referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Joc si joaca

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Jocul si joaca sunt teme foarte des întâlnite în viata cotidiana, iar ele reflecta o anumita tendinta a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el  prezinta reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite sa fie încalcate.

Varianta Printabila 


1
 










PROIECT




















INTRODUCERE

Jocul şi joaca sunt teme foarte des īntālnite īn viaţa cotidiană, iar ele reflectă o anumită tendinţă a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezintă reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite să fie īncălcate. Astfel apare dorinţa oricărei fiinţe umane de a depăşi ceea ce este normal, de a depăşi pe alţii şi de a se depăşi pe sine, o tendinţă spre perfecţiune, ca ţel principal al vieţii. Mediocritatea este pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competiţia ca modalitate de afirmare.
        Joaca este o formă de manifestare īntālnită la copii, care īncearcă să scape de rutină cu ajutorul imaginaţiei. Aceştia īncalcă toate regulile impuse de raţiune, de natură, de tot ceea ce este realizabil, prin crearea unor personaje supranaturale pe care le comandă sau īn locul cărora se pun chiar ei, impunānd viziunea lor despre viaţă. Joaca se īntālneşte de cele mai multe ori īn poezii cu conţinut destinat unei anumite categorii de vārstă: copilăria, dar şi īn proza care vizează experienţele şi fazele formării caracterului unui personaj, de la vārstele cele mai fragede.

"Jocul este luptă, hazard, simulacru sau vārtej ameţitor; jocul este un īntreg univers cu şanse sau riscuri".




















ISTORIE

ISTORIA JOCULUI SCRABBLE
 
        In 1931, oraselul Poughkeepsie din staul New York era, la fel ca toate orasele americane, in ghearele depresiunii economice. Nu exista siguranta locului de munca. Traiul din expediente era la ordinea zilei.
        Pierzandu-si locul de munca, arhitectul local Alfred Mosher Butts s-a hotarat sa castige banii exploatand pasiunea sa pentru jocurile cu litere. Fiind un om chibzuit, ochelaristul Butts nu-i placeau jocurile cu zaruri, care se bazau exclusiv pe noroc. Pe de alta parte, isi dadea seama ca jocurile super-logice ca sahul, erau prea intelectuale pentru marele public.
 
Si noroc dar si inteligenta
        Butts a conceput un joc bazat in parte pe noroc, in parte pe tehnic. Astfel, spre sfarsitul anului 1931, el reusise sa definitiveze o varianta de joc pe care a numit-o Lexico. Jocul de Lexico se juca fara tabla, jucatorii punctand in functie de lungimea cuvintelor
formate. Pentru cuvintele cu "valori minore"
( B, F, H, M, P, V, W, Y ) se obtineau anumite prime, iar pentru cele cu "valori majore" ( J, K, Q, X, Z ) se realizau prime mai mari. Butts calculase frecventa si valoarea fiecarei litere a alfabetului studiind cu meticulozitate prima pagina a ziarului New York Times. Dandu-si insa seama ca prea multi se S (pluralul englezesc) ar face jocul prea usor, a redus la 4 numarul de jetoane reprezantand aceasta litera.
 
REFUZARI
        In 1933, cererea lui Butts de brevetare a jocului Lexico a fost respinsa. la fel, atunci cand si-a prezentat inventia celor 2, mari fabricanti de jocuri, Parker Brothers si Milton Bradley, n-a primit decat refuzuri politicoase. Fara sa se lase descurajat, in urmatorii 5 ani Butts a fabricat el insusi aproape 200 de jocuri, pe care le vindea sau  le oferea in dar prietenilor. Povestea jocului numit Lexico se incheie aici. Aceasta varianta de joc nu a fost niciodata
un succes comercial.
 
O NOUA ETAPA: CREAREA GRILEI
        1938 a fost anul in care Butts a facut un pas inainte in dezvoltarea jocului. Popularitatea de care se bucurau careurile de cuvinte incrucisate i-a dat ideea de a combina jocul sau de litere cu o tabla de joc, pe care cuvintele se puteau lega intre ele precum cuvintele incrucisate. Lexico a devenit astfel, pe rand: Noi Anagrame, Alph, Criss-Cross, apoi Criss- Crosswords (cuvinte in zig-zag). Grilele pentru primele jocuri de Criss-Crosswords au fost desenate cu trusa
lui de arhitect, reproduse la sapirograf si lipite pe table de sah pliante. Literele erau desenate la fel, de mana, multiplicate si lipite pe scandurele de lemn, care apoi erau taiate in patratele de marimea casutelor grilei.
        In anii care au uramat, jocul a trecut prin mai multe faze de dezvolatare. De exemplu, la un moment dat primul cuvant era plasat in coltul din stanga sus al tablei. Multe din regulile imaginate inial de Butts au ramas insa neschimbate - de exemplu, grila de 15x15 patrate si grupa de 7 litere extrasa de fiecare jucator; de asemenea, distributia si valorile literelor ( in engleza) au ramas neschimbate in 1938 si pana in zilele noastre.
        Dar jocul numit Criss-Crosswords a fost intampinat cu acelasi refuz, ca si Lexico. Butts nu a reusit sa breveteze nici aceasta varianta a jocului, iar fabricantii nu s-au aratat nici ei interesati. aveau sa regrete amarnic, cu totii, aceasta decizie.
 
CU PUTIN AJUTOR DIN PARTEA PRIETENILOR
        O vreme, Butts s-a gandit sa devina el insusi fabricant de jocuri. Dar is-a dat repede seama ca nu avea talent de intreprinzator, asa ca si-a practicat mai departe meseria de arhitect. cum intre timp s-a declansat cel de-al doilea razboi mondial, butts nu s-a mai ocupat de dezvoltarea jocului sau pana  in 1948. In acel an a aparut prima "zana buna", in persoana lui James Brunot, Detinatorul unuia din primele jocuri de
Criss - Crosswords. Sotilor Brunot le placea foarte mult jocul si erau convinsi ca ar trebui sa se comercializeze. Mai mult, James Brunot a vea si timp si chemare pentru o asemenea aventura comerciala. Butts si Brunot au incheiat un contact: Brunot avea sa fabrice jocul si sa-l comercializeze, platindu-i lui
Butts drepturile de autor pentru fiecare joc vandut.
 
16  DECEMBRIE 1948: O ZI DE SARBATOARE
        Sotii Brunot si-au dat sema ca jocul aveam nevoie de uneleretusuri. ei au rearanjatcasutele "cu prima" si au simplificat regulile jocului, care erau prea lungi; de asemenea, s-au gandit sa schimbe numele jocului. Apoi au inaintat cererea de copyright, care le-a fost acordata la 1 decembrie 1948. Imediat dupa asta, a urmat marea schimbare: numele jocului ! Dupa multe cautari, s-au hotarat pentru numele de SCRABBLE. la 16 decembrie 1948, noul nume era marca inregistrata. Modernul joc de Scarbble se nascuse, in sfarsit !
 
ATELIERUL DE SCRABBLE DIN CLADIREA SCOLII
        Sotii brunot si-au instalat primul atelier in sufrageria casei lor. Brunot cumpara piesele de la diversi fabricanti si le ansambla cu ajutorul sotiei sale. la inceput, nu reuseau sa produca maiu mult de 18 jocuri pe zi, caci imprimau literele una cate una, pe jetoane din lemn. In 1949, primul lor an de producerea jocului, au ansamblat si au vandut 2251 de jocuri. Anul s-a incheiat cu o pierdere de 450 de dolari, In anii urmatori, au continuat sa se lupte in caest fel pentru producerea si comercializarea jocului. In 1952, lucrau inca in pierdere si erau pe cale sa renunte. Brunot si-a luat o vacanta pentru a cantari lucrurile in liniste si am lua o decizie. La intoarcere, a constatat ca popularitatea jocului crescuse brusc, drept pentru care comenzile curgeau din toate
tarile. Era timpul sa caute spatiu maim mare pt atelier. Pana la urma au gasit o cladire, o fosta scoala aproape de casa lor si au mutat atelierul acxolo. In trimestrul 4, cifra vanzarilor ajunsese la 37000 de bucati.
 
"CUM ADICA, N-AVEM SCRABBLE IN STOC ?"
        1952 a fost anul in care Jack Strauss, presedintele consiliului de administratie al societatii Macy`s din New York, cel mai mare magazin universal din lume, ajucat pentru prinma data Scrabble in timpul unui concediu. I-a placut atat de mult, in cat la intoarcere a cerut la raionul jucarii sa-i trimita cateva jocuri Scrabble. Discutia care a urmat poate fi ghicita. Decizia a fost ca raionul de jucarii sa aiba permanent la vanzare un numar cat mai mare de jocuri Scrabble. Si foarte curand, chiar asa s-a intamplat! Mai mult, magazinul Macy`s a intreprins pe cheltuiala proprie o companie promotionala care a facut ca jocul sa capteze foarte repede interesul a mii de cumparatori
        In 1953, desi producea cam 6000 de jocuri Scarbble pe saptamana, Brunot si-a dat seama ca nu va mai putea face fata cererii, asa ca a vandut licenta de fabricatie firmei Selcow & Righter, una din cele mai mari companii producatoare de jocuri din America - aceeasi companie care refuzase propunerea lui Butts cu cativa a ni in urma.
 
GOANA DUPA SCRABBLE
 
        Timp de 3 ani, comenzile se acceptau numai pe alese. Cererea crestea in ritm ametitor.
        Intre timp, "nebunia Scrabble" cuprinsese pana si Australia... In acelasi an (1953), firma J.W.Spear & Sons a lansat jocul si in Marea Britanie, unde acesta a avut un imens succes.
        In 1968, Brunot si-a vandut toate drepturile de fabricatie a jocului, iar Spear`s a achizitionat dreptul de comercializare in restul lumii, in afara de SUA, Canada si Australia. Drepturile asupra jocului au ramas astfel impartite pana astazi.
        In 1986, firma Selcow & Righter a fost cumparata de Coleo, iar aceasta din urma a dat faliment un an mai tarziu. Astfel, la 53 de ani dupa ce-l refuzase, Milton Bradley a cumparta dreptul aupra jocului pentru SUA si Canada.
        Din pacate, James Brunot a murit in octobrie 1984, asa ca n-a mai apucat sa vada primul campionat mondial de scarbble in limba engleza, care a avut loc in Londra, in 1991. Alfred Butts a avut insa aceasta bucurie. El a trait pana la varsta de 93 de ani si s-a stins din viata in aprilie 1993. Pana la sfarsitu vietiii a jucat Scrabble cu aceeasi placere, cu familia sau cu prietenii. Acest om modest, lipsit de orice urma de infatuare, a trait sa vada cum creatia sa devenise un fenomen mondial.
        In 1994, firma J. W. Spear & Sons a fost achizitionata de Mattel Inc., cel mai mare fabricant de jocuri si jucarii din lume.
        Aceasta este incredibila istorie a jocului de Scrabble - iata un caz in care realitatea este mai ciudata decat fictiunea.


















LITERATURA

ANTOINE DE SAINT - EXUBERY - (1900- 1944), scriitor si aviator francez. Intre viata si opera sa a existat o unitate perfecta. De profesie aviator, in scrierile sale a infatisat episoade dramatice din viata aviatiei. A publicat volumele: Curierul de la miazazi, Zborul de noapte, Pamant al oamenilor, Pilot de razboi, Scrisoare catre un ostatic si Micul print, povestire alegorica, incarcata de umanism. Postum i-au: Carnete, Scrisori, Sensul unei vieti, Citadela.
 
ROGER CAILLOIS - (1913 - 1978), scriitor si antropolog francez, este autorul a numeroase eseuri pe teme sociale, culturale, literare.
 
JOHAN HUIZINGA - (1872 - 1945), istoric si eseist
olandez cunoscut prin studiile sale asupra Evului Mediu (Amurgul Evului Mediu) si asupra jocului (Homo Ludens)
 
EMIL BRUMARU - s-a nascut la 1 ianuarie 1939 in comuna Bahmutea, judetul Tighina. un timp indelungat (1963-1975) este medic la Dolhasca, apoicorector la revista ieseana de cultura "Convorbiri literare". A debutat cu poezii in 1966 in revista "Luceafarul", iar editorial in 1970, cu doua plachete de versuri; Versuri si Detectivul Arthur. Criticul Ioan Moldovan il caracterizeaza pe autorul Baladei Crinilor care si-au scris frumos ca un "poet de o candoare lirica deopotriva naiva si mimata, complicandu-si cu buna stiinta si cu arta reveriile", proiectand "un univers liric de o frapanta originalitate, in care jocul sentimental si imageria cea rafinata se intalnesc intr-o armonie de <<cantec naiv>>".
 
SERBAN FOARTA - s-a nascut la 8 iulie 1942 in Turnu Severin. Este licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Timisoara (1966). In 1976 isi i-a doctoratul in stiinte filozofice. Debuteaza in 1962 cu un articol despre greselile de tipar, iar ca poet, editorial, in 1976 cu volumul Texte pentru Phoenix, in colaborare cu Andrei Ujica. Se manifesta deopotriva in istorie si critica literara, eseistica, traduceri.
 
SIMONA POPESCU - nascuta in 1965, poeta, prozatoare si eseista. A publicat volumele de versuri Xilofonul si alte poeme (1990) si Juventus (1994). Exuvii (1997), o carte de retrospective in universul copilariei si al adolescentei, reprezinta debutul editorial al Simonei Popescu ca prozatoare.
 
CAIUS DOBRESCU - s-a nascut la 22 ianuarie 1966 in Brasov. A absovit facultatea de Filologie din Bucuresti in 1988. Debuteaza cu poezii in revista literara "Dialog", Iasi 1985. Prima sa carte a fost numita "Efebia" (1994) precedat de "Pauza de respiratie" (1991).
 
MARK TWAIN - Samuel Langhorn Clemens (numele real al lui Mark Twain) s-a nacut la 30 noiembrie 1835 in Florida. Parintii lui se stabilesc curand in oraselul Hanibal, unde Sam isi va petrece copilaria si adolescenta aventuroasa pe care si le reaminteste in Aventurile lui Tom Sawyer si Aventurile lui Hucklebberry Finn.
 
LEWIS CARROLL - fiu de preot, Lewis Carroll (1832 - 1898) - pseudonimul lui Charles Lutwidge Dodgson - si-a facut studiile la Universitatea din Oxford unde a si functionat mai tarziu ca profesor de matematica. Este autorul unor studii de specialitate, dar si al unor scrieri, celebre astazi, care au incantat generatii de copii, dar nu numai pe ei. Cele mai cunoscute carti ale sale sunt: "Peripetiile Alisei in Tara minunilor"(1865) si "Prin oglinda" (1872). A mai publicat: "Fantasmagorii" (1869), "O poveste incalcita" (1885) si "Silvia si Bruno".


TABLOURI BIBLICE
(VERSURI DE ABECEDAR)
TUDOR ARGHEZI
ADAM SI EVA

In aceata poezie poetul a imbinat religia cu jocul si anume este
vorba despre cum Dumnezeu a facut lumea si cum a facut-o pe
Eva din coasta lui Adam pentru a nu se mai simti singur

Urainsu-i-se singur in stihii,
A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii
Si s-a gandit din ce sa-i faca,
Din borangic, argint sau promoroaca,
Frumosi, cinstiti, nevinovati.
Si puse - asezamantul dintre frati.

Dar i-a iesit cam somnuros si cam
Trandav si naravas stramosul meu Adam;
Ca l-a facut, cum am aflat,
Cu parf si nitelus scuipat;
Ca sa incerce daca un altoi
De stea putea sa prinda pe noroi,
Ca, de urat, scuipand in patru zari, stingher,
Facuse si luminile din cer.

Dar iata ca l-a nimerit,
Din pricina aluatului gresit,
Si ca Adam, intaiul fiu
Al Domnului, iesise, parca si zbanghiu.
Nu-i vorba, nici o poza nu ne-nvata
Cum ar fi fost omul dintai la fata.
Nici unda lacului nu l-a pastrat,
In care se-oglindea la scapatat.
Puterea lui dumnezeiasca.
Dormind mereu, cata sa-l mai trezeasca.
I-a rupt un os din coaste,ceva,
Si-a zamislit-o si pe Eva.

Mai poti casca de lene, iaras,
Cand ai o sora si-un tovaras?
S-au luat de maini si au cutreierat
Gradina toata-n lung si-n lat.
Sa nu te miri ca, sovaind si mici,
Li se julea si nasul prin urzici.

AMINTIRI DIN COPILARIE
     ION CREANGA
       - fragment -
 
Dupa cum bine stim cu totii in acest text este vorba despre nazbatiile poetului cand era mic si putem spune ca era foarte "sturlubatic" dupa cum recunoaste si el. Este vorba despre vremea cand inca nu mergea la scoala.
 
        Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfoara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, La prichiciul vetrei celui humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii de-a mijoarca si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parca-mi salta inima de bucurie! Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile imi erau sanatosi si casa ne era indestulata si copii si copilele megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi, si toate imi mergeau pe plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea !
                Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in turbarea sa. [...]
        Dar vremea trecea cu amagele si eu cresteam pe nesimtite, si tot alte ganduri imi zburau prin cap, si alte placeri mi se desteptau in suflet si in loc de intelepciune, ma faceam tot mai neastamparat si dorul meu era acum nemarginit; caci sprintar si inselator este gandul omului, pe ale caruia aripi te poarta dorul necontenit si nu te lasa in pace, pana ce intri in mormant !
        Insa vai de omul care se ia pe ganduri! Uite cum te trage pe furis apa la adanc si din veselia cea mai mare cazi deodata in uricioasa intristare!
        Hai mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura este vesele si nevinovata. Si, drept vorbind, acesta-i adevarul.
        Ce-i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la se se poate sa le aduca ziua de maine, sau ca-i framanta late ganduri pline de ingrijire. Copilul, incalecat pe batul sau, gandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai stasnici, pe care alearga cu voie buna, si-l bate cu biciul, si-l struneste cu tot dinamismul, si racneste la el din toata inima, de-ti i-a auzul; si de cade jos, crede ca l-a trantit calul, si pe bat isi descarca mania in toata puterea cuvantului...
        Asa eram eu la varsta cea fericita si asa credca au fost toti copii., de cand ii lumea asta pe pamant, macar sa zica cine ce-a zice.
        Cand mama nu mai putea de obosita si se lasa cate oleaca ziua, sa se odihneasca, noi baietii, tocmai atunci ridicam casa in slava. Cand venea tata noaptea de la padure din Dumesnicu, inghetat de frig si plin de promoroca, noi il spariem sarindu-i in spate pe intuneric. Si el, cat era de ostenit, ne prindea cate pe unul, ca la "baba-oarba", ne ridica in grinda, zicand: "tata mare !", si ne saruta mereu pe fiecare. Iar dupa ce se aprindea opaitul si tata se punea sa manance, noii scoteam matele de prin ocnite si cotruta si le flocaiam si le smotream dinaintea lui, de le mergea colbul; si nu puteau scapa bietele mate din mainile noastre pana ce nu ne zgariau si ne stupeau ca pe noi.
        - Inca te iuti la ei, barbate zice mama, si le dai paicle!
Asa-i?... Ha, ha! bine v-au mai facut, pughibale spurcate ce sunteti! ca nici o lighioaie nu se poate aciua pe langa casa de raul vostru... Iaca, daca nu v-am sacelat astazi, faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. Ara! D-aopi aveti stiinta ca va prea intreceti cu dediochiul ! Acus, ieu varga din coarda si va croiesc de va merg petecele !
        - Ia lasa-i si tu, mai nevasta, lasa-i , ca se bucura si ei de venirea mea, zicea tata, dandu-ne huta. Ce la pasa? Lemne la trunchiu sunt; slanina si faina in pod sunt de-a volma; branza in putina, asemene; curechiu in boloboc, slava Domnului! Numai de-ar fi sanatosi, sa manance si sa se joace acum, cat is mititei; ca le-a trece lor zburdaciunea cand or fi mai mari si i-or lua grijile inainte; nu te teme, ca n-or scapa de asta. S-apoi nu stii ca este-o vorba: "Daca-i copil sa se joace; daca-i cal, sa traga; si daca-i popa, sa citeasca..."
      

  - Tie omule, zice mama, asa ti-i a zice, ca nu sezi cu dansii in casa toata ziulica, sa-ti scoata peri albi, manca-i-ar pamantul sa-i manance. Doamne, iarta-ma ! De-ar mai veni vara, sa se mai joace si pe afara, ca m-am saturat de ei ca mere padurete ! Cate dracalii le vin in cap, toate le fac. Cand incepe a toca la Biserica, Zahei al tau cel cuminte, fuga si el afara si incepe a toca in stative, de paraie peretii casei si duduie ferestile ! Iar stropsitul de Ion, cu talanca de la oi, cu clestele si cu vatrarul, face o hodorogeala si un taraboi, de-ti i-a auzul. Apoi isi pun cate-o toala in spate si cate un coif de hartie in cap si canta: "aliluia" si "Doamne miluieste, popa prinde peste", de te scot din casa. Si asta in toate zilele de cate doua-trei ori, de-ti vine, cateodata, sa-i cosesti in bataie, dca-ai sta sa te potrivesti lor...
        - `Poi da, mai femeie, tot esti tu bisericoasa aici pe loc, dupa cheful tau, macar ca-ti intra biserica in casa, de departe ce-i... De-amu puneti-va pe facut privigheri de toata noaptea si parascovenii cate va place, mai baieti; daca vi-i voia sa va deie ma-ta in toate zilele numai colaci de cei unsi cu miere de la "Patruzeci de sfinti" si coliva cu miez de nuca.
        - Ei, apoi! minte ai, omule? Ma miram eu, de ce-s si ei asa de cuminti, mititeii; ca tu le dai nas si le tii hangul. Ia priveste-i cum stau toti treji si se uita tinta in ochii nostri, parca au de gand sa ne zugraveasca. Ian sa-i fii sculat la treaba, s-apoi sa-i vezi cum se codesc, se dramboiesc si se sclifosesc, zice mama. Ha ! la culcat, baieti, ca trece noaptea; voua ce va pasa, cand aveti de mancare sub nas !...
        Si dupa ce ne culcam cu totii, noi, baietii, ca baietii, ne luam la harjoana si nu puteam dormi de incuri, pana nu era nevoita biata mama sa ne faca musai cate-un surub, daua prin cap si sa ne deie cateva tapangele la spinare. Si tata, saturandu-se cateodata de atata galagie, zicea mamei:
        - Ei taci, taci ! ajunga-ti de-amu, herghelie ! Stiu ca doar nu-s babe, sa chiroteasca in piciare !
        Insa mama ne mai da atunci cateva pe deasupra, si mai indesate, zicand:
-    Na-va de cheltuiala, ghiavoli ce sunteti ! Nici noaptea nu ma pot hodini de incotele voastre!

AVENTURILE LUI TOM SAWYER
MARK TWAIN
 
- Mark Twain a ramas inconfundabil in istoria literaturii universale prin cele doua carti ale sale despre aventurile copilariei - Aventurile lui Tom Sawyer si Aventurile lui Huckleberry Finn. Aceste opere au o substanta autobiografica. Ele sunt inspirate din copilaria scriitorului, desfasurata intr-un orasel de provincie.
Intamplarile povestite au insa o valoare mai generala. Ele sunt faptele si pataniile oricarui copil nastamparat, transfigurate in opera literara datorita umorului neintrecut si stilului viu ale lui Mark Twain.. Departe de a fi doar consemnare plina de farmec a catorva din poznele unui strengar, Aventurile lui Tom Sawyer constituie o adevarata recreare a universului copilariei, mai ales
prin ideea de joc ce guverneaza cartea. A te juca inseamna pentru protagonistii acestei carti a fi intr-o continua exploatare a lumii inconjuratoare, a dori sa fii asemeni unor eroi din cartile copilariei (pirati, descoperitori de comori, haiduci), a fi pentru totdeauna liber si mai ales a incerca sa faci tot timpul glume pe seama celor din jur si a pune la cale farse.

                      Aventurile Lui Tom Sawyer
                                   - fragment -
 
        - Vaduva e paine lui Dumnezeu, dar nu ma-mpac eu cu obiceiurile lor. ma pune sa ma scol in fiestecare dimineata la ora fixa, zor nevoie sa ma spal, ma piaptana slugile ei pana ma apuca ametelile...si nu ma lasa sa dorm in sopron pentru nimic in lumne. Trebuie musai sa port afurisitele alea de toale, in care
ma-nabus, nu alta - nu`s ce dracu are, paca nu trece pic de aer prin ele, si-apoi asa-s de scrobite si dichisite, ca nu-i chip sa ma asez cu ele, ori sa ma trantesc pe jos, ori sa ma dau de-a berbeleaca dac-am chef. Nu m-am mai dat pe-o vale la uasa de pivnita nici nu mai tin minte de cand, parca de ani si ani (...). Vaduva mananca dupa clopotel se culca dupa clopotel, se scola dupa clopotel, ma rog, dupa tipic, de ti se apleaca. Da` cine dracu poa-sa rabde asta?!

BALADA BAIONETEI DIN BAYONNE
SERBAN FOARTA
 
- Balada baionetei din Bayanne a aparut in volumul Simpleroze (1978). Ceea ce titlul poeziei poate daor sugereaza devine evident pe masura ce versurile se succed. Cuvintele se urmeaza unele pe celelalte, isi raspund si se leaga in vartejul jocului, parca in ritmul
unui descantec. Poezia poate sa aiba functionalitatea, sensul acelor formule fixe, ritualice care preced desfasurarea propriu-zisa a jocurilor oricand si oriunde inventate.
- Balada baionetei din Bayonne pare o neintrerupta joaca cu limbajul, inventia nestapanita da nastere unei curgeri melodioase de sunete, de variatii sonore care transfigureaza, care preface cuvintele ( comune, rare sau aprtinand unei practici poetice traditioanle) tocmai in sensul obtinerii anumitor corespondente
acustice chiar daca, si, de fapt, mai ales daca, prin aceasta prinde viata o rostire care tinde sa treaca dincolo de sens, de transparenta.
 
BALADA BAIONETEI DIN BAYONNE

Olanda vine din Olanda
casmirul vine din Casmir;
ca ni s-a ofilit ghirlanda
cu toate astea nu ma mir...
...Am mai dansat o arleziana,
a mai cazut un batalion:
sclipea-n Artois o arteziana
si-o baioneta la Bayonne.

De la Berlin venea berlina
si indigoul de la Ind
iubea Marcel pe Albertina
si era foarte suferind...
Si ne-a cuprins indiferenta
si-a mai pocnit cate-un balon:
sclipesc faiantele-n Faenza
si baionetele-n Bayonne.

Voltaire dormea intr-o voltera
si, intre timp, filozofia;
a mai trecut de-atunci o era,
a mai cazut cate-o sofa... .
...De ce se clatina iatacul
si cad ghiulele pe balcon?
Opriti, opriti, opriti atacul
la baioneta, la Bayonne !

A mai trecut o belepoca
adio, domnule baron!...
...Sclipeste-n soare, echivoca,
o baioneta, la Bayonne.


ECUSON
EMIL BRUMARU
 
-Emil Brumaru este unul dintre acei rari poeti romani indragostitiin egala masura de forta cuvantului si de suavitatile lui, un indragostit de lumea vegetalelor si a obiectelor domestice, de numele celor care
par sa nu comunice, de mirosuri si arome, de suavitati clasice si de lascivitati conjugale... Cuvantul "canta" frumos in poezia lui Emil, textul se ofera ca joc si mesaj totodata. Nu se poate sa nu incante muzicalitatea versurilor si seninatatea celui ce comunica o stare, un loc, o senzatie, o...leguma.
 
 
ECUSON


Iti trimit un ecuson,
Cel mai gingas si mai trist
E barat cu bulion
Si-n triunghiul de deasupra
Are-un melc cu crucifix
Care tine pe un corn
Patru fluturi ce-si beau supa
Cu cravatele la fix.
Iar in cel de dedesubt,
Lang-un domn de portocala,
Doua rame pentru supt
In clipa de plictiseala


SINGURATATEA ADOLESCENTEI
SIMONA POPESCU
 
-titlul cartii is are radacinile in adolescenta, cand autoarea nota intr-un jurnal sensurile unor cuvinte enigmatice. "Enigmaticul titlu al cartii spune, intr-un fel, totul: caci <<exuviile>> sunt pieile lepadate, carcasele subtiri lasate in urma de fluturi atunci cand
ies din pupe, invelisurile naparlite ale vietatilor care, crescand, se transforma cu totul. La fel facem si noi cu ipostazele noastre vechi, infantile, imature, pe care le ingropam in uitare. Simona Popescu, ea, nu poate si nu vrea sa le abandoneze: le stange, le
colectioneaza, le suprapune intr-un timp prezent care, ca intr-o sincronie perfecta, aduna toate varstele precedente la un loc.
 
Singuratatea Adolescentei
- fragment -
 
   
     Adolescent fiind, nu e nevoie sa plece ai tai de acasa ca sa-ti vezi de ale tale. <<Aventurile>> printre obiecte, rascolitul camarilor si dulapurile nu te mai amuza. Singuratate - e acum un cuvant cu alt continut. Niciodata nu esti mai singur ca in adolescenta. Si
niciodata singuratatea nu e mai impunatoare si in acelasi timp mai uimitoare, niciodata nu e mai contradictorie ca atunci. Poate din cauza asta orice adolescent isi cauta cu atat inversunare o pereche; agatandu-se de oricine-i iese in cale, indragostindu-se de ideea de jumatate, de ideea de a fin indragostit, iubindu-se in celalat, mereu pe sine: avar generos.
        O, nu, singuratatea, la varsta asta, nu-i o treaba usoara. Sa stabilesti iarasi si iara, un nou raport cu tine. Gandesti fara sa te fixezi pe ceva - gandire flotanta, reverie si cosmarerie, amestecate, stari imprevizibile, opuse si simultane. Gandesti doar
privind.
        Egoista, adolescentina singuratate, palpaind psihedelic... Ondule sonore. Perdele fumurii intre tine si lucruri. Departate clopote tubulare, departe, in imaginazie. N-ai nevoie de nimeni si nimic. De aceea crezi ca-n adevar Hyazinth al lui Novalis n-avea
nevoie de nici o Rosenbute. Iara tovarasul de joaca, cu flori de trandafiri si de rochita-randunicii in plete, nu-ntelegea nimic atunci cand ii spunea tanarului discipol din Sais: <<Tu, visatorul, ai pornit-o
pe un drum gresit. Asa nu vei ajunge departe (...) Esti tanar inca, nu simti oare pulsandu-ti in vine porunca tineretii? Si nu-ti inunda oare pieptul iubirea si dorul? Cum poti sta de unul singur? Natura asta
ea singura?
        De cel singuratic fug si bucuria si dorinat (...) Numai printre oameni se impamanteste duhul care, in mii de culori, te napadeste prin toate simturile te invaluie ca o nevazuta iubita. La ospetele noastre limba i se dezleaga, sta in capul mesei si inalta cantarile cele mai voioase vietii>>. Nu-ntelegea nimic.
        O camera goala si-un duh risipit in zeci de culori sau soarele palid al plictiselii - totuna. Ca o nevazuta iubita sau un nevazut iubit, singuratatea ta te inaluie...
        15 ani. Ai colegi noi, nici un prieten, nici un dusman, nici o fiinta care sa ti se opuna, care sa te faca sa fii si in afara ta. Nu stii ce e dragostea, dar te gandesti mereu la asta. Esti singura si de-o trufie infioratoare. N-ai nevoie de nimeni. Cum te privesti in
oglinda, seriozitatea ta te intimideaza. O faptura inaccesibila, rece. Stai intre carti. Mama si tata sunt ultimele fiinte care ar putea sa te inteleaga ce se intampla cu tine. N-ai chef sa vorbesti cu ei. Fratele tau e un tanc desuferit care nu stie decat sa se
zbenguie toata ziua, sa se joace ca descreieratul. Asculti in nestire Simfonia fantastica a lui Berlioz.
       
1
 










PROIECT




















INTRODUCERE

Jocul şi joaca sunt teme foarte des īntālnite īn viaţa cotidiană, iar ele reflectă o anumită tendinţă a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezintă reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite să fie īncălcate. Astfel apare dorinţa oricărei fiinţe umane de a depăşi ceea ce este normal, de a depăşi pe alţii şi de a se depăşi pe sine, o tendinţă spre perfecţiune, ca ţel principal al vieţii. Mediocritatea este pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competiţia ca modalitate de afirmare.
        Joaca este o formă de manifestare īntālnită la copii, care īncearcă să scape de rutină cu ajutorul imaginaţiei. Aceştia īncalcă toate regulile impuse de raţiune, de natură, de tot ceea ce este realizabil, prin crearea unor personaje supranaturale pe care le comandă sau īn locul cărora se pun chiar ei, impunānd viziunea lor despre viaţă. Joaca se īntālneşte de cele mai multe ori īn poezii cu conţinut destinat unei anumite categorii de vārstă: copilăria, dar şi īn proza care vizează experienţele şi fazele formării caracterului unui personaj, de la vārstele cele mai fragede.

"Jocul este luptă, hazard, simulacru sau vārtej ameţitor; jocul este un īntreg univers cu şanse sau riscuri".




















ISTORIE

ISTORIA JOCULUI SCRABBLE
 
        In 1931, oraselul Poughkeepsie din staul New York era, la fel ca toate orasele americane, in ghearele depresiunii economice. Nu exista siguranta locului de munca. Traiul din expediente era la ordinea zilei.
        Pierzandu-si locul de munca, arhitectul local Alfred Mosher Butts s-a hotarat sa castige banii exploatand pasiunea sa pentru jocurile cu litere. Fiind un om chibzuit, ochelaristul Butts nu-i placeau jocurile cu zaruri, care se bazau exclusiv pe noroc. Pe de alta parte, isi dadea seama ca jocurile super-logice ca sahul, erau prea intelectuale pentru marele public.
 
Si noroc dar si inteligenta
        Butts a conceput un joc bazat in parte pe noroc, in parte pe tehnic. Astfel, spre sfarsitul anului 1931, el reusise sa definitiveze o varianta de joc pe care a numit-o Lexico. Jocul de Lexico se juca fara tabla, jucatorii punctand in functie de lungimea cuvintelor
formate. Pentru cuvintele cu "valori minore"
( B, F, H, M, P, V, W, Y ) se obtineau anumite prime, iar pentru cele cu "valori majore" ( J, K, Q, X, Z ) se realizau prime mai mari. Butts calculase frecventa si valoarea fiecarei litere a alfabetului studiind cu meticulozitate prima pagina a ziarului New York Times. Dandu-si insa seama ca prea multi se S (pluralul englezesc) ar face jocul prea usor, a redus la 4 numarul de jetoane reprezantand aceasta litera.
 
REFUZARI
        In 1933, cererea lui Butts de brevetare a jocului Lexico a fost respinsa. la fel, atunci cand si-a prezentat inventia celor 2, mari fabricanti de jocuri, Parker Brothers si Milton Bradley, n-a primit decat refuzuri politicoase. Fara sa se lase descurajat, in urmatorii 5 ani Butts a fabricat el insusi aproape 200 de jocuri, pe care le vindea sau  le oferea in dar prietenilor. Povestea jocului numit Lexico se incheie aici. Aceasta varianta de joc nu a fost niciodata
un succes comercial.
 
O NOUA ETAPA: CREAREA GRILEI
        1938 a fost anul in care Butts a facut un pas inainte in dezvoltarea jocului. Popularitatea de care se bucurau careurile de cuvinte incrucisate i-a dat ideea de a combina jocul sau de litere cu o tabla de joc, pe care cuvintele se puteau lega intre ele precum cuvintele incrucisate. Lexico a devenit astfel, pe rand: Noi Anagrame, Alph, Criss-Cross, apoi Criss- Crosswords (cuvinte in zig-zag). Grilele pentru primele jocuri de Criss-Crosswords au fost desenate cu trusa
lui de arhitect, reproduse la sapirograf si lipite pe table de sah pliante. Literele erau desenate la fel, de mana, multiplicate si lipite pe scandurele de lemn, care apoi erau taiate in patratele de marimea casutelor grilei.
        In anii care au uramat, jocul a trecut prin mai multe faze de dezvolatare. De exemplu, la un moment dat primul cuvant era plasat in coltul din stanga sus al tablei. Multe din regulile imaginate inial de Butts au ramas insa neschimbate - de exemplu, grila de 15x15 patrate si grupa de 7 litere extrasa de fiecare jucator; de asemenea, distributia si valorile literelor ( in engleza) au ramas neschimbate in 1938 si pana in zilele noastre.
        Dar jocul numit Criss-Crosswords a fost intampinat cu acelasi refuz, ca si Lexico. Butts nu a reusit sa breveteze nici aceasta varianta a jocului, iar fabricantii nu s-au aratat nici ei interesati. aveau sa regrete amarnic, cu totii, aceasta decizie.
 
CU PUTIN AJUTOR DIN PARTEA PRIETENILOR
        O vreme, Butts s-a gandit sa devina el insusi fabricant de jocuri. Dar is-a dat repede seama ca nu avea talent de intreprinzator, asa ca si-a practicat mai departe meseria de arhitect. cum intre timp s-a declansat cel de-al doilea razboi mondial, butts nu s-a mai ocupat de dezvoltarea jocului sau pana  in 1948. In acel an a aparut prima "zana buna", in persoana lui James Brunot, Detinatorul unuia din primele jocuri de
Criss - Crosswords. Sotilor Brunot le placea foarte mult jocul si erau convinsi ca ar trebui sa se comercializeze. Mai mult, James Brunot a vea si timp si chemare pentru o asemenea aventura comerciala. Butts si Brunot au incheiat un contact: Brunot avea sa fabrice jocul si sa-l comercializeze, platindu-i lui
Butts drepturile de autor pentru fiecare joc vandut.
 
16  DECEMBRIE 1948: O ZI DE SARBATOARE
        Sotii Brunot si-au dat sema ca jocul aveam nevoie de uneleretusuri. ei au rearanjatcasutele "cu prima" si au simplificat regulile jocului, care erau prea lungi; de asemenea, s-au gandit sa schimbe numele jocului. Apoi au inaintat cererea de copyright, care le-a fost acordata la 1 decembrie 1948. Imediat dupa asta, a urmat marea schimbare: numele jocului ! Dupa multe cautari, s-au hotarat pentru numele de SCRABBLE. la 16 decembrie 1948, noul nume era marca inregistrata. Modernul joc de Scarbble se nascuse, in sfarsit !
 
ATELIERUL DE SCRABBLE DIN CLADIREA SCOLII
        Sotii brunot si-au instalat primul atelier in sufrageria casei lor. Brunot cumpara piesele de la diversi fabricanti si le ansambla cu ajutorul sotiei sale. la inceput, nu reuseau sa produca maiu mult de 18 jocuri pe zi, caci imprimau literele una cate una, pe jetoane din lemn. In 1949, primul lor an de producerea jocului, au ansamblat si au vandut 2251 de jocuri. Anul s-a incheiat cu o pierdere de 450 de dolari, In anii urmatori, au continuat sa se lupte in caest fel pentru producerea si comercializarea jocului. In 1952, lucrau inca in pierdere si erau pe cale sa renunte. Brunot si-a luat o vacanta pentru a cantari lucrurile in liniste si am lua o decizie. La intoarcere, a constatat ca popularitatea jocului crescuse brusc, drept pentru care comenzile curgeau din toate
tarile. Era timpul sa caute spatiu maim mare pt atelier. Pana la urma au gasit o cladire, o fosta scoala aproape de casa lor si au mutat atelierul acxolo. In trimestrul 4, cifra vanzarilor ajunsese la 37000 de bucati.
 
"CUM ADICA, N-AVEM SCRABBLE IN STOC ?"
        1952 a fost anul in care Jack Strauss, presedintele consiliului de administratie al societatii Macy`s din New York, cel mai mare magazin universal din lume, ajucat pentru prinma data Scrabble in timpul unui concediu. I-a placut atat de mult, in cat la intoarcere a cerut la raionul jucarii sa-i trimita cateva jocuri Scrabble. Discutia care a urmat poate fi ghicita. Decizia a fost ca raionul de jucarii sa aiba permanent la vanzare un numar cat mai mare de jocuri Scrabble. Si foarte curand, chiar asa s-a intamplat! Mai mult, magazinul Macy`s a intreprins pe cheltuiala proprie o companie promotionala care a facut ca jocul sa capteze foarte repede interesul a mii de cumparatori
        In 1953, desi producea cam 6000 de jocuri Scarbble pe saptamana, Brunot si-a dat seama ca nu va mai putea face fata cererii, asa ca a vandut licenta de fabricatie firmei Selcow & Righter, una din cele mai mari companii producatoare de jocuri din America - aceeasi companie care refuzase propunerea lui Butts cu cativa a ni in urma.
 
GOANA DUPA SCRABBLE
 
        Timp de 3 ani, comenzile se acceptau numai pe alese. Cererea crestea in ritm ametitor.
        Intre timp, "nebunia Scrabble" cuprinsese pana si Australia... In acelasi an (1953), firma J.W.Spear & Sons a lansat jocul si in Marea Britanie, unde acesta a avut un imens succes.
        In 1968, Brunot si-a vandut toate drepturile de fabricatie a jocului, iar Spear`s a achizitionat dreptul de comercializare in restul lumii, in afara de SUA, Canada si Australia. Drepturile asupra jocului au ramas astfel impartite pana astazi.
        In 1986, firma Selcow & Righter a fost cumparata de Coleo, iar aceasta din urma a dat faliment un an mai tarziu. Astfel, la 53 de ani dupa ce-l refuzase, Milton Bradley a cumparta dreptul aupra jocului pentru SUA si Canada.
        Din pacate, James Brunot a murit in octobrie 1984, asa ca n-a mai apucat sa vada primul campionat mondial de scarbble in limba engleza, care a avut loc in Londra, in 1991. Alfred Butts a avut insa aceasta bucurie. El a trait pana la varsta de 93 de ani si s-a stins din viata in aprilie 1993. Pana la sfarsitu vietiii a jucat Scrabble cu aceeasi placere, cu familia sau cu prietenii. Acest om modest, lipsit de orice urma de infatuare, a trait sa vada cum creatia sa devenise un fenomen mondial.
        In 1994, firma J. W. Spear & Sons a fost achizitionata de Mattel Inc., cel mai mare fabricant de jocuri si jucarii din lume.
        Aceasta este incredibila istorie a jocului de Scrabble - iata un caz in care realitatea este mai ciudata decat fictiunea.


















LITERATURA

ANTOINE DE SAINT - EXUBERY - (1900- 1944), scriitor si aviator francez. Intre viata si opera sa a existat o unitate perfecta. De profesie aviator, in scrierile sale a infatisat episoade dramatice din viata aviatiei. A publicat volumele: Curierul de la miazazi, Zborul de noapte, Pamant al oamenilor, Pilot de razboi, Scrisoare catre un ostatic si Micul print, povestire alegorica, incarcata de umanism. Postum i-au: Carnete, Scrisori, Sensul unei vieti, Citadela.
 
ROGER CAILLOIS - (1913 - 1978), scriitor si antropolog francez, este autorul a numeroase eseuri pe teme sociale, culturale, literare.
 
JOHAN HUIZINGA - (1872 - 1945), istoric si eseist
olandez cunoscut prin studiile sale asupra Evului Mediu (Amurgul Evului Mediu) si asupra jocului (Homo Ludens)
 
EMIL BRUMARU - s-a nascut la 1 ianuarie 1939 in comuna Bahmutea, judetul Tighina. un timp indelungat (1963-1975) este medic la Dolhasca, apoicorector la revista ieseana de cultura "Convorbiri literare". A debutat cu poezii in 1966 in revista "Luceafarul", iar editorial in 1970, cu doua plachete de versuri; Versuri si Detectivul Arthur. Criticul Ioan Moldovan il caracterizeaza pe autorul Baladei Crinilor care si-au scris frumos ca un "poet de o candoare lirica deopotriva naiva si mimata, complicandu-si cu buna stiinta si cu arta reveriile", proiectand "un univers liric de o frapanta originalitate, in care jocul sentimental si imageria cea rafinata se intalnesc intr-o armonie de <<cantec naiv>>".
 
SERBAN FOARTA - s-a nascut la 8 iulie 1942 in Turnu Severin. Este licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Timisoara (1966). In 1976 isi i-a doctoratul in stiinte filozofice. Debuteaza in 1962 cu un articol despre greselile de tipar, iar ca poet, editorial, in 1976 cu volumul Texte pentru Phoenix, in colaborare cu Andrei Ujica. Se manifesta deopotriva in istorie si critica literara, eseistica, traduceri.
 
SIMONA POPESCU - nascuta in 1965, poeta, prozatoare si eseista. A publicat volumele de versuri Xilofonul si alte poeme (1990) si Juventus (1994). Exuvii (1997), o carte de retrospective in universul copilariei si al adolescentei, reprezinta debutul editorial al Simonei Popescu ca prozatoare.
 
CAIUS DOBRESCU - s-a nascut la 22 ianuarie 1966 in Brasov. A absovit facultatea de Filologie din Bucuresti in 1988. Debuteaza cu poezii in revista literara "Dialog", Iasi 1985. Prima sa carte a fost numita "Efebia" (1994) precedat de "Pauza de respiratie" (1991).
 
MARK TWAIN - Samuel Langhorn Clemens (numele real al lui Mark Twain) s-a nacut la 30 noiembrie 1835 in Florida. Parintii lui se stabilesc curand in oraselul Hanibal, unde Sam isi va petrece copilaria si adolescenta aventuroasa pe care si le reaminteste in Aventurile lui Tom Sawyer si Aventurile lui Hucklebberry Finn.
 
LEWIS CARROLL - fiu de preot, Lewis Carroll (1832 - 1898) - pseudonimul lui Charles Lutwidge Dodgson - si-a facut studiile la Universitatea din Oxford unde a si functionat mai tarziu ca profesor de matematica. Este autorul unor studii de specialitate, dar si al unor scrieri, celebre astazi, care au incantat generatii de copii, dar nu numai pe ei. Cele mai cunoscute carti ale sale sunt: "Peripetiile Alisei in Tara minunilor"(1865) si "Prin oglinda" (1872). A mai publicat: "Fantasmagorii" (1869), "O poveste incalcita" (1885) si "Silvia si Bruno".


TABLOURI BIBLICE
(VERSURI DE ABECEDAR)
TUDOR ARGHEZI
ADAM SI EVA

In aceata poezie poetul a imbinat religia cu jocul si anume este
vorba despre cum Dumnezeu a facut lumea si cum a facut-o pe
Eva din coasta lui Adam pentru a nu se mai simti singur

Urainsu-i-se singur in stihii,
A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii
Si s-a gandit din ce sa-i faca,
Din borangic, argint sau promoroaca,
Frumosi, cinstiti, nevinovati.
Si puse - asezamantul dintre frati.

Dar i-a iesit cam somnuros si cam
Trandav si naravas stramosul meu Adam;
Ca l-a facut, cum am aflat,
Cu parf si nitelus scuipat;
Ca sa incerce daca un altoi
De stea putea sa prinda pe noroi,
Ca, de urat, scuipand in patru zari, stingher,
Facuse si luminile din cer.

Dar iata ca l-a nimerit,
Din pricina aluatului gresit,
Si ca Adam, intaiul fiu
Al Domnului, iesise, parca si zbanghiu.
Nu-i vorba, nici o poza nu ne-nvata
Cum ar fi fost omul dintai la fata.
Nici unda lacului nu l-a pastrat,
In care se-oglindea la scapatat.
Puterea lui dumnezeiasca.
Dormind mereu, cata sa-l mai trezeasca.
I-a rupt un os din coaste,ceva,
Si-a zamislit-o si pe Eva.

Mai poti casca de lene, iaras,
Cand ai o sora si-un tovaras?
S-au luat de maini si au cutreierat
Gradina toata-n lung si-n lat.
Sa nu te miri ca, sovaind si mici,
Li se julea si nasul prin urzici.

AMINTIRI DIN COPILARIE
     ION CREANGA
       - fragment -
 
Dupa cum bine stim cu totii in acest text este vorba despre nazbatiile poetului cand era mic si putem spune ca era foarte "sturlubatic" dupa cum recunoaste si el. Este vorba despre vremea cand inca nu mergea la scoala.
 
        Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfoara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, La prichiciul vetrei celui humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii de-a mijoarca si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parca-mi salta inima de bucurie! Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile imi erau sanatosi si casa ne era indestulata si copii si copilele megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi, si toate imi mergeau pe plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea !
                Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in turbarea sa. [...]
        Dar vremea trecea cu amagele si eu cresteam pe nesimtite, si tot alte ganduri imi zburau prin cap, si alte placeri mi se desteptau in suflet si in loc de intelepciune, ma faceam tot mai neastamparat si dorul meu era acum nemarginit; caci sprintar si inselator este gandul omului, pe ale caruia aripi te poarta dorul necontenit si nu te lasa in pace, pana ce intri in mormant !
        Insa vai de omul care se ia pe ganduri! Uite cum te trage pe furis apa la adanc si din veselia cea mai mare cazi deodata in uricioasa intristare!
        Hai mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura este vesele si nevinovata. Si, drept vorbind, acesta-i adevarul.
        Ce-i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la se se poate sa le aduca ziua de maine, sau ca-i framanta late ganduri pline de ingrijire. Copilul, incalecat pe batul sau, gandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai stasnici, pe care alearga cu voie buna, si-l bate cu biciul, si-l struneste cu tot dinamismul, si racneste la el din toata inima, de-ti i-a auzul; si de cade jos, crede ca l-a trantit calul, si pe bat isi descarca mania in toata puterea cuvantului...
        Asa eram eu la varsta cea fericita si asa credca au fost toti copii., de cand ii lumea asta pe pamant, macar sa zica cine ce-a zice.
        Cand mama nu mai putea de obosita si se lasa cate oleaca ziua, sa se odihneasca, noi baietii, tocmai atunci ridicam casa in slava. Cand venea tata noaptea de la padure din Dumesnicu, inghetat de frig si plin de promoroca, noi il spariem sarindu-i in spate pe intuneric. Si el, cat era de ostenit, ne prindea cate pe unul, ca la "baba-oarba", ne ridica in grinda, zicand: "tata mare !", si ne saruta mereu pe fiecare. Iar dupa ce se aprindea opaitul si tata se punea sa manance, noii scoteam matele de prin ocnite si cotruta si le flocaiam si le smotream dinaintea lui, de le mergea colbul; si nu puteau scapa bietele mate din mainile noastre pana ce nu ne zgariau si ne stupeau ca pe noi.
        - Inca te iuti la ei, barbate zice mama, si le dai paicle!
Asa-i?... Ha, ha! bine v-au mai facut, pughibale spurcate ce sunteti! ca nici o lighioaie nu se poate aciua pe langa casa de raul vostru... Iaca, daca nu v-am sacelat astazi, faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. Ara! D-aopi aveti stiinta ca va prea intreceti cu dediochiul ! Acus, ieu varga din coarda si va croiesc de va merg petecele !
        - Ia lasa-i si tu, mai nevasta, lasa-i , ca se bucura si ei de venirea mea, zicea tata, dandu-ne huta. Ce la pasa? Lemne la trunchiu sunt; slanina si faina in pod sunt de-a volma; branza in putina, asemene; curechiu in boloboc, slava Domnului! Numai de-ar fi sanatosi, sa manance si sa se joace acum, cat is mititei; ca le-a trece lor zburdaciunea cand or fi mai mari si i-or lua grijile inainte; nu te teme, ca n-or scapa de asta. S-apoi nu stii ca este-o vorba: "Daca-i copil sa se joace; daca-i cal, sa traga; si daca-i popa, sa citeasca..."
      

  - Tie omule, zice mama, asa ti-i a zice, ca nu sezi cu dansii in casa toata ziulica, sa-ti scoata peri albi, manca-i-ar pamantul sa-i manance. Doamne, iarta-ma ! De-ar mai veni vara, sa se mai joace si pe afara, ca m-am saturat de ei ca mere padurete ! Cate dracalii le vin in cap, toate le fac. Cand incepe a toca la Biserica, Zahei al tau cel cuminte, fuga si el afara si incepe a toca in stative, de paraie peretii casei si duduie ferestile ! Iar stropsitul de Ion, cu talanca de la oi, cu clestele si cu vatrarul, face o hodorogeala si un taraboi, de-ti i-a auzul. Apoi isi pun cate-o toala in spate si cate un coif de hartie in cap si canta: "aliluia" si "Doamne miluieste, popa prinde peste", de te scot din casa. Si asta in toate zilele de cate doua-trei ori, de-ti vine, cateodata, sa-i cosesti in bataie, dca-ai sta sa te potrivesti lor...
        - `Poi da, mai femeie, tot esti tu bisericoasa aici pe loc, dupa cheful tau, macar ca-ti intra biserica in casa, de departe ce-i... De-amu puneti-va pe facut privigheri de toata noaptea si parascovenii cate va place, mai baieti; daca vi-i voia sa va deie ma-ta in toate zilele numai colaci de cei unsi cu miere de la "Patruzeci de sfinti" si coliva cu miez de nuca.
        - Ei, apoi! minte ai, omule? Ma miram eu, de ce-s si ei asa de cuminti, mititeii; ca tu le dai nas si le tii hangul. Ia priveste-i cum stau toti treji si se uita tinta in ochii nostri, parca au de gand sa ne zugraveasca. Ian sa-i fii sculat la treaba, s-apoi sa-i vezi cum se codesc, se dramboiesc si se sclifosesc, zice mama. Ha ! la culcat, baieti, ca trece noaptea; voua ce va pasa, cand aveti de mancare sub nas !...
        Si dupa ce ne culcam cu totii, noi, baietii, ca baietii, ne luam la harjoana si nu puteam dormi de incuri, pana nu era nevoita biata mama sa ne faca musai cate-un surub, daua prin cap si sa ne deie cateva tapangele la spinare. Si tata, saturandu-se cateodata de atata galagie, zicea mamei:
        - Ei taci, taci ! ajunga-ti de-amu, herghelie ! Stiu ca doar nu-s babe, sa chiroteasca in piciare !
        Insa mama ne mai da atunci cateva pe deasupra, si mai indesate, zicand:
-    Na-va de cheltuiala, ghiavoli ce sunteti ! Nici noaptea nu ma pot hodini de incotele voastre!

AVENTURILE LUI TOM SAWYER
MARK TWAIN
 
- Mark Twain a ramas inconfundabil in istoria literaturii universale prin cele doua carti ale sale despre aventurile copilariei - Aventurile lui Tom Sawyer si Aventurile lui Huckleberry Finn. Aceste opere au o substanta autobiografica. Ele sunt inspirate din copilaria scriitorului, desfasurata intr-un orasel de provincie.
Intamplarile povestite au insa o valoare mai generala. Ele sunt faptele si pataniile oricarui copil nastamparat, transfigurate in opera literara datorita umorului neintrecut si stilului viu ale lui Mark Twain.. Departe de a fi doar consemnare plina de farmec a catorva din poznele unui strengar, Aventurile lui Tom Sawyer constituie o adevarata recreare a universului copilariei, mai ales
prin ideea de joc ce guverneaza cartea. A te juca inseamna pentru protagonistii acestei carti a fi intr-o continua exploatare a lumii inconjuratoare, a dori sa fii asemeni unor eroi din cartile copilariei (pirati, descoperitori de comori, haiduci), a fi pentru totdeauna liber si mai ales a incerca sa faci tot timpul glume pe seama celor din jur si a pune la cale farse.

                      Aventurile Lui Tom Sawyer
                                   - fragment -
 
        - Vaduva e paine lui Dumnezeu, dar nu ma-mpac eu cu obiceiurile lor. ma pune sa ma scol in fiestecare dimineata la ora fixa, zor nevoie sa ma spal, ma piaptana slugile ei pana ma apuca ametelile...si nu ma lasa sa dorm in sopron pentru nimic in lumne. Trebuie musai sa port afurisitele alea de toale, in care
ma-nabus, nu alta - nu`s ce dracu are, paca nu trece pic de aer prin ele, si-apoi asa-s de scrobite si dichisite, ca nu-i chip sa ma asez cu ele, ori sa ma trantesc pe jos, ori sa ma dau de-a berbeleaca dac-am chef. Nu m-am mai dat pe-o vale la uasa de pivnita nici nu mai tin minte de cand, parca de ani si ani (...). Vaduva mananca dupa clopotel se culca dupa clopotel, se scola dupa clopotel, ma rog, dupa tipic, de ti se apleaca. Da` cine dracu poa-sa rabde asta?!

BALADA BAIONETEI DIN BAYONNE
SERBAN FOARTA
 
- Balada baionetei din Bayanne a aparut in volumul Simpleroze (1978). Ceea ce titlul poeziei poate daor sugereaza devine evident pe masura ce versurile se succed. Cuvintele se urmeaza unele pe celelalte, isi raspund si se leaga in vartejul jocului, parca in ritmul
unui descantec. Poezia poate sa aiba functionalitatea, sensul acelor formule fixe, ritualice care preced desfasurarea propriu-zisa a jocurilor oricand si oriunde inventate.
- Balada baionetei din Bayonne pare o neintrerupta joaca cu limbajul, inventia nestapanita da nastere unei curgeri melodioase de sunete, de variatii sonore care transfigureaza, care preface cuvintele ( comune, rare sau aprtinand unei practici poetice traditioanle) tocmai in sensul obtinerii anumitor corespondente
acustice chiar daca, si, de fapt, mai ales daca, prin aceasta prinde viata o rostire care tinde sa treaca dincolo de sens, de transparenta.
 
BALADA BAIONETEI DIN BAYONNE

Olanda vine din Olanda
casmirul vine din Casmir;
ca ni s-a ofilit ghirlanda
cu toate astea nu ma mir...
...Am mai dansat o arleziana,
a mai cazut un batalion:
sclipea-n Artois o arteziana
si-o baioneta la Bayonne.

De la Berlin venea berlina
si indigoul de la Ind
iubea Marcel pe Albertina
si era foarte suferind...
Si ne-a cuprins indiferenta
si-a mai pocnit cate-un balon:
sclipesc faiantele-n Faenza
si baionetele-n Bayonne.

Voltaire dormea intr-o voltera
si, intre timp, filozofia;
a mai trecut de-atunci o era,
a mai cazut cate-o sofa... .
...De ce se clatina iatacul
si cad ghiulele pe balcon?
Opriti, opriti, opriti atacul
la baioneta, la Bayonne !

A mai trecut o belepoca
adio, domnule baron!...
...Sclipeste-n soare, echivoca,
o baioneta, la Bayonne.


ECUSON
EMIL BRUMARU
 
-Emil Brumaru este unul dintre acei rari poeti romani indragostitiin egala masura de forta cuvantului si de suavitatile lui, un indragostit de lumea vegetalelor si a obiectelor domestice, de numele celor care
par sa nu comunice, de mirosuri si arome, de suavitati clasice si de lascivitati conjugale... Cuvantul "canta" frumos in poezia lui Emil, textul se ofera ca joc si mesaj totodata. Nu se poate sa nu incante muzicalitatea versurilor si seninatatea celui ce comunica o stare, un loc, o senzatie, o...leguma.
 
 
ECUSON


Iti trimit un ecuson,
Cel mai gingas si mai trist
E barat cu bulion
Si-n triunghiul de deasupra
Are-un melc cu crucifix
Care tine pe un corn
Patru fluturi ce-si beau supa
Cu cravatele la fix.
Iar in cel de dedesubt,
Lang-un domn de portocala,
Doua rame pentru supt
In clipa de plictiseala


SINGURATATEA ADOLESCENTEI
SIMONA POPESCU
 
-titlul cartii is are radacinile in adolescenta, cand autoarea nota intr-un jurnal sensurile unor cuvinte enigmatice. "Enigmaticul titlu al cartii spune, intr-un fel, totul: caci <<exuviile>> sunt pieile lepadate, carcasele subtiri lasate in urma de fluturi atunci cand
ies din pupe, invelisurile naparlite ale vietatilor care, crescand, se transforma cu totul. La fel facem si noi cu ipostazele noastre vechi, infantile, imature, pe care le ingropam in uitare. Simona Popescu, ea, nu poate si nu vrea sa le abandoneze: le stange, le
colectioneaza, le suprapune intr-un timp prezent care, ca intr-o sincronie perfecta, aduna toate varstele precedente la un loc.
 
Singuratatea Adolescentei
- fragment -
 
   
     Adolescent fiind, nu e nevoie sa plece ai tai de acasa ca sa-ti vezi de ale tale. <<Aventurile>> printre obiecte, rascolitul camarilor si dulapurile nu te mai amuza. Singuratate - e acum un cuvant cu alt continut. Niciodata nu esti mai singur ca in adolescenta. Si
niciodata singuratatea nu e mai impunatoare si in acelasi timp mai uimitoare, niciodata nu e mai contradictorie ca atunci. Poate din cauza asta orice adolescent isi cauta cu atat inversunare o pereche; agatandu-se de oricine-i iese in cale, indragostindu-se de ideea de jumatate, de ideea de a fin indragostit, iubindu-se in celalat, mereu pe sine: avar generos.
        O, nu, singuratatea, la varsta asta, nu-i o treaba usoara. Sa stabilesti iarasi si iara, un nou raport cu tine. Gandesti fara sa te fixezi pe ceva - gandire flotanta, reverie si cosmarerie, amestecate, stari imprevizibile, opuse si simultane. Gandesti doar
privind.
        Egoista, adolescentina singuratate, palpaind psihedelic... Ondule sonore. Perdele fumurii intre tine si lucruri. Departate clopote tubulare, departe, in imaginazie. N-ai nevoie de nimeni si nimic. De aceea crezi ca-n adevar Hyazinth al lui Novalis n-avea
nevoie de nici o Rosenbute. Iara tovarasul de joaca, cu flori de trandafiri si de rochita-randunicii in plete, nu-ntelegea nimic atunci cand ii spunea tanarului discipol din Sais: <<Tu, visatorul, ai pornit-o
pe un drum gresit. Asa nu vei ajunge departe (...) Esti tanar inca, nu simti oare pulsandu-ti in vine porunca tineretii? Si nu-ti inunda oare pieptul iubirea si dorul? Cum poti sta de unul singur? Natura asta
ea singura?
        De cel singuratic fug si bucuria si dorinat (...) Numai printre oameni se impamanteste duhul care, in mii de culori, te napadeste prin toate simturile te invaluie ca o nevazuta iubita. La ospetele noastre limba i se dezleaga, sta in capul mesei si inalta cantarile cele mai voioase vietii>>. Nu-ntelegea nimic.
        O camera goala si-un duh risipit in zeci de culori sau soarele palid al plictiselii - totuna. Ca o nevazuta iubita sau un nevazut iubit, singuratatea ta te inaluie...
        15 ani. Ai colegi noi, nici un prieten, nici un dusman, nici o fiinta care sa ti se opuna, care sa te faca sa fii si in afara ta. Nu stii ce e dragostea, dar te gandesti mereu la asta. Esti singura si de-o trufie infioratoare. N-ai nevoie de nimeni. Cum te privesti in
oglinda, seriozitatea ta te intimideaza. O faptura inaccesibila, rece. Stai intre carti. Mama si tata sunt ultimele fiinte care ar putea sa te inteleaga ce se intampla cu tine. N-ai chef sa vorbesti cu ei. Fratele tau e un tanc desuferit care nu stie decat sa se
zbenguie toata ziua, sa se joace ca descreieratul. Asculti in nestire Simfonia fantastica a lui Berlioz.
       
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica