referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Elemente sacre in poezia interbelica

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Perioada interbelică, dintre cele două războaie mondiale, este perioada unei noi sensibilităţi poetice, a unei noi conştiinţe de sine a poeziei care avea să se înscrie în mişcarea de idei europeană, în circuitul ei valoric, de creaţie. Era o evoluţie dialectică, obiectivă. Alături de alte reviste care, prin reprezentanţi, militau pentru o direcţie realistă, democratică în literatură, teoretizând ideea specificului ei naţional, revista “Gândirea”, dincolo de limitele ei ideologice, a avut meritul de a fi grupat în jurul ei pe unii dintre cei mai mari scriitori ai noştri...

Varianta Printabila 


1 Elemente sacre n poezia interbelică


    Perioada interbelică, dintre cele două războaie mondiale, este perioada unei noi sensibilităţi poetice, a unei noi conştiinţe de sine a poeziei care avea să se nscrie n mişcarea de idei europeană, n circuitul ei valoric, de creaţie. Era o evoluţie dialectică, obiectivă.
    Alături de alte reviste care, prin reprezentanţi, militau pentru o direcţie realistă, democratică n literatură, teoretiznd ideea specificului ei naţional, revista “Gndirea”, dincolo de limitele ei ideologice, a avut meritul de a fi grupat n jurul ei pe unii dintre cei mai mari scriitori ai noştri. Critica vorbeşte despre “tradiţionalişti de tendinţă religioasă”, despre un “tradiţionalism decorativ, patetic, elegiac”, despre “iconari”, “ortodoxişti” etc.
    Cel mai “intens” tradiţionalism l-a reprezentat nsă gndirismul, mişcare literară dezvoltată n jurul revistei Gndirea. Avndu-l ca doctrinar pe Nichifor Crainic, gndirismul s-a ncărcat, n timp, de conotaţii negative, n afara esteticului. Crainic reproşează semănătorismului preocuparea sa unilaterală, adăugndu-i dimensiunea elevaţiei spirituale prin racordarea tradiţionalismului la ortodoxism. Aşadar, tradiţionalismul este poezia solidarităţii cu pămntul, cu “şesurile natale”, cu străbunii şi cu miturile naţionale. Nichifor Crainic mbină, ntr-o manieră specifică, bucolicul cu evanghelicul, adică sacralitatea plaiului străbun cu sfinţenia şi gravitatea sufletului romnesc. El nu e att poetul peisajelor exterioare sau lăuntrice, ct e poetul solidarităţii cu ele.
n poezia “Cntecul potirului”, evocarea evanghelică, meditaţia religioasă, nfiorarea mistică n faţa locurilor şi a ntmplărilor biblice sunt temele predilecte ale operei sale lirice. Imagini sfinte ne trimit la “Cina cea de taină”, unde Iisus i-a ndemnat pe ucenicii neştiutori să mpartă cu el - pentru ultima oară – pinea, ce va simboliza trupul celui crucificat, şi vinul semnificnd sngele scurs din rănile Fiului Dumnezeiesc. Bunica şi mama ncrustează n coaja moale a pinii semnul crucii, vasul libaţiei cu vin, dus la gură de cel nsetat, nchipuie potirul sfnt n care a fost strns sngele Mntuitorului iar boabele mari şi lucitoare ale ciorchinelui sunt aidoma lacrimilor vărsate de Fecioara Maria. Bunicii, copiii şi nepotul acestora subliniază legătura ntre vrste şi generaţii, asigurată de credinţa lor comună n Dumnezeu.
    Divinitatea este n toate, att n lucrurile şi n făpturile de rnd, ct şi n cele avnd o importanţă majoră. Poetul identifică divinitatea cu “pinea”, “vinul” şi nsăşi “viaţa” neamului său. mpreună cu hrana şi băutura, copilul primeşte şi nvăţătura biblică necesară, care-l formează ca om.
    Aşadar ideea ortodoxiei conferă tradiţionalismului preconizat de Crainic o notă aparte, prin care se deosebeşte de semănătorism. Treptat, linia ortodoxistă a poeziei sale o va pune n umbră pe cea tradiţională. Motivele lirice creştin-ortodoxe ajung dominante, ele denotă o fervoare a credinţei n harul dumnezeiesc cobort asupra făpturii de lut, singurul crez ce-i oferă tărie morală.
  
1  Tot n linia tradiţionalismului gndirist, Vasile Voiculescu scrie o poezie puternic influenţată de spiritul religios, deşi “ortodoxismul” este la el doar un element convenţional, nu unul de structură. Semnele tradiţionalismului său se puteau lămuri ncă din volumul de debut cnd poetul evoca viaţa satului, casa părintească, peisajul ţinutului natal ntr-o manieră semănatoristă. Simbolurile religioase, tot mai frecvente n poezia sa devin repezentări iconografice, căpătnd sensuri morale, general-umane, eliberate de orice umbră de misticism. ngerii din poemele sale sunt metafore ale unor idei abstracte sau se ndeletnicesc cu lucruri care au un caracter foarte profan, participnd la muncile cmpului, de exemplu. Se realizează astfel un transfer ntre sacru şi profan, universul se diafanizează, dar totul ţine de un program, care este nu numai al său, ci al ntregii grupări pe care o reprezintă.
    nceputurile poetice ale lui Vasile Voiculescu sunt mistuite de setea de cunoaştere, manifestată n căutarea Creaţiunii, n dorinţa de obiectivare a ei. Meditaţia religioasă se aşază mereu alături de cea filozofică; Modalitatea artistică principală este mbinarea motivelor creştine cu cntecele lumeşti. Esenţa creştinismului vine din “ntrepătrunderea dureroasă ntre stihiile lumii şi senzualitatea grasă, umilă a pămntului”. Acest poet religios, hrănit din substanţa evangheliilor cărora le dă formă de alegorie sau de parabolă, se ntoarce mereu către sufletul strămoşesc, renviind “cuminţenia” pămntului şi frumuseţea prguită de soarele de peste veac al credinţei “creştine”. Poezia lui devine cuminecătură pentru sufletul ce caută dincolo de aparenţele nşelătoare ale vieţii.
    Arhaicul către care tinde constant poezia sa l face să ndrăgească tot ce a fost creat de mna lui Dumnezeu şi păstrat astfel. Imaginile ngerilor, prezente n toată lirica poetului nu pledează pentru ncadrarea sa n sfera ortodoxismului, dar “ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al Gndirii” – (G. Călinescu). n poezia sa apar ngeri profani, reduşi la simple elemente de decor. Ei sunt dematerializaţi pnă la abstractizare, uneori rămnnd simple nume. n general, poezia de inspiraţie a lui Voiculescu acuză cerebralitatea şi meditaţiile.
    Propensiunea către o figuraţie biblică, componentă esenţială a tradiţionalismului voiculescian se manifestă plenar n poemul “n grădina Ghetsimani". Rădăcinile poemului se află n universul copilăriei, unde religia era pravilă, enciclopedie a vieţii practice. Cartea oamenilor de la ţară era Biblia. Inspiraţia religioasă şi fixează limitele n scena biblică a ultimei nopţi pe care Fiul Domnului o petrece mpreună cu apostolii. Tabloul narativ se estompează sub căutarea nfrigurată a simbolului. Cu o nverşunare de cătutător de comori, de rob n făurirea poeziei, poetul aruncă n joc toate armele stilistice pentru evitarea cărărilor bătute. Tema rămne n ultimă instanţă cea a conştiinţei umane: posibilitatea păcatului respins chiar şi n ideea de posibilitate. Iisus ncarnează pe de o parte neputinţa omenească de a-şi depăşi limitele n mişcare spre nalt, sacrificiul dureros, sfnt, n faţa cerului nchis şi pe se alta ispita nfrntă, doborrea păcatului prin moarte.
    Tendinţa generală este cea de hiperbolizare, pentru ca astfel să se sublinieze şi mai mult efortul de a ocoli ispita. Strigarea lui Iisus e “amarnică”, cupa e “grozavă”, setea “uriaşă”. Refuznd paharul cu băutură, alegnd calea rugăciunii şi forţa pe care o dă credinţa, Iisus a trecut dincolo de moarte.
    Către final, poemul oferă un contact cu natura, dar un contact n primul rnd vizual. Percepută cu ajutorul privirii, natura emoţionează producănd voluptate estetică şi curiozitate intelectuală vie.
    Meritul de necontestat al creaţiei voiculesciene este acela de a face să trăieşti concomitent n spaţiul arhaic al lumii biblice, să trăieşti concomitent ntr-un “atunci” şi ntr-un “acum” care păstreză sensul purităţii creştine.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica