referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Baltagul - Mihail Sadoveanu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

 M. Sadoveanu ne-a ales o operă vastă cu o tematică diversă: viaÅ£a celor mulÅ£i ÅŸi necăjiÅ£i. Apărut în 1930, romanul Baltagul  redă monografia satului moldovenesc la începutul secolului XX. Acest roman preia nucleul epic al baladei MioriÅ£a, pe care-l transformă într-o naraÅ£iune densă, cu 16 capitole, având în centrul ei tema căutării ÅŸi a cunoaÅŸterii adevărului. ..

Varianta Printabila 


1                                 Baltagul       de Mihail Sadoveanu

    M. Sadoveanu ne-a ales o operă vastă cu o tematică diversă: viaţa celor mulţi şi necăjiţi. Apărut n 1930, romanul Baltagul redă monografia satului moldovenesc la nceputul secolului XX. Acest roman preia nucleul epic al baladei Mioriţa, pe care-l transformă ntr-o naraţiune densă, cu 16         capitole, avnd n centrul ei tema căutării şi a cunoaşterii adevărului.
                                                         I       
    Romanul debutează cu o povestire parabolică. Acţiunea e localizată n Moldova, M-ţii Tacăului, satul Măgura; n care locuieşta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, soţul Vitoriei, plecase, toamna , la Dorna să cumpere nişte oi şi nu revenise la timp. Fiul său, Gheorghiţă, era plecat cu turmele la apa Jijiei,, iar acsă rămăseseră Vitoria şi Minodora, fiica acesteia, care avea o relaţie de dragoste cu fiul dascălului din sat.n somn femeia are un semn rău despre soarta soţului: l vede “călare, cu spatele ntors cătra ea, trcnd spre asfinţit o revărsare de ape”.
                                                        II     
    Se produce un alt semn: cocoşul cntă pe prispa casei ntors nafară, un semn de plecare, spuse Vitoria. Mama şi anunţă fiica de intenţia de a o căsători cu “un romn aşezat cu casă nouă şi cu oi n munte”.
                                                       III
    Vitoria se adresează părintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o ndeamnă să aştepte, căci el crede că soţul ei ntrzie dintr-o pricină oarecare. La aceasta, femeia spune că Nechifor “poate zăbovi o zi ori două, cu lăutari şi cu petrecere, ca un bărbat ce se află; nsă după aceea vine la salaşul lui”.
                                                       IV
    Soţia ncearcă să afle ceva despre cel dispărut cu ajutorul babei Maranda, vrăjitoarea satului. Bătrna i ghiceştte n cărţi: “una cu ochi verzi şi cu sprncene mbinate” l reţine lngă ea pe bărbat, dar Vitoria nu prea crede.
                                                       V  
     Vitoria nu ascultă vorbele răutăcioase ale bătrnelor din sat, şi este hotărtă să-l caute pe dispărut oriunde ar fi el. Ea şi plănuieşte cu de-amănuntul plecarea, şi pregăteşte sufletul, ţinnd post şi rugndu-se. De asemenea şi pregăteşte casa şi şi gndeşte drumul pe care l va urma.
    După bobotează primul drum l face la mănăstirea Bistriţa pentru ca Sf. Ana să-i lumineze mintea şi să-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o păvăţuieşte să meargă la Piatra şi să se adreseze stăpnirii pămnteşti. “Sfnta Ana are să puie cuvnt la scaunul mpărăţiei cele mari.(…) Du-te la poliţai şi la prefect şi spune-le  ntmplarea, ca să facă cercetări."
                                                        VI
     Vitoria şi Gheorghiţă au plecat de dimineaţă la Piatra unde au oprit la un han pe care l cunoşteau; acolo au ntrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului că soţul ei plecase să cumpere nişte oi de la Dorna şi nu s-a mai ntors deşi trecuseră şaptezeci şi trei de zile. Prefectul o asigură că o să cerceteze şi că trebuie să scrie o plngere (o jalbă).
    Acasă femeia se rugă de părintele Daniil să-i facă jalba, iar n jalbă l rugă să scrie de toate necazurile ei. Ea plănuise să plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora să o ducă la mănăstirea Varaticului unde e o soră de-a mamei călugăriţă, iar casa o va lăsa pe mna părintelui Daniil.
    La 27 februarie o duse pe fată la mănăstire iar pe drum i spuse:
    “- Fată, a vorbit ea fără supărare; tu să nu fii proastă şi să nu te boceşti pe tine. Astăzi e o sfntă luni şi ncepem mplinirea hotărrii.”
                                                        VII
    n 9 martie ntr-o zi de iarnă cu soare părintele Daniil a făcut o slujbă importantă. Vitoria şi Gheorghiţă au dus la biserică multe daruri.
    După ce munteanca ajunse acasă nici nu apucă să-i dea de mncare băiatului căci deja la poartă erau preotul Milieş, domnul Iordan, negustorul şi muşterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece stateau mai prost cu banii; Lipanii, au trebuit să vnda nişte marfă; cel care o cumpăra era negustorul. n acea seară dădu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolvă problema. n dimineaţa următoare pregătiră cai şi baltagul făcut de fierarul satului şi blagoslovit de preot. “Gheoghiţă purtă aninat n lanţ,(…),baltagul. Vitoria potrivise şi legase puşca cea scurtă dinapoia tarniţei.”
                                                     
1 VIII
Gheoghiţă, Vitoria şi negustorul David plănuiau drumul pnă Vatra Dornei.
n drumul lor făcură un popas pe malul Bistriţei lngă o topliţă; de acolo au pornit de-a lungul Bistriţei pnă ce i-a prins noaptea lngă un han la Donea. Acolo munteanca se preface că-l caută pe Lipan pentru nişte bani şi află că acesta nu a mai fost văzut pe-acolo din toamnă.
    Cei trei au pornit iar la drumeţie, următorul popas fiind casa lui David la Călugăreni lngă Piatra Teiului. n acea seară Vitoria a nceput să depene amintiri cu Lipan. n dimineaţa următoare merseră pnă la Farcaşa unde se opriră din nou.“Vitoria l judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe;(…)şi I le spunea din lăuntru, cu bănuieli şi suferinţe vechi.”
                                                       IX
    n Farcaşa i găzduieşte un fierar, moş Pricop, de la care Vitoria află că soţul ei oprise acolo, pentru potcovirea calului său, n drum spre Dorna.
                                                       X
    Pe drum, la Borca, Vitoria şi Gheorghiţă ntlnesc un botez la care au fost nevoiţi să participe; ceva mai departe, pe gheaţa de pe apa Bistriţei, i opreşte un alai de nuntaşi, care “au ntins plosca şi au ridicat pistoalele.Ori beau (…) ori i omoară acolo pe loc”; iar ei se conformează. Ajunşi la Vatra Dornei află de la un slujbaş că n noiembrie Nechifor cumpărase trei sute de oi; din acestea vnduse o sută de oi altor doi gospodari, mpreună cu care plecase mai departe.
                                                       XI
    Vitoria Lipan află de la un crşmar că soţul poposise acolo mpreună cu doi ciobani. Vitoria indicnd semnalmentele soţului ei, mai ales căcuila brumărie pe care el o purta, merge din crciumă n crciumă. Mama şi fiul fac din nou un popas, după ce trec de satul Sabasa peste muntele Stnişoara, n satul Suha,unde crşmarul, d-l Iorgu Vasiliu, şi aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar nsoţită fiind numai de doi stăpni, fapt confirmat şi de soţia lui; pe unul dintre oieri l chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului dispărut ncepe să “se facă lumină. La Sabasa, fuseseră trei. Dincoace,(…), Nechifor Lipan nu mai era.”.
                                                      XII
    Soţia d-lui Vasiliui i spuse Vitoriei că pe celălalt l cheamă Ilie Cuţui şi ambi sunt locuitori ai satului Doi Meri. Victoria discută cu cei doi ciobani, ei spunnd că i-au plătit lui Nechifor oile la Crucea Talienilor. Reveniţi n  Sabasa Vitoria şi fiul ei opresc la crciuma d-lui Toma după care l recunoaşte pe Lupu, cinele soţului, ntr-o gospodărie.
                                                      XIII
    Gospodarul  care-l ţinuse pe Lupu i-a căutat stăpnul nainte de a-l lua. După ce plăteşte o recompensă, ea l ia cu sine. Era deja primăvară şi Vitoria mpreună cu cinele, care o nsoţea, asemeni fiului, işi conducea stăpnii intr-o prăpastie. Nechifor “era acolo, nsă impuţinat de dinţii fiarelor”. Iar craniul uman purta urmă de baltag.
                                                      XIV
    Privind resturile pămnteşti ale tatălui, Gheorghiţă “plngea ca un copil mic”, dar mama lui era fermă şi se duse in sat după ajutoare. A treia zi soseşte subprefectul Anastase Balmez  care constată moartea violentă a lui Lipan, care i sugerează să ntrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza şi Cuţui să ducă oile de la Dorna dacă ştiu de vnzarea de oi.
                                                      XV
    n timpul timpil interogatoriului la care-i supune, n Suha, pe Bogza şi Cuţui, subprefectul primşte răspunsurile date Vitoriei n timpul discuţiei cu ei de la primărie. Femeia invită pe subprefect şi pe cei doi ciobani la nmormntare. Rămăşiţele pămnteşti ale lui Lipan sunt ngropate n cimitirul din Suha. “Eu, (…), am trăit pe lumea asta numai pentru omul acela al meu şi-am fost mulţămită şi nflorită cu dnsul. Iar de-acum mi mai rămn puţine zile, cu nor.”.
                                                      XVI
    Are loc praznicul de după nmormntare, la casa d-lui Toma. Vitoria i cere lui Bogza să-i dea baltagul său lui Gheorghiţă pentru ca flăcăul să-l admire. Apoi spune cum a fost ucis bărbatul ei: urca muntele Stnişoara impreună cu doi tovarăşi  din care unul l-a lovit cu baltagul n cap pe la spate şi l-a impins n vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, căci se simţea nvinuit (“- Destul! răcni omul, destul!”), iar Gheorghiţă l loveşte cu baltagul n frunte şi dă drumul cinelui, ce-l muşcă de gt. Simţind că va muri, ciobanul recunoaşte crima sa şi a lui Ilie Cuţui. Vitoria i spune fiului că va plăti tot ce trebuie pentru a recupera turma furată, de asemenea o vor lua pe Minodora de la mănăstire; dar mama tot nu este de acord cu relaţia ei cu feciorul dascălului.    
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica