referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Conceptia Eu-lui

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

La momentul de faţă sistemul de învăţămînt a suferit mari schimbări atît în structură, cît ÅŸi în politica sa prin divizarea înstituÅ£iilor de învăţămînt în licee ÅŸi ÅŸcoli de cultură generală...

Varianta Printabila 


1 CONCEPŢIA EU-LUI ŞI ORIENTAREA VALORICĂ LA ADOLESCENŢII DIN ŞCOALA DE CULTURĂ GENERALĂ ŞI LICEE
 
 
 
 
Lumea interioară a personalităţii şi conştiinţa de sine sa au atras de demult atenţia filosofilor, savanţilor şi pictorilor. Conştiinţa şi conştiinţa de sine este una din problemele cardinale ale filozofiei, psihologiei şi sociologiei. Importanţa ei se bazează pe faptul că studiul conştiinţei şi autoconştientizării constituie baza metodologică pentru soluţionarea att a numeroaselor probleme teoretice, ct şi multor sarcini practice legate de formarea punctului de vedere al vieţii.
Capacitatea de autoconştientizare şi autocunoaştere este o nsuşire excepţională a omului care, n procesul de autoconştientizare se cunoaşte pe sine n calitate de subiect al conştiinţei, comunicării şi acţiunii, plasndu-se ntr-un raport nemijlocit faţă de sine nsuşi. Produsul final al autocunoaşterii este un sistem dinamic de concepţii ale omului despre sine nsuşi, conectată cu aprecierea lor, numită cu termenul concepţia Eu-lui.
Concepţia Eu-lui apare la om n procesul interacţiunii sociale ca un produs unic şi inevitabil al dezvoltării sale psihologice şi ca o achiziţie psihologică relativ stabilă şi n acelaşi timp supusă tulburărilor interne şi schimbărilor. Ea lasă o amprentă puternică asupra tuturor manifestărilor vitale ale omului – din copilărie pnă la adnci bătrneţi.
Perioada apariţiei “eu”-lui conştient, orict de treptat nu s-ar forma anumite părţi componente ale sale, este considerată adolescenţa şi vrsta juvenilă timpurie. Toţi psihologii indică perioada juvenilă timpurie ca o etapă critică de formare a conştiinţei de sine şi dezvoltarea ei este privită ca un proces psihic central al vrstei de trecere.   
Creşterea conştiinţei de sine şi a interesului pentru Eu-l propriu la adolescenţi duce la schimbări n formarea caracterului şi n structura concepţiei Eu-lui. n perioada juvenilă (15-17 ani) n cadrul stabilirii noului nivel al conştiinţei de sine are loc formarea unei reprezentări relativ constante despre sine. Către vrsta de 16-17 ani apare o nouă formaţiune individuală, care n literatura psihologică este numită cu termenul autodeterminare.   
Complexitatea şi multiplicitatea schimbărilor individuale n timpul vrstei juvenile precum şi rolul ei hotărtor asupra dezvoltării ulterioare a individului, condiţionează actualitatea temei alese pentru studiu: “Concepţia Eu-lui ca factor al autodeterminării individuale n perioada juvenilă”.
 
 
Ipoteza şi obiectivele
La momentul de faţă sistemul de nvăţămnt a suferit mari schimbări att n structură, ct şi n politica sa prin divizarea nstituţiilor de nvăţămnt n licee şi şcoli de cultură generală. Lund n consideraţie că n licee selectarea cadrelor didactice se efectuiază după nişte criterii mai minuţioase, faţă de profesori se naintează cerinţe mai mari n ceea ce priveşte măiestria predării, cunoştinţele; programul de studiu al elevilor este mai complicat şi detaliat faţă de cei din şcoală de cultură generală; precum, de regulă, şi provenenţa elevilor din diferite pături sociale, am efectuat o cercetare cu scopul de a evidenţia diferenţele existente privind concepţia Eu-lui şi sistemul de orientări valorice n perioada adolescentină la elevii din cele două tipuri de instituţii şcolare.
Ipoteza care am formulat-o este următoarea: Concepţia Eu-lui şi orientările valorice sunt diferite la adolescenţii din liceu şi din şcoala de cultură generală, sau, altfel zis, ntre cele două categorii de elevi există asemănări sau apropieri dar şi diferenţe semnificative privind concepţia Eu-lui şi orientările valorice.
Obiectivele popuse spre realizare n cadrul cercetării:
•         De a evidenţia parametrii de apreciere a concepţiei Eu-lui n perioada adolescentină
•         De a studia conţinututul orientărilor valorice la această vrstă
•         De a evidenţia legătura de corelaţie ntre structura concepţiei Eu-lui şi conţinutul orientărilor valorice la adolescenţii de 16-17 ani
•         De a evidenţia diferenţa ntre structura concepţiei Eu-lui ntre elevii din şcoală şi din liceu
Noutatea cercetării: constă n faptul că structura concepţiei Eu-lui se studiază n corelaţie cu conţinutul orientărilor valorice la adolescenţi din instituţii de nvăţămnt diferite, n condiţiile social-economice actuale din Republica Moldova.
Importanţa practică a cercetării constă n faptul că:
1.       Componentele evidenţiate n urma prelucrării rezultatelor cercetării pot fi folosite ca un punct de plecare n studierea mai aprofundată a concepţiei Eu-lui la adolescenţii contemporani şi perfecţionarea procesului educativ.
2.       Concretizarea legăturii dintre concepţia Eu-lui şi structura orientărilor valorice.
 
Desfăşurarea experimentului
 
Cercetarea a fost efectuată n perioada februarie-martie a anului 2001 pe un eşantion format din elevi ai claselor a X-a din scoala medie de cultură generală №29 şi liceul „Mircea Iliade” din or. Chişinău. Au fost selectaţi 27 elevi din liceu (23 fete şi 4 băieţi) şi 20 elevi din şcoală (14 fete şi 6 băieţi), cu vrste cuprinse – 16-17 ani.
Avnd n vedere influenţa mare a motivaţiei asupra participării n cercetare pentru obţinerea unor rezultate valide, am cointeresat adolescenţii cu următoarele:
•         Participarea n cercetare putea fi anonimă (n acest caz se notau numai iniţialele subiectului cercetat);
•         După prelucrarea datelor rezultatele au fost aduse la cunoştinţa fiecărui elev supus cercetării (fiecare adolescent a primit rezultatele sale după care a fost efectuată o consultaţie n grup privind interpretarea acestora).
Toate metodele au fost aplicate n aceeaşi zi, fapt ce a permis de a exclude influenţa factorilor situaţionale , ct şi influenţa timpului.
Metoda T.Leary n cercetarea dată a fost folosită cu scopul de a evidenţia imaginea de sine a subiecţilor experimentaţi. Fiecărui elev au fost mpărţite fişe de răspuns ct şi foile cu itimi la care arma să dea un răspuns. Instrucţiunea: aici sunt date un şir de ntrebări care se referă la caracterul omului, relaţiile lui cu cei din jur la care urmează să răspundeţi. n fişa de răspuns aveţi două valori: ER (Eu real) – la care va trebui să răspundeţi din punct de vedere al vostru, aşa cum este el n prezent, şi EI (Eu ideal) – cum veţi răspunde la ideal. Acum citiţi prima ntrebare şi puneţi semnul „+” dacă sunteţi de acord  la EI sau la ER, sau semnul „-„ dacă nu sunteţi de acord.
Această metodă permite de a efectua un diagnostic mai adnc n ceea ce priveşte relaţiile interpersonale – una din caracteristicile a concepţiei Eu-lui. Am inclus această metodă din cauză că la vrsta adolescentă timpurie comunicarea preia un loc foarte important pentru dezvoltarea personalităţii.
Metoda M.Rokeach are la bază ordonarea directă pe ranguri a listei de valori. Foile cu lista de valori au fost mpărţite elevilor cu instrucţiunea de a efectua ordonare directă pe ranguri a valorilor propuse după importanţa lor n viaţa persoanei cercetate.
n general se poate vorbi de un grad destul de mare de cointeresare n desfăşurarea experimentului a subiecţilor experimentaţi. nsă aşi vrea să evidenţiez faptul că spre deosebire de elevii din liceu, cei din şcoală au pus un număr mai mare de ntrebări suplementare, au avut ndoieli privind modul cum să răspundă la ntrebări, fapt care ar putea fi datorat unui nivel mai scăzut al cunoaşterii de sine sau a unui bagaj de cunoştinţe şi vocabular mai sărac.
 
Analiza statistică şi interpretarea datelor obţinute
            După cum s-a mai vorbit mai sus, n cercetare au fost folosite metoda T.Leary, care permite  de a efectua un diagnostic mai aprofundat a acelor caracteristici a concepţiei Eu-lui, care se referă la relaţii interpersonale; şi metoda M.Rokeach care permite studierea orientărilor valorice.
            n urma prelucrării primare a datelor obţinute şi comparării valorilor medii după criteriul t a lui Stiudent, am obţinut rezultate care se pot observa din tabelul prezentat mai jos.
•    conform rezultatelor obţinute la testul  lui T.Leary se poate observa că nu există diferenţe semnificative ntre elevii şcolii şi liceului n ceea ce priveşte imaginea de Eu real, nsă la Eu ideal se pot evidenţia unele deosebiri ca: elevii din şcoală, spre deosebire de cei din liceu, la ideal doresc să aibă un nivel moderat (comportament adaptiv) de egoism şi prietenie, şi un nivel mai scăzut de agresivitate, suspiciune, timiditate, dependenţă. Acest moment ne poate vorbi despre faptul că elevii din şcoală sunt mai puţin satisfăcuţi de imaginea sa reală, sunt mai nencrezuţi n sine, mai violenţi n momentul cnd se discută personalitatea proprie. Aici există o dorinţă, o tendinţă mai puternic pronunţată spre schimbări n propriul comportament. Dacă să comparăm aceste date cu indicele la Eu real (cum se vede subiectul pe sine n prezent, la momentul de faţă), atunci se poate abserva că n general, elevii la ideal doresc să fie mai puţin agresivi, suspicioşi, timizi şi dependenţi
 
 
•    conform rezultatelor obţinute la metodica M.Rokeach se observă deosebiri n orientările valorice n ceea ce priveşte:
-          viaţă activă (o viaţă plină şi emoţională);
-          apropiere de natură şi artă;
-          viaţă plină (realizare maximală a capacităţilor şi posibilităţilor);
-          ncrederea n sine (armonia interioară, absenţa conflictelor);
-          cinstea, onestea;
-          orizont larg de receptivitate (deprinderea de a nţelege punctul de vedere al altora, stima şi respectul faşă de alte deprinderi şi obiceiuri);
-          voinţa puternică (capacitatea de a sta pe poziţia sa, de a nu ceda n faţa greutăţilor);
-          raţionalism (capacitatea de a gndi, a lua hotărri raţionale);
-          responsabilitate şi conştiinciozitate,
-          intransigenţa faţă de defectele sale şi imperfecţiunea altora
Aici se poate vorbi despre faptul că pentru şcolari este mai mare importanţa valorilor ca: viaţă activă şi plină, ncrederea n sine, orizont larg de receptivitate, onestea, voinţa puternică, raţionalism, responsabilitate şi intransegenţa faţă de defectele sale şi imperfecţiunea altora; iar liceenii dau dovadă de o importanţă mai mare n viaţa lor a orientării către natură şi artă.
Pentru a sublinia legătura caracteristicilor cercetate a concepţiei Eu-lui cu orientările valorice a elevilor adolescenţi, am folosit n lucrarea dată metoda corelaţiei liniare.

1 Cu ajutorul corelaţiei liniare am evidenţiat acelea caracteristici ale concepţiei Eu-lui, care influenţează sau/şi sunt legate n dinamica sa cu formarea orientărilor valorice la elevi claselor a X-a.
n urma prelucrării datelor după analizei de corelaţie a lui Pearson, am obţinut următoarele rezultate (vezi anexa 2 ).
n rezultatul corelaţiei liniare am obţinut un număr de caracteristici a concepţiei Eu-lui a elevilor din şcoală şi din liceu, care sunt legate cu formarea orientărilor valorice. Aceste caracteristici pot corela ntre ele att pozitiv, ct şi negativ; adică, dacă e prezentă o corelaţie pozitivă, atunci cu ct e mai mare un indice, cu att va fi mai mare şi cel cu care el corelează, şi invers. n cazul corelaţiei negative – cu ct e mai mare un indice, cu att indicile cu care el corelează va fi mai mic.
Dacă să observăm tendinţele corelaţiilor, putem observa următoarele: la adolescenţii de această vrstă se evidenţiază corelaţii semnificative pentru Eul ideal ntre toate cele 8 tipuri de relaţii interpersonale; ct priveşte orientarea valorică a adolescenţilor de această vrstă, corelaţia este mai pronunţată ntre variabilele V1 şi V27 (r = 0,550, p  0,001). Pentru Eul real apare doar o corelaţie semnificativă ntre ER7 şi ER8 (r = 0,624; p  0,001).
 
Analiznd primul indice – ER1, se poate observa la elevii din liceu o corelaţie pozitivă cu ER2 (r = 0,500 p = 0,008 )şi V8 (r = 0,432  p = 0,022)  şi o corelaţie negativă cu EI1, EI2, EI3, EI6, V18 (r  -0,615  h  0,001). Acestea ne pot vorbi despre faptul că n caz dacă indicele ER1 creşte, corespunzător se v-a mări şi valoarea indicilor ER2 şi V8, iar valoarea indicilor  EI1, EI2, EI3, EI6, V18 v-a scădea.  Şi invers, n cazul elevilor din şcoală, ER1 corelează numai pozitiv cu ER2, ER3, ER7 (r  0,513 h  0,001 ), adică creşterea la real al tipului autoritar, provoacă o evidenţiere mai pronunţată a caracteristicilor tipului egoist, agresiv şi prietenos. Indicii ER2 la elevii din liceu arată o corelaţie pozitivă cu V29(r = 0,487 p = 0,001) şi o corelaţie negativă cu EI2(r = -0,655 p = 0,001);  la elevii din şcoală ER2 corelează pozitiv cu ER5 (r =0,454 p = 0,044) – ceea ce poate fi discifrat ca: corelaţia indicelui ER2 la elevii din liceu (la care predomină n relaţii interpersonale ncrederea n sine, independenţa, dorinţa de a deveni lider) cu V29 provoacă o creştere interdependentă a acestor valori – corelaţia pozitivă şi n cazul creşterii ER2, valoarea indicelui EI2 v-a scădea (dorinţa de a poseda la ideal stilului de relaţii de tip autoritar) La elevii de la şcoală cu acest tip de relaţii intepersonale se observă o creştere interdependentă a indicilor ER2 şi ER5 (de tip supus (adică a particularităţilor ale relaţiilor interpersonale ca: modestie, timiditate,nclinaţia d a lua asupra sa ndeplinirea obligaţiunilor străine).
Analiznd corelaţia indicelui ER3, se observă o corelaţie pozitivă la elevii din liceu cu ER4, V3 (r  0,496 h  0,008), şi o corelaţie negativă cu V1 (r = -0,396 p = 0,041) – aceşti elevi au tip dominant de relaţii interpersonale care se manifestă prin puţină energie, agresivitate, dar totodată, se evidenţiaţă o creştere a indicelui ER de tip suspicios şi orientare valorică dominantă spre sănătate; scăderea valorii indicelui V1(viaţă activă - a vieţii pline şi emoţionale). Elevii din şcoală au arătat următoarele rezultate: ER3 corelează pozitiv cu ER1, ER5, ER6 (r  0,486 h  0,003), şi negativ cu V31(r = -0,494, p = 0,027.  
         La elevii din liceu ER4 corelează pozitiv cu ER3 (r = 0,618, p =0,001) şi negativ cu EI4(r = -0.412 p = 0,003, V1 (r =-0,472 p = 0,033) – adolescenţii cu acest tip de relaţii manifestă tendinţă de corelaţie pozitivă a valorilor ER3 (sceptici şi nonconformişti); iar la elevii din şcoală acest tip de relaţii nu influienţează asupra modificării indicilor de corelaţie a nici unei valori.
ER5 la elevii din liceu corelează pozitiv cu V19, V25, V36 (r = 0,388 p = 0,046) şi negativ cu EI5(r = -0,468 p =0,014); la elevii din şcoală ER5 corelează pozitiv cu ER2, ER3, ER6, ER8, ER7, V26 (r = 0,454  p = 0,044) şi negativ cu V25 (r = -0,472 p = 0,036) – acestea ne pot vorbi despre faptul că la elevii din liceu corelaţia pozitivă evidenţiază o creştere interdependentă a indicelor orientărilor valorice cu caracteristici ca: orientarea spre intransigenţa faţă de defectele sale şi imperfecţiunea altora, acurateţe şi colegialitate, sensibilitate; şi o scădere n corelaţie a valorilor indicelui EI de tip timizi. La elevii din şcoală cu acest tip corelaţia este pozitivă pentru indicii ER de tip egoist, agresiv, timid, dependent, cooperant, orientarea valorică – valoarea profesională proprie; scăderea n corelaţie a valorii indicelui V25 - orientării spre intransigenţă faţă de defectele sale şi imperfecţiunea altora.
ER6 la adolescenţii din liceu corelează pozitiv cu ER7(r = 0,386 p = 0,045); negativ cu: EI4, EI5, EI6, V17, V26(r = -0,394 p = 0,042); la cei din şcoală corelează pozitiv cu ER3, ER5, ER7, ER8, V30 (r = 0,462 p = 0,004) – ceea ce se poate interpreta că la liceeni cu acest tip de comportament e prezentă tendinţa de creştere a indicelui valorilor ER de tip prietenos şi o scădere n corelaţie a indicilor EI de tip suspicios, supus, dependet, ct şi valorii creativităţii şi valorii profesionale proprii. Adolescenţii din şcoală spre deosebire de cei din liceu dau dovadă de o corelaţie pozitivă a ER de tip agresiv, supus, prietenos şi altruist.
      ER7 la cei din liceu corelează pozitiv cu ER6(r = 0,389 p = 0,045), ER8(r = 0,065 p = 0,001) şi negativ cu: EI1, EI2, EI5, EI7, EI3, EI8 (r =  -0,668 p = 0,001); la elevii din şcoală se observă o corelaţie pozitivă cu ER1, ER5, ER6, ER8,  V16, V26 (r = 0,458 p = 0,043), ct şi o corelaţie negativă cu V22(r = -0,476 p = 0,034) – se poate vorbi că  corelaţia pozitivă a indicelui ER7 provoacă creşterea interdependentă a valorilor indicilor de tip autoritar, supus, dependentaltruist, ct şi a valorii de fericire a altoraşi valorii profesionale, spre deosebire de liceenii, la care corelaţia este negativă la indicii EI de tip autoritar, egoişt, agresiv, supuş, prietenoş şi altruişt, iar pozitivă la indicii ER tip dependent şi altruist; la ideal totodată doresc să fie mai puţin.
ER8 n liceu corelează pozitiv cu ER7 (r = 0,625 p = 0,001) şi negativ cu EI1, EI2, EI5, EI6, EI7, EI8 (r = -0,815 p = 0,001); n şcoală corelază pozitiv cu ER5, ER6, ER7, V30 (r = 0,478 p = 0,033) – ceea ce ne poate vorbi despre faptul că la adolescenţii liceeni căror le este caracteristic acest tip de relaţii se evidenţiază o creştere interdependentă a valorilor indicilor EI de tip autoritar, prietenos, altruist; iar la cei din şcoală se observă o creştere interdependentă a valorilor indicilor ER de tip supus, dependent şi prietenos; ct şi a aşa valori ca curajul de a-şi susţine propria părere, ncrederea n forţele proprii, fapt care şi demonstrează ipoteza că există deosebiri n structura concepţiei Eu-lui la adolescenţi din şcoală şi cei din liceu.
Se poate observa faptul că la şcolarii corelaţia indicilor valorici (orientarea spre recunoaştere socială şi atragerea respectului, cunoaştere, familie armuniasă şi unită, punctualitate) este pozitivă; iar la cei din liceu corelaţia este pozitivă pentru orientarea spre valoarea profesională proprie.
    Dacă să observăm corelaţia orientărilor valorice la elevii şcolii şi liceului, evidenţiem că: la şcolari V1 corelează cu V27 (r = 0,771 p = 0,001); V2 – (-V16) (r = -0,608 p = 0,004); V7 – V25 (r = 0,587 p = 0,007); V8 – V36 (r =0,704 p = 0,001); V9 – V32 (r = 0,593 p = 0,006); V16 – V35 (r = 0,578 p = 0,008); V18 – V34 (r = 0,583 p = 0,003); V24 – V28 (r = 0,0578 p = 0,008); la liceeni V1 corelează cu V4 (r = 0,667 p = 0,001); V4 – V5 (r = 0,584 p = 0,001), V25 (r = 0,600 p = 0,001); V14 – V24, V29 (r  0,583 h  0,001); V19 – V23 (r = 0,619 p = 0,003); V34 – V36 (r = 0,580 p = 0,002) – fapt care ne poate vorbi că la şcolari corelaţia este pozitivă n ceea ce priveşte indicii orientărilor valorice ca: prietenie autentică, recunoaştere socială şi atragerea respectului, fericirea altora, ncrederea n sine, indulgenţă şi ngăduinţă; iar la liceeni orientarea valorică spre apropiere de natură şi artă, libertate, activitate interesantă,  punctualitate, acurateţe, autocontrol.
   Aşadar, şi rezultatele studiului de corelaţie confirmă ipoteza că concepţia Eu-lui, precum şi orientările valorice sunt diferite la adolescenţii din liceu şi din şcoală.




 
Concluzii
 
Perioada de apariţie a „Eu-lui” conştient, ct de treptat nu s-ar forma unele componente ale lui, tot timpul se socotea perioada adolescenţei.
n această perioadă n limitele formării noului nivel al conştiinţei despre sine are loc şi formarea concepţiei despre sine relativ stabilă, a concepţiei Eu-lui. Către 16-17 ani apare o formaţiune nouă deosebită, care n literatura psihologică se numeşte prin termenul „autodeterminare”.
            Analiza teoretică a literaturii pe problema autodeterminării n perioada adolescenţei permite de a scoate următoarele concluzii:
•    n esenţa autodeterminării n perioada adolescenţei stă autodeterminarea personală, care are n baza sa determinarea activă a poziţiei sale faţă de sistemul de valori primite de societate, determinarea pe această bază a sensului existenţeipersonale.
•    Concepţia Eu-lui poate fi privită ca un factor al autodeterminării personale n perioada adolescenţei
n partea practică a lucrării noastre am efectuat o cercetare a concepţiei Eu-lui ca factor al autodeterminării personale n perioada adolescenţei cu scopul de a evidenţia legătura dintre structura orientărilor valorice şi formare a concepţiei Eu-lui, precum şi diferenţele care apar ntre adolescenţii-elevi ai şcolilor de cultură generală şi cei de liceu.
Rezultatele obţinute ne permit să afirmăm că deşi ntre cele două categorii de adolescenţi există multe asemănări asemănări, n acelaşi timp există şi diferenţe semnificative privind concepţia Eu-lui şi orientarea valorică.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica