referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Joc si joaca - eseu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Jocul si joaca sunt teme foarte des întâlnite în viata cotidiană, iar ele reflectă o anumită tendintă a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezintă reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite să fie încălcate. Astfel apare dorinta oricărei fiinte umane de a depăsi ceea ce este normal, de a depăsi pe altii si de a se depăsi pe sine, o tendintă spre perfectiune, ca tel principal al vietii. Mediocritatea este pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competitia ca modalitate de afirmare...

Varianta Printabila 


1 Joc şi joacă

    Jocul şi joaca sunt teme foarte des ntlnite n viaţa cotidiană, iar ele reflectă o anumită tendinţă a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezintă reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite să fie ncălcate. Astfel apare dorinţa oricărei fiinţe umane de a depăşi ceea ce este normal, de a depăşi pe alţii şi de a se depăşi pe sine, o tendinţă spre perfecţiune, ca ţel principal al vieţii. Mediocritatea este pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competiţia ca modalitate de afirmare.
    Joaca este o formă de manifestare ntlnită la copii, care ncearcă să scape de rutină cu ajutorul imaginaţiei. Aceştia ncalcă toate regulile impuse de raţiune, de natură, de tot ceea ce este realizabil, prin crearea unor personaje supranaturale pe care le comandă sau n locul cărora se pun chiar ei, impunnd viziunea lor despre viaţă. Joaca se ntlneşte de cele mai multe ori n poezii cu conţinut destinat unei anumite categorii de vrstă: copilăria, dar şi n proza care vizează experienţele şi fazele formării caracterului unui personaj, de la vrstele cele mai fragede.
    Ion Creangă a surprins n capodopera sa "Amintiri din copilărie", toate feţele personajului Nică, acel copil din Humuleşti, care da dovadă de inconştienţă şi naivitate puerilă, ca atunci cnd a furat pupăza din tei, creznd că va dormi mai mult dimineaţa. Cnd s-a văzut ncolţit, s-a dus cu pupăza n trg, s-o vndă. ncă odată dovada naivităţii, cnd moşul care părea interesat de cumpărarea pupezei, i-a cerut-o copilului "să o caute de ouă". Apare aici şi o relizare a situaţiei atunci cnd Nică află că moşul l cunoştea pe tatăl său, ba chiar l văzuse prin trg n ziua aceea.
    "La cireşe" este o ntmplare haioasă, n care se observă ct de copil era fiul Smarandei, alergnd-o pe mătuşa Mărioara prin toată grădina, nimicind cnepa de acolo. Nică a luat bătaie de la tatăl său pentru daunele provocate, dar nu a nţeles nimic din ce i s-a ntmplat, n afară de faptul că şi-a creat un reflex normal care-i spunea să nu repete fapta; ca dovadă, cnd a fost cazat la Irinuca, mpreună cu prietenul său Dumitru a reuşit n foarte scurt timp să dărme casa femeii, din plictiseală. Frica intervine n comportarea copiilor, speriaţi şi aşa de modul ostil n care i-a primit şcoala, iar aceştia fug cu pluta pe Bistriţa, pnă n Borca la fratele lui Dumitru, Vasile. De acolo ei pleacă spre casă cu doi plăieşi călări, nsă natura i prinde din urmă şi i pedepseşte, schimbnd starea vremii brusc.  Cei doi au conştientizat ce au făcut mai mult sau mai puţin, nsă nu au fost foarte afectaţi de cele ntmplate:"Eu cu Dumitru nsă o duceam ntr-un cntec, strngnd viorele şi toporaşi de pe lngă plaiu, şi mergeam tot zburdnd şi hrjonindu-ne, de parcă nu eram noi rioşii din Broşteni, care făcusem atta bucurie la casa Irinucăi."
    Romanul lui Ionel Teodoreanu, "La Medeleni", vine cu un alt tip de joacă, modern, mult mai ficţional, ntlnit la Dănuţ, singurul băiat al familiei Deleanu, care folosea imaginaţia cnd şi nchidea ochii pentru a se face pe sine eroul oricărei situaţii: "nchiznd ochii, Dănuţ deschise turbinca lui Ivan...
    ...Dănuţ e paşă sau sultan: n-are a face! Capul e nfăşurat ntr-un turban de subt care răsar două musteţi ca două iatagane şi o păreche de ochi fioroşi...Doi colţi lungi ies prin gură rnjind. Colţii sunt mprumutaţi de la un strigoi!...
    Sultanul Dănuţ era aşa de nspăimntător, nct Dănuţ deschise ochii şi se răsuci pe-o coastă(ceea ce ne spune că el nu dormea, pentru ca toate aceste să fi fost un vis, ci avea fantezii ce el nsuşi, ca mare erou)...Din odaia fetiţelor s-auzea glasul Olguţei. Dănuţ nchise ochii cu mnie!
    ...Sultanul stă pe un tron de aur. De-a dreapta şi   de-a stnga, două arăpoaice, cu dinţi ca frişca pe crema de cafea, flutură mari evantalii colorate. La picioarele tronului se-nşiră mii de turbane aplecate pnă la pămnt. Toţi se nchină sultanului. Numai doi harapi goi, negri şi buzaţi, cu părul des şi creţ ca icrele negre, stau drepţi ş-aşteaptă cu mna pe securi. Nimeni nu vorbeşte. Sultanul ridică un deget... Răsare un armăsar care tresaltă şi rnjeşte... Sultanul face un semn... Harapii noadă cozile Monicăi de coada armăsarului... Monica muşcă dintr-o caisă. Nu-i pasă! Lasă că-i arată el sultanul!...O sută de mii de harapnice s-abat asupra calului...
    Harapii o nşfacă pe Olguţa. Olguţa dă din picioare şi se strmbă la sultan. Aşa! Bine!... Harapul ridică securea... Olguţa e speriată... N-are pe nimeni s-o apere dect pe fratele ei Dănuţ... Şi-ntr-adevăr, n fruntea unei oşti, ca Mihai Viteazul, vine Dănuţ, ucide pe sultan şi pe harapi-turbanele fug- şi scapă de la moarte pe Olguţa şi pe Monica. Olguţa şi Monica ngenuncheauă şi-i sărută mnile. El le ia pe şea şi porneşte, şi porneşte...". Dănuţ se nfrnge pe sine şi tot el este eroul, ceea ce demonstrează infantilitatea acestuia şi tendinţa lui de a ncălca toate regulile impuse de normal, şi de a crea unele noi, ale lui personale, cu parametri stabiliţi de el.
 
1  n poemul "După melci", a scriitorului Ion Barbu, apare o nouă formă de manifestare a copilului neştiutor, care intervine n natură, nsuşindu-şi rolul de solomonar. Natura este neiertătoare şi nu ţine cont de vrstă, iar copilul, care ncearcă să forţeze destinul, ajunge la un sentiment de vinovăţie, iar momentul remuşcării este urmat de nţelegere, de o revelaţie. Se străduieşte să umple golul lăsat, dar este neputincios, nepregătit, nu are calificarea necesară. Joaca aceasta nevinovată, prin intermediul descntecului, devine una tragică, dar tot răul este spre bine, experienţa tragică find transformată ntr-o experienţă de cunoaştere, care duce la maturizarea copilului.
     Textul prezintă numeroase elemente fabuloase şi personaje din mitologia autohtonă sau a copiilor: moş Ene, baba Dochia, Păresemi etc. Intervin aici şi superstiţiile care circulă printre copii de anumite vrste:jocul umbrelor reprezintă monştrii nspăimntători, viforniţe, şi  vorba auzită:"Viu mi adusei aminte
       Ce-auzisem nainte,
       De o noapte ntre toate
       Urgisită,
       Cnd, pe coate,
       Guri spurcate
       Suflă vnt
       Să dărme
       Din pămnt...
       Cnd, pe-un sloi, rupnd din pită,
       Baba Dochia-nvălită
       Cu opt sărici
       Stă covrig,
       Stă, nghite
       Şi sughite
       Şi se vaicără
       De frig,
       -Hei, e noapte-aceea poate!".
    Mihail Sadoveanu are un alt stil, el surprinde n cteva din operele sale jocul unor personaje cu destinul, cu viaţa şi cu pericolul. Astfel n romanul "Baltagul", prozatorul prezintă lupta Vitoriei şi a fiului ei cu destinul crunt pe   care-l nfruntă mergnd pe drumul cel din urmă al lui Nechifor Lipan.
    n romanul "Fraţii Jderi", se ntlneşte de nenumărate ori, ca o rutină, jocul cu viaţa şi cu pericolul. Att Ionuţ, ct şi fraţii săi, Ştefan şi ceilalţi de la curtea domnească, trăiesc ntmplări periculoase la ficare luptă a lor cu tlharii sau cu turcii lui Mehmet.
    Ionuţ se afirmă cnd l protejează pe Alexăndrel vodă de atacatorii lioveni şi atunci cnd apără grajdurile domneşti cot la cot cu străjerii şi cu fratele său, Simion al doilea comis, de Gogolea şi Moşul Ilia Alapin sau Ilia chiorul.
    Adevăratul pericol pentru Ionuţ este nsă acela reprezentat de cetatea lui Suleiman-Beg, care o răpise pe jupniţa Nasta, de care eroul nostru era ndrăgostit. Acesta pleacă singur n căutarea ei şi este prins de tatăl său şi de fraţii săi care-l ajută să pătrundă n cetate şi să-l omoare pe paşă. Ionuţ ştia ce pericol poate reprezenta această aventură pentr el, ceea ce face obiectul deosebirii dintre joc şi joacă, n joc cunoscndu-se limitele, consecinţele, şansele, n joacă acestea fiind doar nişte detalii nesemnificative, care pot fi stabilite pe loc.
    "Jocul este luptă, hazard, simulacru sau vrtej ameţitor; jocul este un ntreg univers cu şanse sau riscuri".
Dicţionarul de simboluri
                                   
Codrin Tudor Onofraş
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica