmenti

1buc

  • chei dinamometrice 20-60cmkgf

1buc

  • chei dinamometrice 50-250cmkgf

1buc

  • chei dinamometrice 200-400cmkgf

1buc

  • surubelnita 30-200cmkgf

1buc

  • instalatie de control al etanseitatii

1buc

  • dop inchidere

1buc

  • placa de ustinere a elementilor

1buc

  • tava cu lichid de lucru I- 4/I

2buc

  • scula reglaj cremaliera

1buc

  • siguranta blocare cremaliera

1buc

  • dispozitiv montarea impingatorilor

1buc

  • penseta pentru tras elementi

1buc

  • cleste pentru prins talerele inferioare

1buc

  • suport de sustinere a impingatorilor

1buc

  • dorn centrare 8 mm

1buc

  • tava solutie impregnat garnituri

1buc

  • dispozitiv de verificat jocul axului cu cama

1buc

  • ciocan de aluminiu

1buc

  • cleste pentru presat pana

1buc

  • calibru de grosime 0,05 mm

1buc

  • dorn pentru presarea capacelelor de protectie

1buc

  • subler de exterior

1buc

  • trusa chei pneumatice

2buc

  • dispozitiv pentru controlul etanseitatii capacului

1buc

  • manometru

1buc

  • instalatie de verivicat etanseitatea pompei alimentare

1buc

  • placa de etansare

1buc

  • racord pistol pentru aer comprimat

2buc

  • containere piese

6buc

  • reparat injectoare

 

  • dispozitiv incărcat injectoare

1buc

  • trusa chei fixă

1buc

  • dispozitiv incercat conductă

1buc

 

 

  • reglat şi verificat pompe
  • banc de rodaj

1buc

  • banc de centricubat

2buc

  • turometru electronic

1buc

  • preselector de impulsuri

1buc

  • electromagnet

2buc

  • detector de turatie

2buc

  • stelaj pompe

1buc

  • raft containere

1buc

  • instalatie climatizare

1buc

 

    • Organizarea interioara a sectiei de reparat pompe de injectie fluxul de reparare

 

      • Lungimea benzii de demontare

L = ip + la + ltp + lts = 1,3 + 0,2 + 1 + 0,6*3,1
unde:
i = nr. posturilor de lucru;
p = 1,3 metri – pasul benzii;
la = 0,2 metri – lungimea mijlocului de antrenare;
ltp = 1metru – lungimea tunelului de prespalare;
lts = 0,6 metri - lungimea tunelului de spalare;

      • Lungimea benzii de montare;

 

L = ip + la = 3*1,3 + 0,2 = 4,1 metrii

      • Viteza benzii

 

Vb = Pa * P/ZI*ts*ns*60*Kb = 2000*1,3/307*8*1*60*0,8 = 0,022metrii/minut
unde:
Pa = 2000 – planul annual al sectiei;
p = 1,3 metrii – pasul benzii;
ZI = 307 zile – numarul de zile lucratoare;
ts = 8 ore – nr. de pre. pe schimb;
ns = 1 – nr. de schimburi;
Kb = 0,8 coeficientul de folosire al benzii

      • Numarul benzii de prespalar

 

Nb = Gp*P*t/g*fu*u1*u2 = 156.51/2080, 80, 8 = 0.955 = 1 baie
unde:
Gp= 15 kg – greutatea pieselor;
Pz = 6,5 – pompe/zi;
t = 1 – numarul de schimburi;
g = 20 kg – greutatea pieselor in baie;
u1 = 0.8 – randamentul băii;

 

Nr. Crt.

Denumirea postului

Norma de timp [T]

Coeficient de compl. [K]

Nr. de muncitori
[m]

Ritm de lucru [min]

Suprafaţa
[mp]

1

Primire, spălare, demontare

1.1

1

1

78

S=LbxlbxC + SxC = 15.48

2

Constatare, lansare

1.1

0.9

1

78

S=SmxC + SrxC=8.31

3

Montare

1.9

0.9

2

78

S=LbxlbxC= 14.76

4

Reparat injectoare

1.28

1

1

78

S=SpixC=9

5

Rodaj

-

-

-

78

S=SuxC=4.5

6

Reglare si probă

2

0.9

2

78

S=SuxC + SsxC=18.9

TOTAL

7.38

-

7

78

S=70.95=72

unde:
Lb = 3.1m – lungimea benzii de demontare;
lb = 0.4 m – lăţimea de demontare;
Ss = 2.2 m – suprafaţa stelajelor şi rafturilor;
C =  4.5 m – coeficient de trecere;
Sm = 1.124 mp – suprafaţa mesei de constatare;
Sr = 0.5 mp – suprafaţa reaftului de piese noi;
Lb = 4.1 m – lungimea benzii de montaj;
lb = 0.8 – lăţimea benzii de montaj;
Spi = 2 mp – suprafaţa postului de reparat injectoare;
Su = 1 mp – suprafaţa bancului de centicubat.

 

2.  Constructia si functionarea sistemului de alimentare a motorului cu aprindere prin compresie.

 

2.1 Consideratii generale şi circuitul motorinei.

Pompele de alimentare cu            piston de tipul cu simplu efect folosite in motoare Diesel, are rolul de a aspira motrina din rezervor prin filtrul decantor şi de-a o trimite la bateria de filtrare asigurând alimentarea pompei de injecţie.
Pompele de alimentare cu            piston din figurile următoare care urmează să se fixeze de corpul pompei de injecţie, fiind acţiontă de aceasta, de o camă a axului cu came lucrând ĩn doi timpi.

În prima cursă a pistonului (fig. a), cama dee pe acul cu came 1 al pompei de injecţie acţionează tachetul cu rolă 2, acesta deplasează tija 3, care ĩmpinge pistonul 4, ĩl deplasează ĩn cilindru comprimând arcul 5, motorina di spaţiul A, fiind comprimată deschide supapa de refulare 6 şi trece prin canalul 7 ĩn spaţiul B, ĩn spatele pistonaşului. Supapa de admisie 8 este ĩnchisă.
În a doua cursa (fig. b) cama părăseşte tachetul, arcul se desprinde pistonul se deplasează ĩn poziţia iniţială. În cilindru are loc o depresiune care deschide supapa de admisie şi ĩnchide supapa de refulare, motorina ajungând ĩn spaţiul A prin canalul 9. În acelaş timp, motorina din spaţiul B este refulată prin canalul 7 şi printr-o conductă de legătură la filtru.
Daca presiunea creşte peste 1.5 daN/cmp cauzată de rezistenţa filtrelor , pompa nu mai debitează motina.
Pentru aerisire se foloseste pompa de amorsare montată deasupra supapei de admisie, se deşurubează mânerul 10, se acţionează pistonul 11 , se pompează motorina din pompa principală.
La ridicare supapa de admisie 12 se deschide aspirându-se motorina.
La coborâre supapa de admisie se ĩnchide şi se deschide cea de refulare, prin care motorinatrece prin filtru.
Motorina când curge fara bule de aer se inchide orificul de la filtru şi se ĩnşurbează mânerul pompei.

2.2 Pompa de injectie cu element de pompare ĩn linie de mărimea  A.

Are rol de a trimite motorina cu presiune ridicată  la injectoare debitănd la momente bine definite ĩn cantitaţi egale la toţi cilindrii motorului, realizându-se prin regulatorul de turaţie ĩn funcţie de sarcina motorului.
Pompa de injecţie de mărime A din figura care urmează se compune din:     

corpul 1 ĩn care se montează arborele cu came 2, ĩmpingatorii cu role 3, elementele de pompare şi racordurile de refulare 4. Elementele de popare sunt formate din cilindrii 5 şi pistoanele 6.

 

Fig 2. Construcţia pompei de injecţie


            Cilindrul elementului de pompare este prevăzut cu un orificiu 7,  de alimetare cu motorină, trimisă de pompa de alimtare, pistonasul la partea superioară are un orificiu central 8 ĩn legatură cu un canal ĩnclinat 9 practicat lateral, comunicând cu partea superioară. Fiecare pistonas este prevăzut cu câte un manson danturat 10 angrenat de-o creamlieră 11 ĩn care sunt practicate sectoare distantate 12.
Cremaliera sub formă de tijă este legată printr-un sistem de pârghii de regulatorul care o actionează. Comandată de regulator cremaliera imprima pistonasului miscari de rtaţie prin care se realizează modificarea debitului ĩn funcţie de sarcina motorului.
Readucerea pistonaşelor se realizează cu resortul 13. Supapa de refulare este conică şi este menţinută de un resort ĩn poziţia ĩnchisă pe lăcaşul ei.
Arborele cu came se sprijină pe rulmenţi şi este acţionat de arborele motor prin angrenajele distribuţiei din faţă, astfel mişcarea de la arborele motor este transmisă printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca mărime faţă de pinionul de pe arborele motor, ĩncât la două rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came să se rotească o singură dată asigurând câte o pompare la fiecare element ĩn parte.
Decalajul camerelor este astfel realizat ĩncât să se asigure injecţia ĩn ordine de funcţionare a motorului. La capătul posterior al arborelui cu came se montează regulatorul pe care ĩl antrenează.
Împingătorii sau tacheţii sunt cilindrici cu rola asemănători cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea că la partea superioară sunt prevăzuţi cu şuruburi şi piuliţe de fixare. Aceste şuruburi servesc la reglarea momentului de injecţie adica la stabiliea avansului ĩn numar de grade corespunzator pentru fiecare timp de motor ĩn parte. Împingătorii ghidează ĩn nişte orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.
În corpul pompei de injecţie se toarnă ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a ĩmpingatorilor si a pistonaşelor la partea lor inferioară de contact cu tacheţii.
Funcţionarea pompei de injecţie este condiţionată de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de către arborele motor. Pinionul de pe capătul arborelui motor transmite miscarea la roata dinţată de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar. Prin rotirea arorelui cu came acesta acţionează ĩmpingătorii şi prinei pistonaşele 6, pe care le deplaseaza ĩn cilindrii 5 de jos ĩn sus, ĩnvingând astfel rezistenţa resortului.
La coborârea de pe camă resorturile aduc pistonaşele ĩn poziţia iniţială. De aici rezultă că pistonaele sub acţiunea camelor execută o mişcare rectilinie alternativă. Dar pistonaşele mai sunt acţionate pe de altă parte şi de tija cremalieră care primeste miscarea de la regulator imprimând-le o mişcare de rotaţie.
Când pistonaşul coboară şi deschide orificiul 7 al cilindrului, datorită deepresiunii create, motorina intră ĩn spaţiul de desupra lui realizând astfel admisia motorinei ĩn elementul de pompare 1.
În cursa urmatoare pistonaşul comprimă motorina la o presiune suficient de mare, se comprimă arcul supapei de refulare acesta se deschided şi combustibilul prin canducte ajunge la injector.
Refularea serealizează deci ĩn  curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea ĩncecpe ĩn momentul când pistonaşul acoperă orificiul canalului de alimentare al cilindrului şi durează până ĩn momentul ĩn care muchia canalului ĩnclinat al pistonasului deschide acest orificiu.
În momentul acela spaţiul de deasupra pistonaşului are legătură prin canalul său central şi apoi prin canalul ĩnclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului ĩnclinat ĩnseamnă o cantitate mai mică de motorină debitată şi invers.
Momentul deschiderii canalului ĩnclinat care de fapt determină variatia debitului ĩn funcţie de sarcina motorului este asigurată de tija cremalieră care primeşte mişcarea de la regulator, rotind pistonaşul ĩn cilindru.
Prin acesta se asigură cantităţi de  motorină dozate corespunzători ĩn funcţie de sarcina motorului.

3. Tehnologia de reparare şi verificare a sistemului de alimentare a motoarelor Diesel. Uzuri defecţiuni şi modul de controlare.

3.1 Repararea pompelor de injectie de tip clasic cu deplasare axială a pistoanelor.

3.1.1 Uzuri şi defectiuni:
-uzura neuniformă a elemenţilor;
-slabirea colierului de pe tija de reglaj;
-intepenirea supapei de refulare, ruperea resortului sau uzura supapei si a scaunului;
-intepenirea unui element al pompei de injecţie;
-elementul se mişca in ghid;
-blocarea tijei de reglaj.

3.1.2 Uzura şi repararea elemenţilor

Cea mai mare uzura la pistonas apare ĩn zona situată ĩn dreptul orificiului de intrare a motorinei. Uzura se constată vizual cu o lupa urmărindu-se suprafete mate sau rizuri. Se reconditioneaza prin slefuire pe dispozitiv. Pistonasul se prinde ĩn mandrina şi se rectifica cu o pasta abraziva.
Dupa slefuire se executa imperecherea, pana cand pistonasul va trece prin cilindru fara effort. Dupa aceasta se face rodarea elementilor. Pistonasele care supa rodare au un diametru prea mic se reconditioneaza prin cromare sau nichelare.

3.1.3 Uzura şi repararea pompei de alimentare

Uzura locasului tijei impingatoare avand joc intre locaş şi tijă, care se recondiţionează prin alezarea locaşului uzat, ĩn mai multe trepte. Pentru şlefuire se foloseşte o tijă tehnologică din oţel antrenată de o maşină de găuri.
Uzura şi recondiţionarea scaunelor de supapă, scaunele uzate se bucşează, care ĩn prealabi au fost găurite cu f8 mm la o adancime de 33 mm. Bucşele se executa din otel OLC-35 in aşa fel să se monteze cu o strangere de 0.03 mm.

După aceasta se restabilesc canalele de trecere a motoinei prin găurire laterală. Recondiţionarea suprafeţei de contact cu pistonul şi a pistonului. Se alezează suprafaţa uzată a locaşului pistonului folosindu-se un piston majorat corespunzator prin cromare. Uzura şi recondiţionarea ĩmpingătorului. Găurile uzate se alezează ĩn două trepte de reparaţii utilizându-se un az nou majorat. Se ĩnlocuiesc arcurile la nevoie.

 

3.1.4 Uzura şi recondiţionarea injectoarelor

Deprinderea pulverizatoarelor, constă ĩn deprearea acelor din injectorul ĩnţepenit cu ajutorul dispozitivului, după care se curăţă  de zgură, se spală, se unge cu motorină şi se asamlează. La nevoie elemenţii se bagă şi la rodat, care se realizeaza cu ulei şi pastă fină de şlefuit.
Recondiţionarea acelor şi corpului pulverizatorului.
Partea conică se recondiţioneazăprin rectificare iar locaşul conului se şlefuieşte cu dornuri, folosind pasta fina şi ulei. Partea cilindrică se şlefuieste apoi se cromează. Interiorul pulverizatorului când prezintă uzuri se şlefuieşte folosindu-se o bucşă extensibilă şi pastă abrazivă.

3.1.5 Reparearea şi reglarea regulatorului

Se ĩntalnesc uzuri la axele şi la bucşele de la greutăţi, locaşurile din carcase, rulmenţi, furci şi arcuri. Se remediază prin ĩnlocuirea bucşelor, alezare, axele uzate se ĩnlocuiesc sau se rectifică prin cormare, rulmenţii se ĩnlocuiesc.

3.1.6 Repararea filtrelor

Uzuri ĩntâlnite: deformarea filtrului, neetanşeităţi la ĩmbinări, fisuri, ruperea parţilor filetate, deterioararea părţilor de fixare, ĩmbâcsirea elemntului filtrat. Se constată prin control vizual, părţile rupte sau fisurate se sudează, elementul filtrant se schimbă, precum şi garniturile defecte

    • Reglarea şi montarea pompei de injectie

 

Reglarea pompei de injectie dupa ce in prealabil a fost curăţat se face pe bancul de centicubat.
Momentul de injecţie, are o importanţă deosebită pentru buna funcţionare a motorului determinându- se aprinderea ĩn timp util a motorinei.

Metoda de reglat după menisc:
-metoda discului sită;
-metoda momentoscopului;
-metoda stroboscopului.

Elemente care au infuienţă negativă asupra momentului de injecţie:
-uzura elemţilor;
-uzura camelor, axului cu came;
-vâscozitatea motorinei.

 

Reglarea debitului pompei se face pe bancul de probă, se realizează ĩn funcţie de tipul pompei corespunzator tabelului:

 

Tipul Pompei

Turatia arborelui rot/min

Debitul pe un element

Neuniformitatea

Pozitia pârghiei

U 24 FS-48x10
U 650

900
960

62
30

3
3

Maxima
Maxima

CAV (U 445)

1250

43

3

Maxima

U 28 FS 410x10

600

109

3

Maxima

Montarea pe motor a pompei de injecţie. Se monteaza asamblată cu pompa de alimentare şi a regulatorului şi se realizează după semnele de cuplare.

 

 4. Bancul de centicubat a pompei de injecţie, caracteristici tehnice, instalare, functionare si mod de folosire a bancului.

4.1 Bancul de centicubat cu variator electric

BCVE permit verificarea, ĩncercarea si regalrea pompelor in linie cu maxim 8 elemenţi.

a) Caracteristici tehnice:

  • Turaţia 50-2000 rot/min;
  • Turaţie continuu fără trepte;
  • Turaţie electric cu motor de curent continuu si convertizor cu tiristoare;
  • Motor de curent contunuu: 132MVF, N = 7.5KW, n =  3000 rot/min, U = 380V,        I = 23, 3A;
  • Convertizorul CMM = 380 - 4/20, U = 380V, I = 25A;
  • Bobina de retea BR -1.2, I = 20A;
  • Bobina de filtru BF 220, I = 20A;
  • Tahogeneratorul cu preselector de impulsuri;
  • Detector de turaţie cu fotocelulă;
  • Motor electric asincron trifazat B 3-903;
  • Pompa de alimentare cu motorină c 22xQ = 10;
  • Rezervor 30 dm3;
  • Presiune maximă: 35 - 40 bar;
  • Temperatura  motorinei: 40 - 50 grade;
  • Ĩncălzirea motorinei cu rezistenţă electrică MSR;
  • Răcirea motorinei cu serpentină de apă;
  • Ventilul electromagentiv VE 25 - 1;
  • Volumul vasului de măsură 6 dm3;
  • Suport cu eprubete 8x2 150cm3 -  50 cm3;
  • Electromagneţi de acţionare jgeab;
  • Gabarit (L x B x H)mm 1650 x 890 x 1850;
  • Gabarit tablou electric 600 x 600 x 1500;
  • Masă banc 750;
  • Tablou electric 190;
  • Puterea instalată 12 kW;
  • Tensiune 3 x 380 V, 50Hz;
  • Curent nominal 37 A.

 

b) Translatarea, funcţionarea şi modul de folosire a bancului. Se instalează ĩntr-o ĩncăpere special amenajată, ferită de trepidaţii şi zgomote:

  • Tablul electric ĩn imediata apropiere ĩn partea dreaptă;
  • Se alimentează cu curent de la reţea. Nulul la bara de nul şi la centura generală de pământ;
  • Se verifică sensul de rotaţie al motorului;
  • Se face legătura la apă şi canal;
  • Ĩncercarea normelor se face la diferite turaţii
  • Bancul este prevazut cu grafic;
  • Turaţia este asigurată de variatorul electric;
  • Tahogeneratorul menţine turaţia constantă.

 

c) Amorsarea pompelor de alimentare:

  • Montată pe pompa de injecţie ĩn timpul probelor pompa nu functionează, ea aspiră motorina din rezervor. Drosere deschise.

 

d) Rodarea pompelor de alimentare:

  • se ĩnchide droserul, se citeşte presiunea.

 

e) Verificarea presiunii maxime:

  • se ĩnchide droserul, se citeşte presiunea.

 

f) Verificarea ĩnceputului de debitare şi a presiunii de deschihdere a supapelor, de refulare la pompele de injecţie:

  • supapele din capul pompei se blindează, se deschid şuruburile de aerisire de la injectoare. Pompa debitează motorină, se ĩnchide, droserul până ĩnvinge presiunea arcului supapei de refulare. Presiunea o indică manometrul.
  • verificarea  se face la toţi elemenţii.

 

g) Măsurarea debitului de combustibili al elemenţilor:

  • se face după principiul volumetric;
  • se acţionează droserul, motorina din rezervor este absorbită de pompă, filtru, supapă de sens, intră ĩn pompa de injecţie, injectoare, ajunge ĩn eprubete, jgeab colector şi inapoi ĩn rezervor.
  • se citeşte motorina din eprubetă făcandu-se regaljul corespunzator.

5. Masuri de protecţia muncii si P.S.I.

Masuri de protecţia muncii si P.S.I., ĩn procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:

  • camerele pentru executarea lucrărilor de reglaj vor fi prevazute cu ventilaţie artificială;
  • se interzice fumatul sau incălzirea cu flacără deshisă a camerelor ĩn care se lucrează cu produse petroliere;
  • legăturile electrice şi conductoarelor vor fi ĩn perfectă stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii;
  • ĩnainte de ĩnceperea lucrului la bancul de probă se va face o verificare a legaturii la pamânt a instalaţiei electrice şi a cuplării corespunzătoare a pompei de injecţie cu bancul de ĩncercări;
  • ĩn caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea foclui;
  • controlul şi tararea injectoarelor se vor face ĩntr-un dispozitiv prevazut cu geam;
  • la Inceperea lucrului, muncitorii se vor spăla pe mâini si se vor unge cu pastă  protectoare pentru evitarea exemelor.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica