referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Imaginea cuplului in romanul Mara

Categoria: Referat Romana

Descriere:

“Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie. Nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău. Nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr. Acoperă totul, crede totul,...

Varianta Printabila 


1 IMAGINEA CUPLULUI N ROMANUL “MARA”



        “Dragostea este ndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mndrie. Nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mnie, nu se gndeşte la rău. Nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr. Acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. „Dragostea nu va pieri niciodată…” (Epistola ntia către Corinteni a Sfntului Apostol Pavel, XIII, 4-8). Aceasta ar fi n cteva cuvinte concepţia lui Ioan Slavici despre iubire, aşa cum apare n romanul “Mara” sau n nuvelele: “Pădureanca”, “Scormon”, “Moara cu noroc”, fiindcă “dacă iubeşti cu adevărată iubire, vei face numai ceea ce crezi tu nsuţi că este bine să faci, căci numai aceasta poţi să o faci cu toată mulţumirea” (I.Slavici, „Fapta omenească”).
         Opera lui se situează sub semnul clasicismului, deoarece Slavici urmăreşte să creeze personaje complexe, care să reflecte o anumită mentalitate, personaje reprezentative ale societăţii n care trăia. E motivul pentru care Slavici plasează n centrul fiecărei creaţii un personaj care se detaşează de celelalte şi care are un statut aparte. Un astfel de personaj este Ghiţă din “Moara cu noroc” sau Simina din “Pădureanca” sau Persida din romanul “Mara”. Aşa cum apreciază şi M. Popescu “chiar dacă textul lui Slavici, pentru unii, pare a nu spune nimic sau foarte puţin, el cercetează, de fapt, straturile cele mai adnci ale conştiinţei umane”, Slavici fiind, de altfel, cunoscut ca “un scriitor al condiţiei umane problematice”.
              Romanul “Mara” a apărut n anul 1894 n revista “Vatra” şi n volum n anul 1906. Acest roman inaugurează o direcţie nouă n literatura romnă prin realizarea unor personaje complexe, prin zugrăvirea realistă a mediului transilvănean şi prin analiza psihologică a sufletului uman. Deşi surprinde trgul transilvănean care trece prin multiple transformări şi patima de navuţire a omului, romanul “Mara” este nainte de toate un roman despre iubire şi căsătorie. Scriitorul prezintă evoluţia a trei cupluri diferite: unul deja format şi consolidat (Hubăr-Hubăroaie), unul format dar pe punctul de a se destrăma (Bocioacă-Marta) şi un cuplu n formare (Naţl-Persida) pe care autorul pune foarte mare accent .
        Persida reprezintă “centrul” acţiunii romanului, punctul central n care se ntlnesc şi se ntretaie toate liniile de relaţie dintre ea şi celelalte personaje care o nconjoară. nsă pentru a accede la centru, personajul este supus unei consacrări, unei iniţieri, unei existenţe ieri profane şi iluzorii căreia i va succede, neapărat, o nouă existenţă reală, durabilă, eficace. Astfel, se poate spune că Persida, iubindu-l pe Naţl şi căsătorindu-se cu el,  parcurge un adevărat traseu iniţiatic care o face să nţeleagă şi să vadă altfel lucrurile din jurul ei, viaţa n general, i formează personalitatea, o maturizează.
        Slavici este unul dintre scriitorii care descriu o iubire respinsă, condamnată nu doar de instanţe exterioare, dar mai ales de nşişi cei care iubesc. Aşa este cazul celor doi tineri din romanul “Mara”: Persida, o fată de 18 ani “naltă, lată-n umeri, rotundă şi cu toate astea, subţirică s-o frngi din mijloc; iar faţa ei ca luna plină, curată ca floarea de cireş şi albă de o albeaţă prin care numai din cnd n cnd străbate, abia văzut, un fel de rumeneală” şi Naţl, un băiat de 21 de ani, care ”deşi măcelar, era aşa la nfăţişare, om plăcut, parcă mai mult fată dect fecior (…), cu mustaţa plină, cu obrajii rumeni, cu şorţul curat, oarecum ruşinos, semăna mai mult a cofetar dect a măcelar. Ai fi crezut că nu e n stare să frngă gtul unei vrăbii”. Prima lor ntlnire poate fi pusă sub semnul destinului, deoarece ea s-a produs ntr-o zi de primăvară, cnd vntul …a spart o fereastră de la mănăstirea unde trăia Persida. Cnd a văzut-o pentru prima dată, Naţl “rămase uimit, cu inima ncleştată şi cu ochii oarecum mpăingeniţi. i era parcă s-a rupt, s-a frnt, s-a surpat deodată ceva şi o mare nenorocire a căzut pe capul lui.”      Reacţia Persidei a fost asemănătoare: ”Obrajii ei se umplură de snge, şi i era parcă o săgetase ceva prin inimă. Att a fost, nu mai mult, şi ea nu mai putea să fie ceea ce fusese.” Această dragoste la prima vedere, adevărată coup de foudre, i-a marcat existenţa tinerei fete căci “att a fost numai, şi gndul copilei era mereu la fereastra cea spartă, la frumuseţea zilei de primăvară, la omul ce stătuse acolo, peste drum, cu ochii uimiţi şi răsuflarea, parcă, oprită.”    
        Evoluţia poveştii de iubire dintre aceşti doi tineri este urmărită de Slavici de-a lungul ntregului roman. Slavici se dovedeşte a fi un bun observator al sufletului omenesc, iar descrierile sentimentelor celor doi ndrăgostiţi sunt edificatoare. n capitolul IV, intitulat “Primăvara”, Naţl o ntlneşte pe Persida pe pod: “Cum să treacă ? Cum să calce ? Cum să-şi ţie minile? Cum să se uite la ea? Să-şi ridice pălăria ori să facă ca şi cnd n-ar cunoaşte-o?” Ca orice iubire nsă,  şi iubirea lor se loveşte de o serie de obstacole care le marchează existenţa. Interdicţia care condiţionează iubirea lor se manifestă pe trei planuri: mai nti este vorba de naţionalitatea tinerilor: ea este romncă şi el neamţ, iar nici una dintre cele două familii nu vrea “să-şi spurce sngele”; apoi condiţia socială constituie o piedică pentru mplinirea iubirii lor: Naţl face parte dintr-o familie considerată nstărită, iar Persida  este orfană; de asemenea, există ntre cei doi tineri o interdicţie morală: putem vorbi despre incompatibilitatea temperamentelor , fiindcă se ntlnesc două spirite diferite, femeia reprezentndu-l pe cel superior… Un singur exemplu este suficient pentru a ne da seama că iubirea lor a fost de la nceput una…imposibilă şi interzisă: “Da, e fata Marei! grăi Hubăroaie mai nti mirată, apoi dezamăgită. Păcat i venea să zică, dar n-a rostit vorba. Era oarecum nduioşată că e mare nenorocire să fii att de fragedă, att de frumoasă şi să ai mamă pe Mara, precupeaţă şi podăriţă”.
        Slavici insistă mult asupra acestui cuplu, tocmai pentru a pune n evidenţă dificultăţile prin care erau nevoiţi să treacă doi tineri de naţionalităţi diferite, de la opoziţia categorică a părinţilor şi pnă la mustrările de conştiinţă pe care ei singuri şi le făceau. Persida este nsă personajul pozitiv, cu o personalitate puternică, care şi nvinge teama şi emoţiile inerente nceputului vieţii conjugale, prin felul n care nţelege dragostea, deoarece ea vede n iubire nu numai o dezlănţuire a inimii, ci şi o mare responsabilitate. Deşi fusese curtată şi de teologul Codreanu, care o adora, “Ah, ce femeie, ce …fiinţă! Ce ademenitor i era zmbetul, ce dulce supărarea, ce uşor curgeau vorbele de pe buzele ei, ce nesecat i era sufletul!” , Persida hotărăşte să se căsătorească cu Naţl pentru că, spune scriitorul, “ea simţea că destinul ei s-a identificat cu al lui Naţl…”     
        După ce sunt cununaţi pe ascuns de teologul Codreanu, Persida şi Naţl pleacă la Viena, convinşi fiind că vor reuşi să se descurce singuri. Numai că la Viena, cei doi tineri descoperă că nu se cunosc ndeajuns şi că nu vor putea depăşi toate problemele     care se ivesc n viaţa lor. Naţl devine violent, nepăsător şi fără conştiinţa ndeplinirii obligaţiilor conjugale. Aşa se va comporta şi la ntoarcerea n ţară, n ciuda faptului că Persida rămne nsărcinată.  Spre deosebire de Naţl, Persida dovedeşte admirabile calităţi de soţie, este harnică şi chibzuită. Ea nţelege că integrarea n comunitate şi mpăcarea cu părinţii reprezintă condiţiile ca ei să fie consideraţi nu un cuplu, ci o familie. E motivul pentru care nu-l părăseşte pe soţul ei, avnd conştiinţa datoriei de soţie şi orgoliul de a nu-şi distruge căsnicia.  De aceea, ea l dojeneşte uneori: “dă-ţi seama…cum  te-ai fi simţit şi ce ai fi făcut, dacă eu aş fi fost att de slabă ca tine şi aş fi plecat ca la ntoarcerea ta să nu mă mai găseşti acasă.Mi-a venit şi mie să plec, dar ştiam că acesta e un lucru pe care nu trebuie să-l fac şi m-am stăpnit…”. Iar suferinţele Persidei au fost răsplătite pentru că a adus pe lume un copil care nu numai că i-a salvat căsnicia dar i-a adus alături de ei şi pe părinţi, i-a adus pace n suflet…
        Iubirea dintre Persida şi Naţl repetă, ntr-un fel, iubirea dintre Simina şi Iorgovan din nuvela “Pădureanca”, numai că de data aceasta destinul a vrut ca iubirea să se mplinească. Persida este o fiinţă convinsă că “o singură dată n viaţă iubeşte omul cu adevărat.”. Ea luptă, ca şi Simina, pentru dragostea sa. Salvndu-se pe sine, Persida şi salvează dragostea, şi salvează căsnicia, şi salvează familia. Prin urmare, se poate spune că Slavici a reuşit să prezinte evoluţia acestui cuplu de la primele manifestări timide ale sentimentului de iubire pnă la ntemeierea şi consolidarea unei familii.
        n concluzie, se poate spune că Ioan Slavici a reuşit să surprindă, printr-o fină intuiţie şi analiză a sentimentelor personajelor, o imagine realistă a societăţii, n care locul cel mai important trebuie să-l aibă familia, căci ea reprezintă nucleul de bază al oricărei colectivităţi.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica