referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

In vreme de razboi - rezumat

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Nuvela „În vreme de război” apărută în 1898 este o operă realistă cu adănci ecouri din sfera naturalismului. Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase „Schită” este obsesia. Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui său, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca să scape de urmărire, căci fusese căpitanul unei bande de hoti, trăieste la început, iluzia fugară că fratele său nu se mai întoarce. Curînd, obsesia reîntoarcerii fratelui pune stăpînire pe el si-l devorează, pînă la urmă...

Varianta Printabila 


1 n vreme de razboi
de Ion Luca Caragiale

         Nuvela „n vreme de război” apărută n 1898 este  o operă realistă cu adănci ecouri din sfera naturalismului.
          Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase „Schită” este obsesia.
         Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui său, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca să scape de urmărire, căci fusese căpitanul unei bande de hoti, trăieste la nceput, iluzia fugară că fratele său nu se mai ntoarce. Curnd, obsesia rentoarcerii fratelui pune stăpnire pe el si-l devorează, pnă la urmă.
     n vreme de război este o proză de sondare psihologică a unei „fiinte auxioare, strivită n cele din urmă de alienare, rezultată dintr-o evolutie tragică de tip apăsător”.
     Nebunia apare ca element concluziv, catastrofic: „cauzată de ticălosul Popa Iancu. La avertismentul dat de Iancu Georgescu („Gndeai c-au murit, neică ?”) ritmul lui de viată, se precipită, alienndu-l”. Nebunia lui Stavrache, ajunsă n final la forme paroxiste, se află n el nsusi, iar situatiile exterioare, create prin prezenta fratelui său Popa Iancu, au rolul de a declansa rostogolirea iminentă spre drama neasteptată.          
      Traseul epic al nuvelei urmează linia unei compozitii clasice, iar cele trei capitole, urmărind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei n nebunie,crează o tipologie si compune un destin uman tragic aflat sub stăpnirea neiertătoare a unei tare ereditare.
      Primul capitol al nuvelei se constitue ca o adevărată expozitiune, n care se precizează datele esentiale despre cele două personaje, aflate n relatie de rudenie: Hangiul Stavrache este negustor si proprietarul unei prăvălii, iar fratele său este preotul Iancu din Podeni dar si conducătorul unei bande de hoti n final prinsă de stăpnire. Pentru a se salva Popa Iancu se nrolează ca voluntar si pleacă la război, averea sa rămnnd n mostenire lui Stavrache.   
      Momentul intrigă i constitue gndul care-l chinuie pe Stavrache n legătură cu ntoarcerea fratelui său, desi o scrisoare primită l asigurare că acesta a murit. Actiunea nuvelei creste treptat n tensiune, urmărindu-se obsesiile lui Stavrache, cosmarurile pe care le trăieste, terorizat de imaginea fratelui, de presupusa replică a acestuia, care devine laitmotiv: „Gndeai c-am murit,neică ?”.
         n capitol al doilea aflăm că, o dată cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. n acest capitol se insistă asupra nvălmăselilor de gnduri, se trece mereu din realitate n vis, nct se confundă planurile, sugerndu-se

degenerarea psihică a lui Stavrache, proiectată pe fundalul unui mediu social bntuit de anomalii, căruia fratele său i apare cnd n haine de ocnas, cnd mbrăcat militar, dar totdeauna gata să-l ucidă.
          Punctul culminant si deznodămntul conflictului, prezentate n capitolul al treilea , l reprezintă momentul ntlnirii reale dintre cei doi frati. Cnd popa Inacu i cere lui Stavrache să-l ajute cu o sumă de bani pe care acesta i delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la capătul ncordării psihice, nebunneste. Replica lui popa Iancu, usor modificată fată de aceea din stările halucinatorii ale lui Stavrache („Mă credeai mort, nu-i asa ?”), vine ca o extraordinată lovitură peste mintea buimăcită a hangiului. Cu o artă desăvrsită autorul analizează acum reactiile organice, atitudinea si comportarea eroului.
    Lantrile cauzale snt ntr-o ordine crescndă si radată de la simpla criză, psihologică de la nceput care abia se nfiripa, ea se adncese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducnd la trecerea de la stările halucinatorii la starea explosivă si violentă, premergătoare nebuniei, declansnd iremediabil dementa, iar actiunile eroului snt dirijate treptat de presimtirea că popa Iancu nu e mort, de obsesia ntoarcerii fratelui si de starea de violentă din momentul confruntării directe cu acesta. Autorul prezintă astfel, un caz patologic, o fisă clinică, ce are ca mobil patima navutirii. Stavrache este, n acelasi timp, un negustor necinstit, avar si nemilos, plasat fiind n contextul unui mediu social, n care setea de mbogătire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizndu-l.
        Natura joacă si ea un rol important n nuvela. Ea este percepută att vizual ct si auditiv. ntmplările se petrec noaptea si ntr-un cadru de toamnă si iarnă.
        Personajul principal al nuvelei este surprins att din perspectiva sugerată prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, ct si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntării cu sine - prin monolog.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica