referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Mitropolitul Varlaam

Categoria: Referat Religie

Descriere:

Nu se stie cand s-a nascut Varlaam.Era fiu de razesi din Balotestii Putnei.Intrase in cinul calugaresc la manastirea Secu,refacuta in 1602 de Nistor Ureche, tatal cronicarului, si Mitrofana...


          In prima jumatate a secolului al XVII-lea toate eforturile sunt indreptate in directia cautarii in traducerea cartilor bisericesti si laice a unei norme supradialectale care sa faca talmacirile accesibile romanilor din toate provinciile.Reprezentantii culturali de seama sunt in Moldova Mitropolitul Varlaam, in Tara Romaneasca,Udriste Masturel si in Transilvania, Simion Stefan.

                Nu se stie cand s-a nascut Varlaam.Era fiu de razesi din Balotestii Putnei.Intrase in cinul calugaresc la manastirea Secu,refacuta in 1602 de Nistor Ureche, tatal cronicarului, si Mitrofana .Prin 1610 se afla egumen al mamastirii,caci iscaleste un act de buna cunvietuire cu calugarii vecini de la Neamtu.Invatase greceste si slavoneste si in 1618 avea gata traducerea unui indreptar de monarchism din secolul al VII-lea,Leastvita lui Ion Scararul, Sinaitul.Ajuns duhovnic al domnitorului Miron Barnovski, acesta il trimite in 1628 intr-o solie  impreuna cu Pavel Ureche, Eustratie logofatul si altii in Rusia.Solia a plecat din Suceava la 13 decembrie 1628,ducand cu ea manuscrisul unui Octoih slavonesc pentru Petru Movila si moastele mucenicului Iacov din Persia,pentru mitropolitul Moscovei,Filaret Nichitici.Intrevederea cu Petru Movila a avut loc la 3 august 1629,cand Miron Barnovski era mazilit.Petru Movila noteaza ca Varlaam i-a povestit cum moastele sfantului Ioan cel Nou au mantuit  in 1610 cetatea Sucevei de invaia cazacilor.Credinta in moaste  era foarte mare pe atunci.Varlaam a fost primit de tar si a comandat zugravului Nazarie niste icoane.In a doua domnie  a lui Alexandru Ilias,Varlaam a fost hirotonit mitropolit la 23 septembrie 1632,cuvantul de investitura rostindu-l un invatat dascal grec,Meletie Sirigul.In 1637 avea gata traducerea Cazaniei si cerea tarului Mihail Feodorovici sa-l ajute sa tipareasca aceasta carte.

            Aceasta scrisoare este deosebit de importanta,fiindca ne arata izvorul principal al Cartii de invatatura si data cand a fost terminata traducerea.Dar ajutorul n-a  venit atunci.L-a trimis in 1642,cand  s-a si inceput tiparirea cartii,Petru Movila.In acest an,prin august, Varlaam participa la lucrarile  sinodului deschis la Iasi pentru a lua atitudine fata de confesiunea de credinta a lui Chiril Lucaris, a fost patriarch al Constantinopolului, invinuit de calvinism.Grecii voiau ca sinodul iesan sa aprobe  condamnarea lui Chiril Lucaris si sa adopte profesiunea lui Meletie Sirigul.Moldovenii s-au aratat rezervati si au propus sa se discute mai curand o lucrare scrisa atunci de Petru Movila:”Marturisirea ortodoxa.”Aceasta lucrare redactata in latineste  si traduse apoiin ruseste, greceste si romaneste  a devenit indreptarul ortodoxiei Bisericii din rasarit (prima editie romaneasca e din 1691,iar ultima din 1942).Varlaam se bucura de o mare reputatie in lumea ortodoxa si la un moment dat a figurat pe lista celor trei candidati la scaunul vacant al Patriarhiei din Constantinopol.In 1644 Vasile Lupu il trimitea sa trateze pacea cu Matei Basarab in Tara Romaneasca.Gasind la Udriste Nasturel cu catechism calvinesc,tiparit in limba romana,Varlaam a convocat la intoarcere un sobor pentru amandoua tarile si l-a combatut,publicand in 1645 si un opuscul de raspuns.Prabusirea lui Vasile Lupu in 1653 a adus si caderea lui Varlaam.Retras la manastirea Secu, isi imparte pamanturile intre neamuri si moare “fulgerat la maini”(paralizat) in 1657.Opera de  capetenie e lui Varlaam,:”Carte romaneasca de invatatura dumenecele preste an si la praznice imparatesti si la svanti mari”,a fost talmacita,”din limba slavoneasca” si tiparita”cu dzisa si cu toata cheltuiala”lui Vasile Lupu “in tiparul domnesc, in mamastirea a Trei Svetiteli,in Iasi”intre 1642-1643.

           Varlaam isi dadea seama ca poporul nu intelegea  cartea altei limbi,a limbii slavone si ca, scolile de slavonie imputinandu-se,era nevoie de carti romanesti  pentru noii dascali si elevi.Motivarea traducerii seamana  cu aceea din epilogul de la Talcul evangheliilor din 1564,prima cazanie romaneasca,si cu cea din “preadislovia”Evangheliei cu invatatura din 1581.In scrisoarea din 1637 Varlaam indica drept model al Cazaniei sale Omiliie lui Calist,scrise in prima jumatate a secolului al XV-lea.Traducerea din 1581 era reeditata in 1641 la Alba Iulia de mitropolitul roman recomandat de Vasile Lupu lui Rakoczi Iorest.Varlaam traduce cu aproape sase decenii mai tarziu decat Coresi si colaboratorii lui si limba sa este evoluata fata de aceea a diaconului muntean si a preotilor ardeleni.Calitatea traducerii lui Varlaam va putea fi stabilita mai precis cand se va descoperi versiunea slavona a Omiliilor lui Calist,neindentificata pana in present.A doua parte a Cazaniei contine un numar de legend hagiografice,printre care si aceea a mucenicului Ioan cel Nou,de Grigore Tamblac.Pentru viata celorlalti sfinti (Simeon stalpnicul,Sfantului Nicolae facatorul  de “ciudese”,Teodor Tiron,sfantul Gheorghe),Varlaam a utilizat de buna seama alte izvoare,probabil Sinaxarele lui Maximous Margunios,aparute in greceste,la Venetia ,in 1607.O viata a sfintei Paraschiva,ale carei moaste se aflau la Iasi,compusese,dupa Eftimie,patriarhul Tarnovei,mitropolitul Matei al Mirelor.Din legenda sfantului Gheorghe lipseste episodul cu uciderea balaurului.Fapta eroica a sfantului Gheorghe o fac la Varlaam alti doi mucenici:Dimitrie calca in picioare o scorpie tocmai cand aceasta ridicase capul sa-l muste si Teodor Tiron strapunge cu sulita un balaur antropofag.Acest act supranatural comis de mai multi sfinti a fost atribuit in cele din urma exclusiv sfantului Gheorghe,lui Iovan Iorgovan din balada populara si lui Fat-Frumos din basm.

                “Cartea romaneasca de invatatura dumenecele preste an si la praznice imparatesti si la savnti mari” a fost foarte raspandita ,timp de mai bine de un secol de la tiparirea ei.Cazania aparuta in Tara Romaneasca la manastirea Dealul (1644),pe timpul lui Varlaam Arapul,reproduce aproape in intregime partea a doua a Cazaniei de la Iasi,iar Chiriacodomionul de la Balgrad,din 1699,nu este decat o reeditare a Cartii romanesti de invatatura.La Bucuresti,Cazania lui Varlaam s-a reeditat in 1732,1765,1768,fiind multa vreme manualul de omiletica al clerului roman.Traducerea recent descoperita,Paraclisul nascatoarei de Dumnezeu,aparuta la Iasi,in 1645,sunt de asemenea 48 de versuri despre pedepsirea necredinciosilor.Cartea care se cheama raspunsul impotriva  catihismului calvinesc facuta de parintele Varlaam mitropolitul Sucevei si arhiepiscopul tarai Moldovei,tiparita la Iasi,in 1645 este o scriere originala, polemica.Autorul  raspunde opului gasit la Udriste Nasturel in 1644,avand urmatorul lung titlu:Cartea ce se cheama:”Catehismus care cu voia si cu porunca domnului crestinesc Racoti Gheorghi,craiul Ardialului,domnul Tariei Unguresti si sacuilor span,care s-au intors  di in limba dieceasca si sloveneasca pe limba romaneasca,cu svatul si cu indemnatura si cu cheltuiala domniei lui Ciulai Gheorghi,pastoral sufletesc al curtei mariei sale.Cu scrisoare s-au dus ustenit popa ghiorghi de Sec.Si s-au izvodit in cetate in Belgrad;si s-au tiparit in sat in Prisac.Mesterul tiparului au fost popa Dobrea din Tara Munteneasca.Si s-au inceput in luna lui iulie,5 zile,si s-au obarsit in luna iulie,25 de zile.Va leat ot sazda mira 7150,ot rojdestvo Hristovo 1640.”Varlaam combate punct cu punct dogmele bisericii calvine.Reforma calvina sustine ca omul nu este capabil sa se salveze decat prin gravitatia divina.Cartea lui Varlaam a avut ecou printer calvini,publicata sub titlul:”Scutul catechismului,cu raspunsu den scriptura santa,impotriva raspunsului a doua tari fara scriptura svanta,la Balgrad in 1656.

              Ultima carte,la traducerea careia Varlaam numai a colaborat,scriind prefata,este Seapte taine a besearicii de arhiepiscopul Gavril Severul de la Filadelfia (mort in 1616),un volum in quarto de peste 339 de pagini,tiparit la Iasi in 1645.Aici sunt condamnate superstitiile si vrajile si se dau norme pentru indreptarea “sufletelor noastre cele pacatoase”.Varlaam concepea o paritate a claselor macar in planul credintei religioase,aceste lucruri fiind supuse de el in predoslovia la Seapte taine a besearecii."

 


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica