referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Modelul clasic si modelul modern - modele de invatamant

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

Când se alege o metodă, se ţine cont de finalităţile educaţiei, de conţinutul procesului de instructiv, de particularităţile de vârstă şi de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor şcolare, de natura mijloacelor de învăţământ, de experienţa şi competenţa cadrului didactic...

Varianta Printabila 


1 MODELUL CLASIC ŞI MODELUL MODERN N SISTEMUL MODELELOR DE NVĂŢĂMNT




„Orice metodă pedagogică rezultă din ntlnirea mai multor factori şi, din acest punc de vedere, educaţia va rămne mereu o artă: arta de a adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile de metodologie.”

                                                                                                       Gaston Mialaret


Pentru a atinge un nivel optim n proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se desfăşoară aceasta şi implica probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică”, care acceptă două puncte de vedere; primul se referă la ansamblul mijloacelor audio-vizuale ce se utilizează n practica educativă, iar al doilea se referă la ansamblul structural al metodelor, mijloacelor de nvăţămnt, al strategiilor de organizare a predării-nvăţare, puse n aplicaţie, n strnsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, formele de realizare a instruirii şi modalităţile de evaluare.

Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactica. Metoda este selectată de cadrul didactic şi este pusă n aplicare n lecţii sau activităţi extraşcolare cu ajutorul elevilor şi n beneficiul acestora; presupune, n toate cazurile, o colaborare ntre profesor şi elev, participarea lor la căutare de soluţii, la distingerea dintre adevăr şi eroare şi care, sub forma unor variante şi/sau procedee selecţionate, se foloseşte pentru asimilarea cunoştinţelor, a trăirilor valorice şi a stimulării spiritului creativ.

Cnd se alege o metodă, se ţine cont de finalităţile educaţiei, de conţinutul procesului de instructiv, de particularităţile de vrstă şi de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor şcolare, de natura mijloacelor de nvăţămnt, de experienţa şi competenţa cadrului didactic.

Specialiştii n metodologia didactică ne dezvăluie funcţiile specifice pe care le deţin metodele:
1.    funcţia cognitivă (metoda constituie calea de acces a elevului spre adevăr, a procedurilor de acţiune, spre nsuşirea ştiinţei şi tehnicii, a culturii şi comportamentelor umane, devenind astfel o curiozitate pentru el – cercetează, descoperă);
2.    funţia formativ-educativă (metoda supune exersare şi elaborarea diverselor funcţii psihice şi fizice ale elevului; se formează deprinderi, capacităţi, comportamente);
3.    funţia instrumentală (metoda serveşte drept tehnică de execuţie);
4.    funţia normativă (metoda arată cum trebuie să se procedeze pentru obţinerea celor mai bune rezultate);


Procedeul didactic se referă la o secvenţă a metodei, la detaliu, la o componentă sau chiar o particularizare a metodei, unde metoda repezintă acel ansamblu de procedee ales pentru o situaţie de nvăţare. Modul de organizare a nvăţarii se defineşte ca un grupaj de metode sau procedee care operează ntr-o anumită situaţie de nvăţare. Toate aliajele şi combinaţiile metodologice, alese de fiecare cadru didactic, duc la aşa zisa denumire „mod de realizare a nvăţarii”.

Metodologia evoluează n timp, ca răspuns la dinamica schimbărilor ce se desfăşoara n cadrul procesului instructiv-educativ. Calitatea unei tehnologii se masoară n gradul de adaptare a acesteia la situaţiile şi exigenţele noi, complexe ale nvăţămntului contemparan.

Calitatea metodologică este un aspect ce ţine de oportunitate, dozaj, combinatorică ntre metode sau ipostaze ale metodelor. A spune că o metodă este mai bună ca alta, fără a ţine cont de contextul n care metoda respectivă este eficientă, contituie o afirmaţie lipsită de sens.

Metodologia didactică formează un sistem coerent, realizat prin stratificarea şi corelarea mai multor metode, att pe axa evoluţiei istorice, ct şi pe plan sincronic, metode care se corelează, se prelungesc unele n altele şi se completează reciproc.

O observaţie bună ar fi cea că ncadrarea unei metode ntr-o anumită clasă nu este definitivă, ci relativă. O metodă se defineşte prin predominanţa unor caracteristici la un moment dat, caracteristici ce se pot metamorfoza astfel nct metoda să fie satisfăcătoare ntr-o clasă complementară sau chiar contrară. Astfel, o metodă tradiţională poate evolua spre modernitate, n măsura n care secvenţele proceduale care le compun ingăduie restructurări inedite sau cnd circumstanţele de aplicare a acelei metode sunt cu totul noi. n unele metode moderne surprindem secvenţe destul de tradiţionale sau descoperim că variante ale acestei metode erau de mult cunoscute şi aplicate.

O variantă de clasificare a metodelor educaţionale se poate pronunţa n jurul axei istorice:
1. metode clasice, tradiţionale (modelul clasic)
2. metode moderne (modelul modern)





1. MODEL DE REALIZARE A NVĂŢĂRII


a) MODEl DE REALIZARE A NVĂŢĂRII  N NVĂŢĂMNTUL                                                                                       TRADIŢIONAL

    memorarea şi reproducerea (ct mai fidelă) a cunoştinţelor transmise de cadrul didactic ;
    competiţia ntre elevi cu scop de ierarhizare;
    individual

COMPETIŢIA

AVANTAJE:
    stimulează efortul şi productivitatea individului;
    promovează norme şi aspiraţii mai nalte;
    micşorează distanţa dintre capacitate şi realizări;
    pregăteşte elevii pentru viaţă, care este f. competitivă

LIMITE:
    generează conflicte şi comportamente agresive;
    interacţiune slabă ntre colegi;
    lipsă de comunicare;
    lipsa ncrederii n ceilalţi;
    amplifică anxietatea elevilor, teama de eşec;
    egoism;

ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ
        (structura individualistă)

AVANTAJE:
    cultivă independenţa elevilor şi responsabilitatea pentru ceea ce fac;
    se  desfăşoară  sub  forma  realizării  unor  sarcini  şcolare  de  către  fiecare  elev, independent  de  colegii  săi , cu  sau  fără  ajutor  din  partea  cadrului  didactic;
    nvăţămntul  individualizat  este  adaptat  particularităţilor  fizice  şi  psihice  ale  fiecărui  elev .
    urmăreşte  progresul  elevului prin  propria  lui  activitate .

LIMITE:
    grad redus al interacţiunilor ntre elevi;
    independenţa scopurilor elevilor;
    slabă exploatare de către cadrul didactic a resurselor grupului;
    succesul sau eşecul unui elev nu i afectează pe ceilalţi membri ai clasei;
    nu creează motivaţie deosebită pentru nvăţare;
    nu ajută la formarea abilităţilor de comunicare;


b)MODEL DE REALIZARE A NVĂŢĂRII NTR-UN NVĂŢĂMNT MODERN


    apel la experienţa proprie;
    promovează nvăţarea prin colaborare;
    pune accentului pe dezvoltarea gndirii n confruntarea cu alţii.


COOPERAREA-ACTIVITATEA PE  GRUPE

 ,, O  dată  cu  dezvoltarea  cooperării  sociale  ntre  copii (8-12 ani) … copilul  ajunge  la  relaţii  morale  noi , ntemeiate  pe  respectul  reciproc  şi  conducnd  la  o  anumită  autonomie ;   activitatea  n  grup  oferă  de  4-5  ori  mai  multe  posibilităţi  de  manifestare  a  elevului  dect  conducerea  frontală  n  cadrul  unei  ore  cu  durată  similară .’’(J. PIAGET)

AVANTAJE:


    stimulează interacţiunea dintre elevi;
     generează sentimente de acceptare şi simpatie;                                                      
     ncurajează comportamentele de facilitate a succesului celorlalţi;                        
     creşterea stimei de sine;
     ncredere n forţele proprii;
    diminuarea anxietăţii faţă de şcoală;
     intensificarea atitudinilor pozitive faţă de cadrele didactice

LIMITE:
    munca n grup, prin colaborare, nu pregăteşte elevii pentru viaţa, care este foarte competitivă;
    metodele activ-participative aplicate n  activitatea pe grup sunt mari consumatoare de timp şi necesită experienţă din partea cadrului didactic;
    lipseşte materialul didactic necesar;
    elevilor le trebuie timp ca să se familiarizeze cu acest nou tip de nvăţare; e nevoie de eforturi şi ncurajări repetate pentru a-i convinge că se aşteaptă altceva de la ei.

2. ACTIVITATEA CADRULUI  DIDACTIC

a)ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC N NVĂŢĂMNTUL TRADIŢIONAL

AVANTAJE:

    ASIGURĂ NSUŞIREA TEMEINICĂ ŞI SISTEMATICĂ A CUNOŞTINŢELOR PREDATE

LIMITE:
    predă, expune, ţine prelegeri;
    explică şi demonstrează;
    limitează foarte mult activitatea elevilor (expunerea nu trebuie să depăşească cel mult 30% n cadrul unei ore);
    lasă puţin timp de iniţiativă elevilor, manifestat de regulă prin ntrebări generatoare de explicaţii;
    elevii se află ntr-un raport de dependenţă faţă de nvăţător.
    impune puncte de vedere proprii;
    se consideră singurul ,,expert’’ntr-o problemă.
     deţine adevărul (absolut);
    ştie ce este adevărat sau fals, corect sau incorect, ceea ce trebuie să nveţe elevul (ceea ce este ,,bun’’ pentru el).

b) ABILITĂŢILE CADRULUI DIDACTIC CARE PROMOVEAZĂ PREDAREA-NVĂŢAREA PRIN COOPERARE NTR-UN NVĂŢĂMNTUL MODERN:




1     organizează şi dirijează nvăţarea, o orchestrează şi o regizează;
    facilitează şi moderează activitatea de nvăţare;
    ajută elevii să nţeleagă lucrurile şi să şi le explice;
    responsabilizează elevii n vederea funcţionării optime a grupului;
    formează , la elevi, unele abilităţi sociale care favorizează interacţiunea şi cooperarea n realizarea nvăţării;
     acceptă şi stimulează exprimarea unor puncte de vedere diferite ntr-o problemă;
    este partener n nvăţare.
    
3. ACTIVITATEA ELEVULUI

Consecinţele pe care le are nvăţămntul asupra formării personalităţii elevului

    Rolul elevului n nvăţămntul tradiţional:

    ascultă expunerea, prelegerea, explicaţia;
    ncearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite;
    acceptă ideile altora, n special ale cadrului didactic;
    se manifestă individualist;
    acceptă informaţia dată.

    slabă participare, neimplicare, lipsă de iniţiativă, conformism, supunere.
    dirijism n gndire şi acţiune.


    Rolul elevului n nvăţămntul modern:
    exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă;
    realizează schimb de idei cu ceilalţi;
    argumentează;
    (şi )pune ntrebări cu scopul de a nţelege lucrurile, de a realiza sensul unor idei;
    cooperează n rezolvarea sarcinilor şi problemelor de lucru (de nvăţare).

    iniţiativă,spirit ntreprinzător,
    cutezanţă, asumarea riscurilor,participare şi implicare personală, gndire liberă, creativă,critică

4. EVALUAREA

Evaluarea trebuie să vizeze att atingerea obiectivelor academice, ct şi a celor referitoare la competenţele sociale şi de lucru n grup.

    Modalităţi de evaluare intr-un nvăţămnt tradiţional:

    măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul);
    accent pe aspectul cantitativ (ct de multă informaţie deţine elevul).


    Modalităţi de evaluare ntr-un nvăţămnt modern:

    măsurarea şi aprecierea capacităţilor(ce ştie şi ce poate să facă elevul);
    accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente, atitudini etc.).



INSTRUMENTE DE MONITORIZARE (EVALUARE) A MUNCII N GRUP

    Jurnale profesionale zilnice, săptămnale ale cadrelor didactice, care consemnează schimbările introduse n clasă, reacţiile elevilor, efectele pozitive-negative, reflecţiile cadrului didactic asupra propriei practici;
    Jurnale ale copiilor - viaţa cotidiană n clasă n care sunt menţionate evenimente, ntmplări din viaţa clasei sau din viaţa personală, familială;
    Produse ale copiilor (compuneri, desene, colaje, albume, portofolii, proiecte etc);
    Observaţii asupra comportamentului copiilor şi comportamentului n grupurile cooperative;
     Interviuri cu copiii;
    Chestionare adresate copiilor pentru a identifica elemente ce ţin de   cultura clasei, percepţiile elevilor asupra cadrelor, asupra şcolii;
     Fotografii, nregistrări audio-video
     


n şcolile din Romnia se practică ntr-o proporţie mai mare modelul tradiţional faţă de cel modern.
Studiul realizat, a presupus alcătuirea unui chestionar ce a fost aplicat (recent) pe un grup de 30 de studenţi de la Universitatea „Gh. Asachi” Iaşi, viitori profesori, avnd cunoştinţele de bază ale Pedagogiei. Studenţii de vrstă diferite, facultăţi diferite, şi pregătire pedagogică la nivele diferite, au completat chestionarele primite n vederea realizării unei statistici satisfăcătoare. Avnd n vedere că, abia desprinşi de pe băncile şcolii , se pregătesc să profeseze meseria dascălilor lor, sunt puşi n situaţia să balanseze modelul clasic şi cel modern. Rezultatele cercetării au scos n evidenţă apropierea de modelul modern; de o comunicare mai profundă ntre elev şi profesor; de o educaţie bazată mai mult pe descoperire, cercetare; iniţiativa elevului atras cu pasiune de informaţiile primite. n mod sigur o metodologie de succes va implica mpletirea celor două modele (clasic şi modern), avnd proporţii diferite ntre ele n funcţie de situaţia momentului, de colectiv şi binenţeles de obiectivele educaţionale urmărite.

Considerăm că fiecare metodă, şi nu mă refer doar la clasificarea n funţie de axa istorică, nu apar n stare pură, ci sub forma unor variante şi aspecte diferite, nct, in mod difuz, n cadrul unei metode, de exemplu cea clasică, se poate naşte treptat tendinţe către modernism. Ele apar şi se concretizează n variante metodologice compozite, prin difuziunea permanentă a unor trăsături şi prin articularea a două sau mai multe metode.

Rezultatele concrete ale studiului le-am introdus n tabelul care apare şi n chestionar. La completarea acestora au participat 18 fete şi 12 băieţi după cum urmează:

Fetele au completat:

Nr.
Ctr.    Modelul clasic        Modelul modern    
1    memorarea şi reproducerea (ct mai fidelă) a cunoştinţelor transmise de cadrul didactic    2    apel la experienţa proprie
    14
2    competiţia ntre elevi cu scop de ierarhizare    6    promovează nvăţarea prin colaborare    16
3    Studiul individual al elevului    7    pune accentului pe dezvoltarea gndirii n confruntarea cu alţii    12
4    Profesorul asigură nsuşirea temeinică şi sistematică a cunoştinţelor predate    7    Profesorul este partener n nvăţare    14
5    Elevul ncearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite    1    Elevul exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă    17
6    Elevul acceptă informaţia dată
    1    Elevul (şi) pune ntrebări cu scopul de a nţelege lucrurile, de a realiza sensul unor idei    16
7    slabă participare, neimplicare, lipsă de iniţiativă, conformism, supunere    1    iniţiativă,spirit ntreprinzător
    17
8    Elevul este dirijat n gndire şi acţiune

    6    Elevul este cutezant, şi  asumă riscurile, participare şi implicare personală, gndire liberă, creativă,critică    16
9    măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul)    5    măsurarea şi aprecierea capacităţilor(ce ştie şi ce poate să facă elevul)    14
10    accent pe aspectul cantitativ (ct de multă informaţie deţine elevul).    5    accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente, atitudini etc.)    12


Băieţii au completat:

Nr.
Ctr.    Modelul clasic        Modelul modern    
1    memorarea şi reproducerea (ct mai fidelă) a cunoştinţelor transmise de cadrul didactic    2    apel la experienţa proprie
    8
2    competiţia ntre elevi cu scop de ierarhizare    3    promovează nvăţarea prin colaborare    10
3    Studiul individual al elevului    7    pune accentului pe dezvoltarea gndirii n confruntarea cu alţii    8
4    Profesorul asigură nsuşirea temeinică şi sistematică a cunoştinţelor predate    3    Profesorul este partener n nvăţare    7
5    Elevul ncearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite    4    Elevul exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă    9
6    Elevul acceptă informaţia dată
    3    Elevul (şi) pune ntrebări cu scopul de a nţelege lucrurile, de a realiza sensul unor idei    10
7    slabă participare, neimplicare, lipsă de iniţiativă, conformism, supunere    0    iniţiativă,spirit ntreprinzător
    9
8        Elevul este dirijat n gndire şi acţiune

    7    Elevul este cutezant, şi  asumă riscurile, participare şi implicare personală, gndire liberă, creativă,critică    7
9    măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul)    5    măsurarea şi aprecierea capacităţilor(ce ştie şi ce poate să facă elevul)    7
10    accent pe aspectul cantitativ (ct de multă informaţie deţine elevul).    2    accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente, atitudini etc.)    6

Totalul, ca rezultat final este:

Nr.
Ctr.    Modelul clasic        Modelul modern    
1    memorarea şi reproducerea (ct mai fidelă) a cunoştinţelor transmise de cadrul didactic    4    apel la experienţa proprie
    22
2    competiţia ntre elevi cu scop de ierarhizare    9    promovează nvăţarea prin colaborare    26
3    Studiul individual al elevului    14    pune accentului pe dezvoltarea gndirii n confruntarea cu alţii    20
4    Profesorul asigură nsuşirea temeinică şi sistematică a cunoştinţelor predate    10    Profesorul este partener n nvăţare    21
5    Elevul ncearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite    5    Elevul exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă    26
6    Elevul acceptă informaţia dată
    4    Elevul (şi) pune ntrebări cu scopul de a nţelege lucrurile, de a realiza sensul unor idei    26
7    slabă participare, neimplicare, lipsă de iniţiativă, conformism, supunere    1    iniţiativă,spirit ntreprinzător
    26
8    Elevul este dirijat n gndire şi acţiune

    13    Elevul este cutezant, şi  asumă riscurile, participare şi implicare personală, gndire liberă, creativă,critică    23
9    măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul)    10    măsurarea şi aprecierea capacităţilor(ce ştie şi ce poate să facă elevul)    21
10    accent pe aspectul cantitativ (ct de multă informaţie deţine elevul).    7    accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente, atitudini etc.)    18



Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica