referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

O scrisoare pierduta - comedia

Categoria: Referat Romana

Descriere:

 În lumina contemporaneităţii ,pe meridianul românesc, Ion Luca Caragiale este una dintre acele personalităţi literare ce nu s-au învechit deloc. Comedia
este
o specie a genului dramatic în care se prezintă o întâmplare hazlie, cu deznodământ vesel, ridiculizându-se astfel personaje, moravuri, realităţi sociale şi situaţii general umane.

Varianta Printabila 


1 Comedia



      n lumina contemporaneităţii ,pe meridianul romnesc, Ion Luca Caragiale este una dintre acele personalităţi literare ce nu s-au  nvechit deloc.
     Comedia este o specie a genului dramatic n care se prezintă o ntmplare hazlie, cu deznodămnt vesel, ridiculizndu-se astfel personaje, moravuri, realităţi sociale şi situaţii general umane.
     Opera "O scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale nfăţişează desfăşurarea alegerilor ntr-un judeţ de munte, ntr-unul din secolele trecute.
     Ca orice operă dramatică, aceasta a fost scrisă cu scopul de a fi reprezentată pe scenă.
Opera este structurată n acte şi scene, cuprinznd 4 acte, fiecare avnd 9-14-17-14 scene.
     Timpul şi spaţiul sunt limitate. ntmplările se petrec la sfrşitul anului 1883 n capitala de judeţ. Caracterul dramatic este evidenţiat de folosirea dialogului şi monologului dramatic, precum şi de prezenţa indicaţiilor scenice prin care se fixează cadrul acţiunii şi se evidenţiază unele dintre trăsăturile specifice ale personajelor. Descrierea şi naraţiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere dect n aceste indicaţii sau n replicile personajelor.
     Specific acestei specii literare este comicul de moravuri care vizează corupţia politicienilor ori viaţa de familie;de caracter ce surprinde numeroasele tipuri umane, dar şi de situaţie, de limbaj şi de nume.
     Firul dramatic e structurat pe momentele subiectului, dar intriga "se consumă" nainte de nceperea acţiunii:pierderea scrisorii de amor primită de la Tipătescu, prefectul judeţului de către Zoe.
    Expoziţiunea nfăţişează discuţia dintre Pristanda şi Tipătescu care află astfel că Nae Caţavencu este n posesia unei scrisori compromiţătoare, ce-i poate asigura reuşita n alegeri.
     Alertat,n desfăşurarea acţiunii, prefectul ordonă percheziţia la domiciliul lui Caţavencu.
     Trahanache şi Zoe,sunt şantajaţi de către adversarul lor politic cu publicarea scrisorii, dacă nu l vor sprijini n alegeri. Aflnd cele ntmplate, prefectul devine din ce n ce mai neliniştit.
     Farfuridi şi Brnzovenescu, i bănuiesc de trădare pe Pristanda, Zoe şi Tipătescu văzndu-i n vizită la Caţavencu.
     Ei trimit o depeşă la Bucureşti acuzndu-l pe prefect de trădare. n acest timp Caţavencu este arestat din ordinul lui Tipătescu. Speriată de cele ntmplate şi de o posibilă publicare scrisorii, Zoe ncearcă să-l convingă pe prefect să l susţină pe Caţavencu, care devine din ce n ce mai impulsiv ,refuznd bunurile oferite de prefect.
     Cnd Zoe l convinge pe Tipătescu să fie de partea lui Caţavencu; Pristanda aduce telegrama prin care se anunţă candidatura lui Dandanache, propus de la centru. Acest moment constituie punctul culminant.
    
1 Acţiunea evoluează spre deznodămnt:Dandanache va ajunge deputat, iar Caţavencu, căruia i se descoperise poliţa falsificată, va organiza petrecerea n cinstea proclamatului. Astfel totul se termină ntr-o atmosferă de sărbătoare, mpăcare şi veselie unanimă. Prezentarea conflictului derizoriu ntre esenţă şi aparenţă, este o altă trăsătură a acestui gen literar.
    Numeroasele personaje sunt reduse la schemă cu funcţie comică, tipuri ridiculizate, devenind contra exemple şi tipuri umane cu doar cteva trăsături.
    Tipătescu e tipul junelui prin, Zoe al adulterinei, Trahanache al ncornoratului, Pristanda al servitorului, Caţavencu al demagogului ambiţios, iar Farfuridi şi Brnzovenescu al prostului fudul.
    Personajele sunt principale: Trahanache, Tipătescu, Pristanda, Caţavencu, Zoe, iar secundar fiind cetăţeanul turmentat.
    Tipătescu este personajul principal ce apare n toate momentele subiectului.
    Portretul fizic este proiectat ntr-un plan secundar;n indicaţiile scenice apar reliefete n mod direct cteva detalii vestimentare"n haine de odaie".
   Portretul moral e infăţişat mai ales indirect prin dialog şi monolog, dar şi prin replicile celorlalte personaje şi chiar prin indicaţiile scenice.
   Prin personaje este pus n evidenţă ridicolul unei lumi, satirizndu-se mai ales imoralitatea şi incultura. Deşi nu e incult ca şi celelalte personaje, imoralitatea l caracterizează şi pe Tipătescu:nchide ochii la găinăriile poliţaiului, şi administreză judeţul ca pe propria moşie, oferind funcţii
şi arestnd pe Caţavencu după bunul plac.
  Apare aici, n linii ngroşate comicul de caracter.
  Prin acelaşi comic este caracterizat şi Caţavencu care vrea să ajungă deputat printr-o scrisoare şantajnd, dar cnd nu mai este stăpn pe situaţie organizează petrecerea n cinstea celor aleşi.
   Zoe duce o viaţă dublă, dar cei din jur se prefac a nu-i da importanţă. Comicul de caracter, de situaţie şi de limbaj, apare ntr-o mbinare perfectă, n replicile lui Pristanda,n care se vorbeşte despre momentul spionării casei lui Caţavencu. Poliţaiul se crede veşnic la datorie:"eu nu;eu la datorie, coane Fănică, zi şi noapte la datorie".Repetiţia de 4 ori a c.c.loc strneşte rsul căci, de fapt, menirea sa de slujbaş al satului era alta. E ncntat chiar că, urcat pe uluci, vede ca la teatru ce se petrece şi aude ce se discută n casa lui Nae. Repetă şi aici mecanic"Curat Moflujii" cuvintele superiorului său. Ar fi ascultat mai mult, dar un chibrit aprins aruncat pe fereastră l face să lunece peste un "dobitoc" care tocmai trecea pe acolo.
   Falsa personalitate a lui Caţavencu, tirada lui sforăitoare sublinază att comicul de limbaj, dar şi pe cel de situaţie şi de caracter.
   De fapt, titlul operei e simbolic, sugernd comicul de situaţie din comedie. Nu e vorba numai de scrisoarea pierdută de Zoe care i poate aduce lui Caţavencu succesul n alegeri, ci şi cea care l ajută pe Dandanache să devină deputat. Elocvent este şi comicul de nume (Dandanache derivă de la dandana, Trahanache de la trahana).Tipătescu e cel ce a urcat tipa-tipa n vrful piramidei sociale, iar Farfuridi şi Brnzovenescu au nume cu aluzie culinară ce strnesc rsul.
    Argumentele de mai sus demonstrează că această creaţie este o comedie.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica