referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Concert din muzica de Bach - personajele

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale conştiinţei. Tehnica portretistică este modernă. Un personaj este prezentat cu multiple şi variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului însuşi sau conturat de către autoare. Autoarea elaborează portrete în trepte prin tuşe succesive, de la diverse niveluri, din perspective schimbate...

Varianta Printabila 


1 Hortensia Papadat-Bengescu: Concert din muzică de Bach
Caracterizarea personajelor

Personajele sunt supuse unei adnci analize n zonele obscure ale conştiinţei. Tehnica portretistică este modernă. Un personaj este prezentat cu multiple şi variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului nsuşi sau conturat de către autoare. Autoarea elaborează portrete n trepte prin tuşe succesive, de la  diverse niveluri, din perspective schimbate. Personajele sunt puse să se verifice n situaţii cheie, mai toate trecnd pe rnd n primul plan ; ele se contemplă singular, se autoobservă, cercetează pe ceilalţi şi sunt observate ca ntr-un film, scrutate de indivizii din jur. Eroii sau eroinele se prezintă  cu o imagine dublă: exterioară, adică masca pentru salvarea aparenţelor şi lumea interioară, stratificată pe etaje şi subsoluri ale conştiinţei n funcţie de momentele diferite ale vieţii lor n situaţiile n care se află. Complexitatea lor se dezvăluie n timp.
Un rol important joacă n evoluţia personajelor tarele biologice şi sociale. Apar astfel n roman personaje groteşti şi patologice cu valori simbolice, o ntreagă estetică a urtului cum sunt gemenii Hallipa, Mika-L Rim, monştri fizici şi morali.
Ada Razu: Orfană şi majoră, cu avere proprie, se măritase cu prinţul Maxenţiu pentru a-şi satisface aspiraţiile nobiliare. Ştia că l-a luat pe prinţ ca să-l plătească.
Scriitoarea prezintă date esenţiale att despre aspectul fizic ct şi despre viaţa ei: costelivă, campioană de tenis şi la dans, oacheşă şi păroasă, cu faţa negricioasă şi cu ochii aprinşi, minile slabe, negre, cu inele mari, printre care un safir uriaş, senzuală şi capricioasă, o călăreaţă admirabilă. Fire mondenă şi de o frivolitate evidentă, vulgară, căsătorită abia de doi ani cu Maxenţiu, nu are curajul să se afişeze n societate cu Lică. Atrasă de aspectul lui fizic, Ada nu ezită să-l vre n casă, din momentul n care află că el este unchiul  “nfumuratei” doamne Hallipa Drăgănescu. Prin această relaţie Ada ntrevede posibilitatea de a pătrunde la recepţiile Elenei. Aşa se explică propaganda pe care o face pentru concertul Elenei. Tot din snobism nu ezită să-l scoată din casă pe Maxenţiu, bolnav, la parada sportivă, cnd va oferi publicului prezenţa lui Lică, angajat la grajdurile sale, pe care societatea trebuia să-l nghită.
Ada este prezentată şi din prisma lui Lică care o vede ca pe “o ţigăncuşă uscată ca un drac, cu buze roşii ca sngele nchegat şi cu o pereche de ochi aprinşi sub boneta de piele ce o mpodobea, ascuţindu-i mai tare bărbia ascuţită … o femeiuşcă pipărată”, zicndu-şi n sine: “ce gaşperiţă”  sintetiznd astfel dintr-o privire calitatea femeii. Lui Marcian nsă i scapă partea vulgară şi vicioasă a firii ei, creznd-o n naivitatea şi optimismul său o femeie de treabă.
Maxenţiu: reflectă preocuparea scriitoarei pentru studiul stărilor maladive, declinul fizic, scoţnd la suprafaţă intime şi neprevăzute reacţii ale bolnavului, care manifestă  o adevărată plăcere de a se autoobserva. Şi Maxenţiu are un secret de care nu-i plăcea să se vorbească, mama lui era  o binecunoscută cntăreaţă franceză de variet, ce avea domeniul “Plăiesele” ca dar de la un prinţ bătrn, tată prezumtiv al lui Maxenţiu, care-l recunoscuse totuşi.
Lică  l vedea ca “un biet coconaş galben ca de ceară cu gene roşii şi cu ochi pătaţi”. Purta o bărbiţă blondă, ascuţită, cu fire veştede, era un  bărbat lingav.
Ada n sinea ei spunea : ”  s-a ramolit de tot, ce sunt ochii  ăia galbeni? O strpitură de viţă mare. Nobil am vrut, nobil am.”
Hortensia Papadat-Bengescu l arată evolund sub influenţa bolii nregistrnd conştiinţa iremediabilului, evolund de la stările de răutate şi egoism la indiferenţa totală asupra tot ce nseamnă viaţă, contactul cu exteriorul.
Lică Trubadurul: mbogăţeşte galeria tipologică a parvenitului n timpurile moderne. Este o fire boemă, cu apucături de fante de mahala. Despre el aflăm că era certat cu familia pentru că nu nvăţase carte, deşi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, căsătorită cu moşierul Hallipa, dar care l tratează pe Lică ca pe cinii bărbatului ei. Cu un fizic agreabil “subţirel, sprinten, cu figura plăcută, cu ochii vioi de veveriţă, părul negru din care se lăsa o buclă mare pe frunte, cu minile şi picioarele mici şi subţiri şi dinţii albi, mărunţi, avea aerul unui ţngău  ”. Fire  vagabondă, i plăcea să trăiască pe drumuri.
Maxenţiu  l califică de la nceput “haimanaua de uliţă, şnapanul”. Guraliv, cu un vocabular picant, deşi era destul de delicat, sobru şi econom cu punga lui, ştie să profite comandndu-şi haine cu croială englezească pe banii Adei, nct era o plăcere să-l priveşti.
Bătrnul Vandali vede n el un tnăr şarmant.
Mini cnd l vedea la Rim, avea o tresărire. Pe stradă i părea un haiduc modern a cărui pădure e oraşul. Era temperat şi nimeni nu-l văzuse beat: ” nimic nu-I plăcea mai mult ca banul dobndit prea lesne şi prin şiretlic ”.
Sia:  e fiica lui, dintr-o legătură de tinereţe cu Lina, era posacă, ursuză şi greoaie cu o fire primitivă, vulgară cu minte “strmtă”. Fusese instalată ca infirmieră n familia doctorului Rim, imediat după ce terminase şcoala. Are un sfrşit tragic .
Personajele reflector Mini şi Nory care fac legătura ntre romanele ciclului Hallipilor sunt prezentate şi ele cu dorinţa de căpătuială şi de a parveni n nalta societate şi preocupate  n permananţă de a şti tot ce se ntmplă  n Bucureştii acelor timpi.
n afara acestor lumi bolnave reprezentată de Maxenţiu, Rim, Lenora, n roman apar şi anomalii legate de nereuşita gemenilor Hallipa, de ncercările de sinucidere ale Elenei şi apoi ale Mikăi-L --- o umanitate dominată de instincte.
Concertul din muzică de Bach cu acordurile ei muzicale, care domină ntreg romanul, prin sinesteziile sale de sunet şi culoare se ncadrează n parte curentului simbolist. De altfel  mbinarea ntre tradiţional şi modern este specifică Hortensiei Papadat-Bengescu.
Prin romanele sale ea se nscrie n galeria marilor romanciere ale literaturii universale reprezentată de George Sant, George Eliot, surorile Brnte sau Virginia Wolf.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica