referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Eclipsele de luna

Categoria: Referat Astronomie

Descriere:

Eclipsele de lună au prezentat , în trecut , un imens ştiinţific major.  Ele au permis evaluarea dimensiunilor satelitului nostru natural , ca şi a distanţei Pămînt-Lună.


Se înţelege prin eclipsă fenomenul prin care un astru fără lumină, intrînd în conul de umbră al unei planete , este lipsit de lumina Soarelui . De exemplu , Luna sau sateliţii unei planete pot fi eclipsaţi. Aici avem o lipsire reală de lumină , vizibilă din orice punct al globului terestru unde aceste astre sînt deasupra orizontului.

Eclipsele de lună au prezentat , în trecut , un imens ştiinţific major.  Ele au permis evaluarea dimensiunilor satelitului nostru natural , ca şi a distanţei Pămînt-Lună .

Eclipsa poate fi:                                                                         

ü      Totală , dacă Luna intră complet în conul de umbră al Pămîntului ;

ü      Parţială , dacă numai o porţiune a suprafeţei lunare pătrunde în umbra Pămîntului ;

ü      Prin penumbră , dacă Luna traversează numai penumbra Pămîntului.

Umbra Pămîntului fiind opusă Soarelui, o eclipsă de Lună nu se poate produce decît atunci cînd Luna traversează această regiune, cu alte cuvinte , la Lună Plină .

Luna avansează, acoperind totalitatea discului lunar, care se colorează  într-o nuanţă .Durata totalităţii , în funcţie de drumul de traversare a conului de umbră şi poate dura  între cîteva secunde  şi cel mult 1h 45 min. Culoarea sa, diferă de la o eclipsă la alta, variază în  gama roşiatică datorată  refracţiei razelor solare prin atmosfera  terestră după absorbţia lungimilor  din domeniu albastru  şi transmiterea celor din domeniu roşu. Coloraţia   depinde de gradul  de transparenţă  a atmosferei  terestre (prezenţa aerosolilor de  origine vulcanică),de activitatea  solară şi de distanţa   Pămîntului   în  momentul eclipsei.

Daca Luna  se află la apogeu,poziţia sa este atunci la mai mare apropiere de vîrful conului de umbră, iar suprafaţa sa prezintă,prin comparaţie cu

Situaţia unei eclipse care se derulează  în momentul perigeului, cînd Luna pătrunde mai aproape se baza conului se umbră. Refracţia  solară este considerată neglijabilă la altitudini de peste 75 km. Pentru razele care trec foarte aproape de solul terestru, deviaţia este maximă.                                                                                                                                                                                             Aflîndu-se mereu  dincolo de această distanţă,la cel puţin 356400km,ea nu va fi,deci, niciodată total eclipsată.                                                                            Suprafaţa lunară va fi întodeauna luminată de razele reflectate de atmosfera terestră.

 Pentru a identifica aceste variaţii de culoare,astronomul francez Andre Danjon a stabilit o scară de măsurare a luminozităţii eclipselor totale de Lună. Această măsurare trebuie făcută la mijlocul perioadei de totalitate, cînd Luna se află cel mai aproape de centrul unghiului de umbră,cu ochiul liber sau cu  ajutorul unui instrument cu grosisment mic.La scara de 0  are loc eclipsă foarte întunecată,Luna este greu  de observat.La scara de 1 eclipsă întunecată, cenuşie sau brună, detaliile lunare sunt greu perceptibile.La scara 2 eclipsă întunecată sau ruginiecentrul umbrei este foarte întunecat, cu o zonă periferică puţin mai luminoasă.La scara 3 eclipsă roşu-cîrîmizie,mărimea umbrei capătă o tentă gri-gălbuie.

În timpul eclipsei  din 19 martie 1848,Luna a rămas atît de luminoasă încît observatorii se întrebau dacă eclipsa avea loc. Dimpotrivă, pe 18 mai 1761 şi pe 10 iunie 1816,Luna  a fost invizibilă cu ochiul liber în momentul totalităţii.

Datorită  acestei scări şi după  analiza acestor măsurători, Andre  Danjon a demonstrat o relaţie între luminozitatea umbrei şi ciclul activităţii solare, de 11 ani: suprafaţa lunară prezintă nuanţe mai strălucitoare  în timpul maximelor de activitate solară.

Datorită eclipselor de Lună, mai exact urmărind forma umbrei proiectate  de Pămînt pe suprafaţa lunară, se poate deduce  că Pămîntul este sferic.

În secolul al 17-lea,so0luţia parţială a angoasantei probleme a longitudinilor din cartografie îşi caută răspunsul în eclipsele de Lună, fenomene observabile  simultan din numeroase locuri. În 1634,graţie acestor măsurători, Marea Mediterană şi-a văzut lungimea redusă cu 1000 km în raport cu primele estimări. Studiul luminii care  ajunge la Lună în timpul eclipselor le-a permis lui Daniel Barbier şi  lui Daniel Chalonge de la Institutul de Astrofizică din Paris să arate că o parte a stratului de ozon al atmosferei terestre ,în atît de mare  măsură  vital pentru  fiinţele de pe Pămînt, este concentrat într-un strat cuprins între 50 şi 80 km.

 

 

 


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica