referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Morala si etica in afaceri - Evaziunea fiscala

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Au trecut 10 ani de la schimbarea radicala a sistemului social din Romania si cand citesti oricare din marile cotidiene centrale gasesti doua elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice si cel putin un articol pe zi, care sa trateze un caz de coruptie...


 

 

     1.   CORUPTIA

                                Au trecut 10 ani de la schimbarea radicala a sistemului social din Romania si cand citesti oricare din marile cotidiene centrale gasesti doua elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice si cel putin un articol pe zi, care sa trateze un caz de coruptie, la nivel inalt, din aproape toate domeniile din societatea romaneasca.

                               

    1.1.  Coruptia sociala, politica si economico-financiara

                                 Bertram Spector (Management Systems International) a prezentat in luna Ianuarie a acestui an rezultatele unei cercetari efectuate anul trecut de United States Information Service Romania, pentru a afla perceptia subiectilor despre gradul de coruptie existent in diverse institutii. Rezultatele acestei cercetari arata ca, potrivit perceptiei celor chestionati, nivelul cel mai mare de coruptie il inregistreaza Parlamentul si Executivul, urmat de mediul de afaceri, Agentia de Privatizare, administratia locala, Politie, spitale, etc. In cadrul aceleiasi cercetari se arata ca peste 60 la suta dintre subiecti considera ca cea mai mare parte dintre functionari accepta mita.[10]

                                Dealtfel este recunoscut chiar si de parlamentari faptul ca "situatia grea economica, financiara si sociala este generata de legatura foarte stransa dintre politica si coruptie (privita ca opusul moralei)" ( Paula Ivanescu, deputat PD de Prahova).[11]  

                                O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita.[15]

                                Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 99 de tari, pozitioneaza Romania, in 1998 pe locul 61, cu "nota" 3,0, iar in 1999 pe locul 67 in ceea ce priveste lipsa coruptiei cu "nota" 3,3 , pe baza unui complex de  6 sondaje independente. [5]

In ceea ce priveste societatea romaneasca se poate observa ca ea este condusa mai mult de interese individualiste -sau cel mult interese ale unul grup restrans-, decat de principii care sa serveasca interesului national. Iar saracia, subdezvoltarea economica, violenta nu ar putea fi inlaturate decat prin cresterea gradului de cultura, educatie si desavarsire morala. Intrucat starea sociala a unei societati se determina prin starea ei economica, intelectuala si morala -asa cu aprecia si Spiru Haret, in lucrarea sa “Mecanica Sociala”-. Ori din punctul de vedere al Indicatorului Dezvoltarii Umane, elaborat de Natiunile Unite in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, situeaza Romania (in anul 1995) pe locul 74, din 174 de tari cuprinse in acest program, cu IDU egal cu 0,767. Unde IDU reprezinta un complex de indicatori referitori la speranta de viata, gradul de cuprindere in invatamant si PIB.[ 8]

                                Astazi, se poate observa ca,  aprecierile facute de Spiru Haret cu mult timp in urma, referitoare la politica sunt inca de foarte mare actualitate: "Ceea ce se cheama politica, nu este de multe ori decat o textura de expediente, de meschine subtilitati, de mici intrigi, de josnicii marunte -care, de altfel nu sunt intodeauna atat de marunt-, in loc sa fie ceea ce ar trebui sa fie, o stiinta foarte dificila, cladita spre baze sigure si solide". [7]

 

    1.2.  Efectele prezentei coruptiei

                                 Intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%. Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras activitatea. [16]

                                "Romania este in afara zonei de interes al investitorilor", este titlul unui articol publicat in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a birocratiei si coruptiei in tara noastra.

                                Primul ministru, Mugur Isarescu recunostea in cadrul unei intalniri cu presedintii Camerelor de Comert din 36 de judete, ca: "Datorita actualei situatii economice a aparut o fractura periculoasa. Omul de afaceri constata ca, in conditiile unui climat macroeconomic instabil, pierde bani.[...] Recastigarea credibilitatii pentru atragerea investitiilor straine si a investitorilor nu se poate realiza fara eradicarea birocratiei haine si duplicitare si a legislatiei incalcite".[17]

               

    1.3.  Cauzele coruptiei

                                Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum .

                                Profesorul Universitar Dimitrie Gusti apreciaza in lucrarea sa "Idealul etic si personalitatea" ca: "Multi dintre noi, nu au virtutea necesara din punct de vedere moral, de-a astepta in mod onest si demn, ceea ce li se cuvine, potrivit pregatirii si muncii lor. Dispozitiile legale sau sociale, care de fapt au rolul sa dirijeze organic mersul lucrurilor, li se par piedici sau forme inutile. [...] In viata profesionala, multi oameni se lasa amagiti de compromisuri usoare, pentru a-si cuceri, cu un ceas mai devreme, treptele ierarhice ce pot sa le satisfaca orgoliul. In negot, multi vor sa se imbogateasca in primul an, in loc de a se preocupa, mai intai, de perfectionarea intreprinderi si de aducerea ei in situatia de a implini cu cat mai mult folos un serviciu social. [...] In exercitarea profesiunilor libere, multi abdica de la linia doctrinara a profesiei lor, pentru a nazui numai la posibilitatile ei lucrative; astfel, medicul isi sacrifica vocatia stiintifica (si deontologica profesionala) pentru a da toata ziua consultatii platite, avocatul se departeaza de sensurile etico-filosofice ale stiintei juridice, pentru a pleda, indiferent de convingerile lui, in procesele pentru care este platit  mai mult. In toate aceste atitudini, se procedeaza printr-o deformare a simtului etic. Manifestarile de acest soi nu mai rasar din dintr-o libertate interioara autonoma, ci sunt adevarate soiuri de sclavie: fata de orgoliul personal, fata de vanitatea lor sociala, fata de bani, fata de prejudecatile societatii, etc. Prin fiecare dintre aceste manifestari, se ocoleste drumul spre formarea adevaratei personalitati si se falsifica sensul evolutiei catre progresul moral. Subjugandu-ne lor, ordinea intima a creatiei este franta. Oamenii devin infeudati unor moravuri lipsite de tinuta morala, care inchid putinta spiritului critic si a autonomiei lor interioare."[9]

 

    1.4.  Solutii pentru eradicarea coruptiei

                                In viata societatii se manifesta o stransa interdependenta intre subsistemele ce o alcatuiesc – politic, economic, social, moral. Ca urmare, in procesul de tranzitie pe care il parcurgem, criza din economia romaneasca se intrepatrunde cu o puternica criza morala.[12]

De aceea, solutia iesirii din criza economica si politica a societatii romanesti o reprezinta: intoarcerea la valorile morale sanatoase si promovarea lor in toate mediile sociale si prin toate mijloacele disponibile. In Romania prima reforma ce trebuia sa fi fost facuta este, nu reforma politica si economica, ci reforma morala prin promovarea unui sistem de valori sanatos cu un standard moral si etic inalt. Iar, in prezent, strategia promovata de fortele politice pentru depasirea crizei economice ar trebui sa tina seama de aceasta interdependenta intre morala si mediul economic.

                                In SUA importanta eticii pentru manageri a fost reflectata atunci cand  „Management Accounting”, jurnalul ce apartine de Institute of  Management Accountants, a scos un numar special despre etica, in iunie 1990. Doua concepte majore s-au desprins din acel numar:

                -scolile de afaceri (universitatile) trebuie sa-i faca pe studentii sai constienti de dimensiunea etica a deciziilor cu care se vor confrunta in lumea afacerilor,

                -firmele de afaceri trebuie sa admita ca stabilirea unor standarde de comportament etic pentru angajatii lor este importanta pentru succesul financiar.

                Roger B. Smith, fost presedinte si director executiv la General Motors, a afirmat ca "practicarea eticii inseamna pur si simplu o afacere buna". [1]

                               

2.            MORALA SI ETICA

 

     2.1.   Ce este morala

                                "Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste morala ca fiind: "ansamblul normelor de convietuire, de comportare a oamenilor unii fata de altii si fata de colectivitate, si a caror incalcare nu este sanctionata de lege, ci de opinia publica". In Dictionarul limbii franceze  "Petit Robert", prin editia sa din 1982 defineste morala ca fiind: "stiinta binelui si raului; teoria actiuni umane in calitatea ei de a fi supusa datoriei si au ca scop binele; ansamblul de reguli de conduita considerate de o maniera absoluta; ansamblu de reguli de conduita care decurg dintr-o anumita conceptie despre morala".[18]

                                Thomas Maltus preciza in "Principles of Political Economy" (1820), ca "Economia politica are cu mai multe relatii cu morala si politica decat cu stiintele matematice". [7]

                                La baza moralei stau cateva principii: principiul demnitatii, principiul responsabilitatii, principiul libertatii, principiul solidaritatii, principiul dreptatii si principiul caritatii.

 

     2.2.   Ce este etica

                                "Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste etica ca fiind: "stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati"

                                O intelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta insasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile noastre. Ea inseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de comunitatea in care ne aflam si unii fato de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le avem cu alte persoane - toti avem legaturi unii fata de altii - ci la calitatea acestor legaturi. [2]

                                Studierea eticii ca disciplina practica -numita si "etica aplicata"-, ca ultim curent in abordarea acestei stiinte, a avut o contributie foarte importanta atat in domeniul dreptului cat si al medicinii in care etica legala -sau jurisprudenta- si etica medicala sunt subiecte bine stabilite. Aceasta abordare a dreptului si medicinii au avut o importanta contributie la dezvoltarea Business Administration ca disciplina de studiu, in special in SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultatii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultatile sale de drept si medicina, in care abordarea etica a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat si faptului ca unii profesori si oameni de afaceri au considerat necesar impunerea in practica afacerilor a valorilor acceptate de catre comunitatea mai larga. Baza legala a acestei conceptii de incorporare a eticii in afaceri se presupune ca este continuta intr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie a SUA, in 1906, care spune ca: "Corporatia (firma) este creatia statului, si ca are menirea sa existe pentru biele comunitatii". [6]

 

     2.3.   Exemple si efecte ale aplicarii principiilor morale si etice

                                Din 1977, General Motors are o politica de integritate a personalului, in care regula de baza este aceea ca un angajat al sau "nu ar trebui sa faca un lucru de care sa se rusineze inaintea familiei lor sau  sa se teama ca l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". General Motors nu este singura firma care promoveaza comportamentul etic. Aproape 1/2 din companiile mari din SUA au un "Cod comun de comportament". Aceste coduri vin in sprijinul angajatilor care simt presiuni in directia unor decizii pe care le considera neetice. De asemenea, aceste coduri realizeaza un antrenament in tipurile de comportament care se asteapta de la angajati.[1]. Un model a unui cod de etica profesionala poate fi urmarit in capitolul 3.1. al acestei lucrari.

                                Compania Johnson & Johnson are urmatorul "crez" etic: "credem ca prima noastra responsabilitate se indreapta catre doctori, asistente si pacienti, catre mamele si tatii si toti ceilalti care folosesc produsele si serviciile noastre. Noi suntem responsabili fata de angajatii, acei barbati si femei care lucreaza impreuna cu noi pe toate continentele. Toti trebuie considerati ca si o persoana individuala. Trebuie sa respectam demnitatea lor si sa le recunoastem meritele. Noi trebuie sa le asiguram o conducere competenta, care trebuie sa fie justa si morala. Noi suntem responsabili fata de comunitatile in care noi traim si muncim si la fel fata de comunitatea globala. Trebuie sa fim buni cetateni. Atunci cand vom actiona in concordanta cu aceste principii, actionarii nostri vor realiza un profit echitabil."[4]

                                Compania Chimica Eastman: "Suntem cinstiti cu noi insine si cu ceilalti. Integritatea noastra se oglindeste in relatiile noastre cu angajatii, clientii, furnizorii si vecinii. Scopul nostru sunt relatiile bazate pe adevar."[4]

                                Compania Engleza de Telecomunicatii: "Ne vom folosi in mod corect puterea noastra de cumparare, si ne vom ingriji cu buna credinta de operatiile care implica oferta si contractele; plata prompta si in modul in care s-a convenit."[4]

                                Un alt exemplu al aplicarii unor principii morale sanatoase il da compania Services Master Corporation, din SUA, care timp de 25 de ani a inregistrat o crestere continua a profitului si care are in prezent aproximativ 200.000 de angajati si o cifra de afaceri de 4 miliarde de USD. Aceasta companie are inscriptionat pe frontispiciul cladirii lor, principiul central al codului etic al companiei: "Il slavim pe Dumnezeu in tot ceea ce facem".[4]

                                Daca in 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA si Marea Britanie aveau un cod etic, in 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%. [4]

                                  Revista Harvard Business Review, din SUA, a prezentat pe baza caruia s-a realizat un sondaj pe abonatii sai, prin urmatorului caz ipotetic: "Ministrul unei tari straine va cere sa platiti o taxa de consultanta de 200.000 de USD. in schimbul banilor, el promite asistenta speciala in obtinerea unui contract de 100.000.000 de USD care va produc un profit net de 5.000.000 de USD pentru compania dumneavoastra. Contractul ajungand probabil la un competitor strain daca dumneavoastra nu acceptati propunerea.". Realizatorii acestui sondaj au obtinut urmatorul rezultat:

- 42% din abonatii  revistei Harvard Business Review, au spus ca ar refuza sa plateasca;

- 22% au spus ca ar plati, dar ar considera neetic acest gest;

- iar 36% au spus ca ar plati si ar considera gestul etic in contextul respectiv .[3]

                                Aceasta atitudine genereaza, asa cum o dovedeste si pozitia 18, cu “nota” 7,5, pe care o ocupa SUA in cadrul studiului, cu privire la prezenta coruptiei, realizat de Transparency International Corruption, in anul 1999 sau de locul 4, in clasamentul IDU pe care il ocupa aceasta tara, in anul 1995.[5,8]

 

 

3.            CONCLUZII

 

     3.1.   Modelul unui cod de etica profesionala.

A.   Toti membrii unei organizatii (firme) vor actiona cu:

     -  responsabilitate si fidelitate fata de nevoile publicului;

     - corectitudine si fidelitate fata de asociatii, clientii, furnizorii si patronii firmei  unde este angajat;

     -  competenta prin devotament fata de idealurile inalte ale onoarei personale si integritatii profesionale;

B.   Un membru al unei organizatii (firme):

     -  va mentine oricand independente gandirea si actiunile sale;

     - nu va exprima parerea sa asupra contractelor sau a declaratiilor financiare ale firmei, pana nu detine mai intai o relatie cu clientul sau pentru a determina daca se poate astepta ca opinia lui sa fie considerata independenta, obiectiva si nealeatoare de catre cineva care cunoaste toate datele;

     - cand pregateste raporturi financiare care exprima o opinie asupra  situatiei financiare a firmei destinate conducerii firmei, va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informatie care ar putea sa induca in eroare; va aduna suficiente informatii pentru garantarea exprimarii acelor opinii si va raporta orice erori materiale de declaratie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate;

C.   Un membru al unei organizatii (firme):

     - nu va dezvalui sau folosi nici o informatie confidentiala care priveste afacerile patronului sau clientul sau decat atunci cand actioneaza in sensul obligatiilor sale sau cand o asemenea informatie  se cere dezvaluita pentru ca propria aparare sau pentru apararea vreunui asociat sau unui angajat in orice proces legal sau impotriva oricarei presupuse incorectitudini profesionale, la ordinul autoritatilor legislative sau al conducerii sau al oricarui comitet al societatii in exercitiul propriu al sarcinilor lor, dar numai in masura in care este necesar in scopul respectiv;

     - va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa;

     - in cursul exercitarii obligatiilor sale in interesul patronului sau clientului sau, nu va pastra, primi, negocia sau dobandi nici o taxa, remuneratie sau beneficiu fara cunostinta si consimtamantul patronului sau clientului sau;

     - va urma toate etapele rezolvabile in aranjarea oricarui angajament ca si consultant, pentru a stabili o intelegere clara a scopului si obiectivelor lucrarii inainte de inceperea ei si va oferi clientului un cost estimativ, profitabil inaintea angajamentului, dar in orice caz, cat mai devreme posibil;

D.   Un membru al unei organizatii (firme):

     -  se va comporta fata de ceilalti subordonati cu politete si buna credinta;

     - nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat si nici profesia sa;

     - nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupatie care in opinia societatii este incompatibila cu etica profesionala a profesiei sale sau cu moralitatea societatii sale;

    - nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiasi patron decat cu stiinta acelui subordonat sau in cazul in care legatura acelui subordonat cu lucrarea s-a incheiat. Exceptie face membrul a carui obligatie nominala este sa verifice lucrarile altora.

     - nu va incerca sa obtina vre-un avantaj asupra altor subordonati prin plata sau acceptarea unui comision pentru incheierea unui contract sau realizarii unui serviciu;

     -  va sustine principiile generale profesiei sale;

     - nu va actiona cu rautate sau in alt mod prin care sa pateze reputatia publica sau profesionala a altui membru sau sa impiedice realizarile obligatiilor acestuia;

E.   Un membru al unei organizatii (firme):

     - se va mentine intodeauna la standardele de competenta exprimate de cerintele academice si de experienta pentru admiterea in societate si pentru continuarea activitatii ca membru al organizatiei din care face parte;

     - va impartasi si altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunostintele pe care le detine si pe care se intemeiaza profesia sa si va promova in general progresul organizatiei al carei membru este sau a profesiei sale;

     - isi va asuma numai lucrari pentru care este abilitat prin natura pregatirii si experientei sale si atunci cand este in interesul patronului sau clientului sau, va angaja sau va sfatui patronul sau clientul sa angajeze alti specialisti;

     - va dezvalui tribunalelor societatii orice practica sau actiune incompatibila, neetica, ilegala sau necinstita a unui subordonat, care lezeaza reputatia, demnitatea sau onoarea societatii;

     - se va stradui sa se asigure ca orice parteneriat sau compromis cu care se asociaza ca partener, sef, director, inspector sau angajat functioneaza dupa codul de etica profesionala si regulile de comportament profesional stabilite de catre societate; [1]

 

     3.2.   Importanta moralei si a eticii pentru manageri

                                David Murray, in lucrarea sa "Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor" identifica 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin managerii si angajatii sai, pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume: "consideratie -fata de semenii nostri-, veghere -in pastrarea standardelor etice-, creativitate -in economisirea resurselor si in protectia mediului--, servirea -clientilor cat mai bine-, corectitudine -fata de  furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociati, comunitate--, transparenta  - eliminarea minciunii in comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii, personalul angajat, organele statului- si interdependenta -fata de comunitatea in care traim si ne desfasuram activitatea-"; cat si  12 provocari morale in viata de afaceri: "aprecierea demnitatii muncii, bunele relatii in afaceri, deservirea impecabila a clientilor, moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea competitiei, tratarea personalului cu demnitate si respect, remunerarea corecta a personalului, respectarea legilor, protejarea mediului inconjurator, incheierea de afaceri fara mituire, mentinerea onestitatii in afaceri, supravietuire in caz de schimbari majore" .[4]

                                Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat de sefii sai si de top-managerii ii pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte.

                                Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct de vedere moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie.

                                Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie a asteptarilor similare de la angajati, si prin incurajarea rezultatelor pozitive.

                                Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere nu vor sa stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor. si daca practica personalului, aflat in conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru  folosirea resurselor organizatiei pentru placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel.

                                Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii trebuie sa actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de responsabilitate. trebuie avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si informala.

                                Stabilirea de obiective si comunicarea asteptarilor de importanta majora este foarte importanta in aceasta privinta. Un surprinzator 64% din 238 de directori executivi dintr-un studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-si compromite standardele personale pentru a atinge obiectivele companiei.

                Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a aratat ca 34% din subiecti considera ca presedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile "astfel incat subordonatii sa nu simta presiuni in directia luarii unor decizii neetice". Evident ca un sef poate incuraja fara sa vrea practici neetice exercitand prea multa presiune pentru atingerea unor obiective prea dificile.[3]

 

     3.3.   Sursa unei morale si etici sanatoase

                                Pe bancnotele celui mai puternic stat, SUA, gasim scris: “We trust in God”, dar nu ceea ce scrie pe banii americani a determinat, in prezent, pozitia  economica a acestei tari. Pozitia acestei tari, in ierarhia mondiala, se datoreaza insusiri unor principii ce isi gasesc radacini adanci in cartea care sta la baza religiei crestine: Biblia. Astfel documente istorice dovedesc faptul ca cel mai important document al Statelor Unite ale Americii: Constitutia, isi are sursa de inspiratie in Sfintele Scripturi. Cateva din afirmatiile persoanelor ce s-au ocupat de redactarea textului acestui document, care sta la baza sistemului social american, considerat ca fiind unul dintre cele mai reusite, pot sa argumenteze aceasta afirmatie.

                                Benjamin Franklin, fizician si om politic, declara inaitea momentului inceperii redactarii textului Constitutiei: “…am trait o viata indelungata, si cu cat inaintez in varsta gasesc dovezi tot mai convingatoare despre acest adevar: <ca Dumnezeu conduce treburile omului>. si daca, o randunica nu poate cadea la pamant fara stirea Lui, se poate oare ca un imperiu sa se ridice fara ajutorul Sau? Gasim asigurari in Sfintele Scripturi, ca daca Domnul nu zideste o casa, cei care o construiesc, lucreaza in zadar. Eu cred aceasta cu tarie, si mai cred ca fara ajutorul Sau, si fara contributia Sa, nu vom progresa in aceasta constructie politica, mai mult decat ziditorii turnului Babel; vom fi dezbinati de interesele noastre marunte, proiectele noastre se vor duce de rapa, noi insine vom ajunge de ras si de pomina pentru vremurile viitoare”.[13]

                                George Washington, primul presedinte al SUA, afirma: “Mai mult decat orice altceva, invatatura Bibliei a avut o influenta binefacatoare asupra omenirii, a adus multe binecuvantari asupra omenirii”. [14]

                                John Adams, al doilea presedinte al SUA, afirma: “Prima si probabil singura carte care merita sa fie studiata de toti este Biblia”. [14]

                                Thomas Jefferson, afirma: “ Am spus si voi mai spune: studierea atenta a Bibliei te va transforma intr-un cetatean mai bun”. [14]

Abraham Lincoln, un alt presedinte al SUA, afirma: “Imi este de folos sa citesc Biblia. Caut sa inteleg cat pot de mult din ea, iar ce nu pot intelege accept prin credinta. Facand si tu asa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine, vei muri in pace”. [14]

William H. Seward, ministru al SUA, contemporan cu Abraham Lincoln, afirma: “Nu stiu cat timp poate rezista forma de guvernare republicana in cazul in care poporul se indeparteaza de Biblie”[14]. Si cat a putut rezista forma de guvernare republicana, in cazul tarilor a caror politica de guvernare se baza pe o doctrina declarat ateista, se poate vedea urmarind firul istoriei a tarilor foste comuniste.

 


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica