referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Conceptul de loc al controlului

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

Internii cred că pot afecta evenimentele şi rezultatele, că pot face viitorul conform dorinţelor lor .Externii se simt fără putere şi incapabili să influenţze evenimentele , orice ar face. Ei cred că controlul asupra destinelor lor e legat de agenţii exterioare ca puterea altora, norocul şansa (Herbert Th. T. 1981)...

Varianta Printabila 


1 Conceptul de loc al controlului


J.Rotter defineşte locul controlului ca fiind gradul n care o persoană crede că acţiunile sale pot influenţa rezultatele sale, (Organ&Bateman,1986). El considera locul controlului un sistem de convingeri stabile ce diferenţiază oamenii n cei cu locul controlului intern ce cred că comportamentul lor e relativ decisiv n determinarea destinului lor şi cei cu locul comportamentului extern ce cred că comportamentul lor e mai putin decisiv n această privinţă, norocul, şansa, agenţiile de putere (persoane sau instituţii)exercită o foarte puternică acţiune asupra vieţilor. Se precizează că nu este vorba de cantitatea de succese, recompense primite şi nici de cantitatea de putere posedată de alte entităţi din mediu, ci diferenţele se referă la convingerile dacă rezultatele sunt probabile n funcţie de propiul comportament (Organ&Bateman,1986). Phares (1987), (n Corsini.R,1987) arată căpresie mai specifică despre locul controlului derivă din teoria nvăţăturii sociale  a lui Rotter şi este considerat ca fiind o expectanţă generalizată, ce reprezintă expresia unor relaţii comportament –succes/eşec n situaţii mai mult sau mai puţin asemănătoare. Rotter menţionează că aceste expectaţii generalizate exercită efectul cel mai mare cănd suntem puşi n situaţii nefamiliare, n situaţii familiare acţionnd convingerile specifice bazate pe experienţa anterioară n aceeaşi situaţie. Astfel interni şi externii(cei cu locul controlului intern, respectiv extern) ce sunt n clase mari de liceu tinde să aibă noţiuni similare despre gradul de control personal, asupra gradelor obţinute (n Organ&Bateman,1986). Credinţele noastre despre locul controlului susţin unul din aceste două tipuri de convingeri. Teoria nvăţării sociale descrie expectanţa, diferită de Rotter, că probabilitatea subiectivă a unui individ cu privire la apariţia unei ntăriri ca funcţie a comportamentului său specific ntr-o situaţie anume (Phares,1976 n Dafirom,1996)ca o variabilă ce acţionează concentrat alături de valoarea ntăririlor şi situaţia psihologică pentru a produce comportamentul ntr-o situaţie dată. Ea susţine că orice comportament are loc datorită expectanţei că va obţine scopul spre care este direcţionat şi datorită valorii acestui scop (Phares, n Corsini, Raymond,1987).Această teorie relevă importanţa locului controlului asupra motivaţiei n muncă şi de altfel e foarte asemănătoare cu teoria expectanţei a motivaţiei propusă de Vroom (1964).
relaţia dintre valoarea intrării şi expectanţă este insuficient clarificată, n concepţia lui Rotter şi Phares expectanţa scăzută diminuează valenţa rezultatelor, pe de altă parte discrepanţa dintre intensitatea unei trebuinţe şi nivelul scăzut al expectaţiilor privind satisfacerea ei este considerată o condiţie specifică a inadaptării (Dafirom,ion,1996). este este posibilă intervenţia ambelor mecanisme n ordine, primul fiind cel n care este trăită discrepanţa dintre intensitatea trebuinţelor unei persoane şi expectaţiile scăzute pentru satisfacerea ei, al doilea fiind acela prin care valenţa ntăririlor este scăzută după o perioadă mai lungă. O astfel de explicaţie concordă cu mai mica satisfacţie n muncă a externilor (cei cu expectanţă scăzută) n comparaţie cu internii, şi pe de altă parte cu mai mica satisfacţie a tinerilor n comparaţie cu cei mai bătrni.
S-a emis ipoteza că locul controlului declarat poate reprezenta o relaţie defensivă. Unii externi nu cred că lumea este cu adevărat organizată ntr-o manieră externă. convingerile lor sunt mai degrabă o raţionalizare defensivă pentru a justificaeşecurile lor sau anticipatul insucces (Phares n Corsini,R,1987). La fel s-a afirmat că convingerile privind locul controlului unei persoane pot fi aşa de interne astfe l nct să constituie un efect, o negare a forţelor noastre reale din afara controlului (Organ&Barteman,1986). Se apreciază că un eşec ce atrage atenţia asupra forţelor externe duce la o cheltuială ineficientă de timp şi de energie. Locul controlului e asociat cu diferenţa n convingeri şi comportament care sunt semnificative pentru organizaţie.
Diferenţe n convingere şi comportament n funcţie de locul controlului
Aceste diferenţe sunt subliniate de diferiţi autori. Se arată că cu ct indivzii cred maiputernic n controlul intern, cu att e maiputernică tendinţa să perceapă legătuirle directe ntre efortul deprins de ei şi performanţele pe care le-au obţinut şi ntre performanţele lor şi diferite responsabilităţi (Grenberg J & Baron A.R. 1993 ).
Internii percep mai multă ordine ş predicitbilitate n muncă (Organ & Barteman 1986)
Internii cred că pot afecta evenimentele şi rezultatele, că pot face viitorul conform  dorinţelor lor .Externii se simt fără putere şi incapabili să influenţze  evenimentele , orice ar face. Ei cred că controlul asupra destinelor lor e legat de agenţii exterioare ca puterea altora, norocul şansa (Herbert  Th. T. 1981)
 Internii cred că revelaţiile lor sun provocate cel mai mult de propriile acţiuni pe cnd externii cred că ceea ce li se ntmplă este rezultatul cazurilor externe ce sunt n afara controlului lor (Groenberg ,Perlad, Baron A. Robert 1993 )
 Aceste convingeri privind rolul controlulul individual n determinarea rezultatelor au un rol foarte important, n motivare comportamentului şi asupra satisfacţiei n muncă.
 n ceea ce priveşte diferenţele n comportament se arată că orientarea internă duce la o poziţie mai activă şi de control asupra mediului (Phares 1987)
 Există o mare cantitate de dovezi  ce susţin această observaţie. n domeniul sănătăţii şi ngrijirii corpului  există o varietate de dovezi n acest sens (Secman & Evans 1962) .Internii specializaţi  pun mai insistent ntrebări n legătură cu originea şi tratamentul bolilor dect o fac externii. S-a notat de asemenea ca purtătorilor interni este mai probabil să asculte advertismentele  de a renunţa la fumat dect cei externi.De asemenea tinde să fie o legatura ntre convingerile interne şi coportamentul dentar profilactic, implicarea efectivă n performanţele de slăbire, acceptarea sfaturilor indicate preventiv, participarea n activitaţile fizice de fitnes şi cooperarea la o varietate de regimuri recomandate.
Chiar şi utilizarea centurilor de siguranţa este mai frecventă la interni. Dată fiind natura complex determinată a comportamentelor de mai sus Phares presupune existenţa unei variabile generale, nonspecifice de personalitate ce determină aceasta realitate.
n domeniul organizaţional, un număr de studii a găsit internii mai informaţi despre ocupaţiile lor şi că această experimentează mai puţin ambiguitate legată de slujba lor.S-a dat concluzia  că cu ct individul poate să-şi influenţeze  propriile rezultate, cu ct mai multă greutate ataşează forţe externe pe care nu le controlează cu att mai puţin probabil va fi că va căuta mai multe informaţii (Organ & Bateman 1986). Datorită probabil acestor eforturi mai active pentru strngerea informaţiilor ce i face capabili să aibă efecte pe care cred că lepot avea asupra mediului, internii par n mai multe domenii mai competenţi dect externii. Heisler 1974 a găsit o modestă dar semnificativă relaţie ntre scala intern extern şi un index al eficienţei ntr-o  organizaţie . De asemenea internii ţin să facă mai rapide progrese n slujbă (Valecha 1972) , au obţinut ocupaţii şi cştiguri mai nalte (Nestel 1976) şi primesc evaluări mai mari de la superiorii lor asupra perfomanţei dect externii (Maspunder ,Macdonald & Greever) ca urmare ei raportează o mai mare satisfacţie globală cu slujbele lor.
Mitchell , T R  Smyser ,C M Weed , S.E 1976 (n Herbert ,Th , T ,1981) au realizat un studiue pe angajaţii unui serviciu public metropolitan .Au constatat că internii erau mai satisfăcuţii n munca lor dect  externii şi au raportat o mai mare satisfacţie n muncă, cnd erau sub un managemant participativ , n timo ce externii au raportat o mai mare satisfacţie n munca, cnd au lucrat sub conducerea unui managemant mai directiv.Managerii erau mai interni n structurile de credinţe dect nonmanagerii. Metodele folosite de managerii interni si de cei externi erau diferite. Comportamentul caracterizat prin consideraţie era specific managerilor interni care se baza pe recompense,respect şi pricepere n influenţarea subordonaţilor. Externii se bazau pe coerciţie şi pe autoritatea poziţiilor lor formale pentru influenţă si erau ami directivi orientaţi spre sarcină cu subordonaţii. Aceste constatări sunt confirmate de altele care arată ca managerii cu locul controlului intern sunt mai buni performeri, se poartă cu mai multă consideraţie cu subordonaţii (Pryer,Margaret W şi Pistefano .M.K 1971) şi tind să urmeze un stil de acţiune strategic (Miller Devries, Toulouge 1982, Luthan, Fred 1985 )
n afară de efectul asupra performanţelor  se arată că deprinderile de căutare a informaţiilor pot să ducă la ntărirea convingerilor initiale despre locul controlului.
1 Cu ct individul foloseşte mai multă informatie n avantajul său cu att mai mult individul şi confirmă asumţia că poate să şi asume responsabilitatea pentru viaţa sa (Organ & Bateman  1986)
Phares n Corsin, R, 1987 afirmă că internii este mai probabil să fie mai rezistenţi la tentativele de influenţare interpersonale Cel putin o acceptare a acestei influenţări va fi mai gndită şi analitică dect simplu reflexă. O varietate de studii au susţinut aceasta .Angajaţii interni raportează o mai mare satisfacţie n muncă cnd lucrează sub un managemant participativ n timp ce externii preferă un stil directiv (Mitchell 1967).Alte studii arată că att interrnii ct şi externii preferă un stil participativ nsă acest lucru contează mai mult pentru interni (Organ & Bateman 1986) Internii lucrează mai bine dec externii cu un feetback intrinsec, n timp ce externii lucrează mai bine dect internii cu un feetback extrinsec  (Baron Cowan & Macdonald ,1974 ,Li Ping Tang 1996 ). De asemenea dovezi vin de la situaţiile de conformare , condiţiile de influenţă subtile . Dacă condionarea verbala este o situaţie de influenţă probele susţin şi aici expectaţiile ,exrternii fiind mai uşor condiţionaţi ,internii sunt mai influenţi la această influenţă.Rezultate similare se constată dacă se consideră schimbarea de atitudini. Externii sunt deosebit de susceptibili, n special cănd se confruntă cu surse de prestigiu ridicat (Phares n Corsini ,R , 1987) Alte studii arată că internii caută control personal şi arată mai putin conformism, Si mai puţină schimbare de atitudine dupa un mesaj persuasiv dect externii .
Internii şi externii diferă de asemenea n reacţiile lor la relaţii nefamiliale . Un studiu de Anderson 1977 n Organ şi Bateman e efectuat asupra reacţiilor subiecţilor unei inundaţii.In general externii experimentează un stres emoţional mai mare ,au fost mai preocupaţi cu confruntarea tensiunilor şi frustrărilor lor ,au tins să se retragă din sarcina reconstrucţiei şi să exprime versunare şi agresivitate faţă de mna nenorocită care i-a lovit. Internii au mers imediat la muncă pentru a obţine noi mprumuturi, resurse , pentru a-şi menţine clientela. Internii au avut credinţa  procreativă de rezolvare a prblemelor poate determină dacă inundaţia a fost o tragedie finală sau un eşec temporar .
Studii efectuate pe manageri au arătat că cei cu un nalt loc al controlului intern se adaptează mai repede la schimbările internaţionale dect cei cu locul controlului extern (n Helriegel , Woodman 1992 ) .
T Herbert 1981 rezumă aspectele pentru care internii sunt mai apţi dect externii :
a) internii sunt mai apţi să fie mult mai atenţi la acele aspecte ale mediului care le furnizează informaţii folosituare     pentru comportamentul viitor
b) ia măsuri pentru a mbunatăţii condiţiile sale de mediu
c) să acorde o valoare mai mare priceperilor prin realizări şi să fie mai preocupaţi de abilităţile lor şi n particular de eşecuri
d) să fie rezistenţi  la tentative subtile de a fi inluenţaţi
Phares sustine că internii exercită eforturi mai mari pentru a controla maediul odvedesc o nvăţare mai bună caută o informaţie nouă, mai activă şi o folosesc mai bine şi sunt mai preocupaţi de informaţie  dect de cerinţele  sociale ale  unei situaţii decăt externii .
Exista şi studii care nu confirmă unele constatări de mai sus , ce se referă la faptul că , cu , ct mai intern este angajatul cu att este mai  bine. Astfel un studiu realizat de Bergban, Bigones şi Perreault 1981 pe personalul de vnzări industriale găseşte că  cei mai buni nu sunt nici cei mai mult interni nici cei mai mult externi ci intermediari n convingerile lor asupra locului controlului. E posibilă intervenţia reacţiilor defensive de negare a forţelor foarte reale din afara controlului care duc la afirmarea unui control intern exagerat ( Organ & Bateman 1986). Alt studiu a concluzionat că managerul ideal poate avea o orientare externă deoarece perceput ca initiind mai multă structură  dect cei cu control intern (n Fred Luthans 1985) . Este necesară probail studierea intervenţiei n acest caz a unor variabile intermediare ca timpul muncii , variabile ce ţin desituaţia concretă a muncii .
Determinanţii locului controlului şi modalitătii de influenţare a acestuia
Organ şi Bateman 1976 enumeră două motive pentru care arată cauzele convingerii internee- externe asupra locului controlului sunt importante :
1 Locul controlului fiind o variabilă cognitivă este supusă schimbării  probabil chiar dacă aceasta schimbare cere o perioadă lungă de timp .Sistemele de convingere sunt achiziţionate şi sunt  produsul expunerii la mediul social şi fizic .
2  Multe paternuri de comportament asociate cu locul de control intern căutarea informaţiei , sunt eficiente pentru organizatie . Dacă locul controlului este cauza mai de grabă dect efectul acestei caracteristici  comportamentale şi dacă organizaţia ar nvăţa să influenţeze credinţele oamenilor asupra locului controlului eficienţa organizaţiei poate fi mărită considerabil .
Au fost prezentate cauze variate pentru locul controlului. Cea mai simplă este că externii şi internii sunt destul de precişi n percepţiile lor asupra locului controlului. Internii sunt produse ale unui mediu n care comportamentul lor a determinat cu adevărat destinul lor n timp ce externii au trăit n ncercarea de a-şi determina soarta . Argumentele sunt determinate de studiile ce au arătat că grupurile şi clasele defavorizate socio economic au scopuri extreme  la chestonarul Rotter pentru determinarea locului controlului dect clasa mijlocie albă.Totuşi dezavantajele economice , sociale şi politice nu par să explice n totalitate locul controlului,chiar şi n grupuri relativ omogene existnd o variaţie considerabilă n locul controlului .
O altă cauză a fost consideraţa atitudinea părintilor, predictibilitatea  şi consistenţa disciplinei parentale suportul parental şi implicarea ncurajarea parentală a autonomiei .
O explicaţie radical diferită asupra originii controlului a fost prezentată de  Woolk şi Ducette 1974 . Studiile lor au arătat că internii se diferenţază de externi prin superioritatea nvăţăturii incidentale , abilitatea de a prinde indicaţii şi relaţii aparent fără legătură cu materialul relevant asupra cărora se concentrează pentru o altă sarcină pentru care au instrucţiuni . Ei consideră că internii sunt binecuvntaţi cu un stil cognitiv ce organizează stimulii n structuri ce păstrează cantitatea maximă a informaţiei original ntipărite .
S-ar putea ca externii să folosească un stil cognitiv care desori eşuează să reţina diferenţele subtile n stimuli.Ca rezultat Wolk şi Ducett arată că un extern vede că uneori e recompensat şi alte ori nu aparent ntmplător .Dacă această situaţie se ntlneşte pentru multe clase de comportament persoana concluzionează că, comportamentul ei nu influenţează n mare măsura rezultatele sale . Pe de altă parte folosind metode diferite de procesare a informaţiilor surprind subtilităţile stimulilor şi concluzionează că n anumite condiţii o relaţie sistemaţică există intre comportament şi răşplăţi .
Organ şi Bateman afirmă că multă muncă rămne de făut nainte de a sti dacă organizaţia poate schimba locul controlului angajaţilor săi şi dacă este posibildin corelaiţa locului se schimbă de asemenea. Ei recomandă n absenţa unor dovezi definitive ca oficialii organizaţiei să facă sistemul de răsplată ct de sensibil posibil la diferenţele individuale in comportament , să comunice condiţiile răsplăţii ct de clar şi să antreneze ndivizii astfel nct angajaţii să le poată identifica . De asemenea indivizii ar trebui ajutaţi pe ct posibil să planifice aceste condiţii ce sunt importante pentru comportamentul lor n muncă .
n sprijijnul acestor recomandari este adus un studiu al lui Eitzen 1974 ce a arătat că locul controlului devine mai intern  ca rezultat al expunerii la anumite evenimente .21 de delicvenţi juvenili cărora li s-a  aplica un program sistematic şi comprensiv de modificare comportamentală utilizndu-se ntăririle pozitive n nişte case do ocrotire au prezentat media locului controlului mai internă după trei ani să timp ce un grup format din studenţi nu a prezentat o asemenea modificare după aceeaşi perioadă de timp
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica