referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Razvan si Vidra - B.P. Hasdeu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

 Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav, tratat uneori într-o manieră comică, ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. Drama este o specie modernă a genului dramatic, rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. În dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi romantismul. Romantismul este un curent literar apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Anglia, Germania şi Franţa.

Varianta Printabila 


1 Răzvan şi Vidra
- dramă romantică -

    Drama este o piesă de teatru cu un conţinut grav, tratat uneori ntr-o manieră comică, ceea ce permite amestecul celor două categorii fundamentale ale genului dramatic: comicul şi tragicul. Drama este o specie modernă a genului dramatic, rezultat al unei mai mari libertăţi de creaţie. n dramă se regăsesc mai multe curente literare printre care şi romantismul. Romantismul este un curent literar apărut n prima jumătate a secolului al XIX-lea, n Anglia, Germania şi Franţa.
    Piesa „Răzvan şi Vidra” este o dramă romantincă care urmăreşte destinul lui Răzvan, evolund de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Moldovei. n această piesă ntălnim mai multe trăsături ale romantismului cum ar fi evaziunea n trecut, istorie sau tradiţie, Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin şi de la un studiu istoric consacrat lui Răzvan de Nicolae Bălcescu. ntlnim motivul destinului care aminteşte de tragedia greacă antică: „Tu! Da, tu eşti o unealtă a puterii fără nume,/ Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume, / Astfel c-ades muritorul, bun ca blndul mieluşel / Face rele peste, făr’ s-o ştie singur el!”. La nivel artistic predomină antiteza, procedeu specific romantismului, antiteză pe care o putem observa foarte bine ntre Răzvan şi Zbierea, personaje care n final şi găsesc sfrşitul mpreună datorită aceluiaşi motiv: dorinţa de putere şi lăcomia: „Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, să fiu ntocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mndria, el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni n grămezi? – Ce-mi foloseşte domnia?... Pe-amndoi aci ne vezi / Praf, pulbere şi cenuşă! ... Nebuni, ce din lăcomie, / El pentr-o biată lescaie, eu pentr-un ceas de mndrie”. Mai ntlnim deasemenea şi comparaţia romantică „O faptă ct de frumoasă, ca o floare cu otravă, / Tăinuieşte cteodată pieirea cea mai grozavă!...” Este ntlnit şi umorul popular: „Bre! Ce de mai boierime! Doi jupni ş-o jupneasă! / Parc-i la curtea domnească! / O adunătură aleasă!”, proverbul popular: „Fie pine ct de rea, / Tot mai dulce mi se pare, cnd o ştiu din ţara mea”, dar şi versuri cu valoare de pamflet social: „Astfel şi boierul ăsta e painjinul sătul, / Gata să-şi mai dreagă cursa, tot strignd că nu-i destul!” şi versuri de factură populară: „Moartea-i mireasă/ Normntu-i casă, / Viermii sunt naşi, / Hai la vrăjmaşi!...” n această piesă apare şi motivul romantic al visului prevestitor: „Visul meu!... Grozavul vis!... / Şi de ce eu stau aicim cnd Răzvan nfruntă focul?... / Daţi-mi armă! Lngă dnsul, n primejdie mi-e locul...”. Alături de acest motiv l ntlnim şi pe acela al sorţii schimbătoare: „Necruţnd nimica-n lume, neştiind nimica sfnt, / Uitam că viaţa-i o punte dintre leagăn şi mormnt!”.
    La nivelul personajelor ntlnim eroi romantici, eroi excepţionali n situaţii excepţionale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. Ca erou romantic el este structurat contradictoriu: nzestrat cu calităţi de excepţie, de care este conştient, dar neputiincios n afirmarea lor, pentru că drama Răzvan şi Vidra este, n primul rnd, după cum spunea G. Călinescu, drama individului apăsat de prejudecata publică: „Eu, ţigan! Eu...o, Jupne! / Dect, vai, dect amar, / Mai dulce-i spnzurătoarea / Nu mai aştept n zadar!” Comportamentul şi faptele sale arată nsuşiri alese: ştiutor de carte: „Dintre mii de ţigănime, ştiut-am să-nvăţ scrisoare / srbească şi romnească, nct ajunsei de mic / n casa mitropoliei cel mai isteţ grămătic...”, cinstea: „Mama, buna măiculiţă, din mormnt ar tresări / De-ar şti că n pieptu-mi se mişcă păcatul de-a tlhări”, generozitatea, cutezanţa n lupta pentru dreptate şi curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul; cntecul fcut-am eu; / L-am scris, l-am lipit şi pace!”
Suflet generos, Răzvan se comportă după legile morale nescrise ale haiducilor. Cnd e prins Zbierea, din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”, Răzvan l iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este cnd duşmanul tău / E silit a recunoaşte că eşti bun şi dnsu-i rău!”
Avntul romantic al personajului se mpleteşte cu clasicismul construcţiei realizată ntr-o structură unitară echilibrată.
n opera „Răzvan şi Vidra” se mai regăsesc şi alte caracteristici specifice romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Romantismul promovează alături de poezia lirică sau proză şi dramaturgia, crend astfel noi specii printre care şi drama.
Prin ncercarea de a reda culoarea locală şi atmosfera epocii, prin alegerea unor personaje care ntruchipează caractere puternice, dominate de cte o pasiune devoratoare, care i susţin pe parcursul devenirii lor, dar le provoacă n final nfrngerea şi chiar tendinţa de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul, cu trăsăturile individuale care umanizează personajele, Răzvan şi Vidra este o piesă romantică, deşi apare, ntr-un moment cnd curentul romantic ncepea să dispară.
Piesa apelează la o serie de convenţii şi teme cunoscute n literatura romantică, pe care autorul le dispune n cadrul unei existenţe istorice reale, cum ar fi: tea săracului mbogăţit din ntmplare,care refuză bogăţia, a stăpnului devenit robul robului său,a celui dispreţuit care se ridicădatorită meritelor sale proprii, sau tema răzbunării prin bunătate.
Toate aceste sunt teme romantice prin faptul că includ elementul caracteristic al antitezei, al contrastului dintre două situaţii.
Pentru descrierea şi realizarea scenică a acestor situaţii dramatice romantice, autorul utilizează frecvent procedee retorice, n general declamative şi bazate pe exagerări, pe o viziune hiperbolică a realităţii, toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic, şi făcnd din Răzvan şi Vidra o dramă romantică.

   joi, 10 octombrie 2002
23:10:26



Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica