referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Ce e Inteligenta Emotionala

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale...

Varianta Printabila 


1 What is emotional intelligence?
We define emotional intelligence as knowing yourself, choosing yourself, and giving yourself. This model is intended to help you increase EI to get optimal results from your relationships with yourself and others. The formal, scientific, definition of emotional intelligence comes from Dr. Peter Salovey and Dr. Jack Mayer who say emotional intelligence is the ability to perceive, use, understand, and manage emotions.
You can increase your emotional intelligence by practicing being more aware, by being more conscious of your choices, and by deliberately blending your thinking plus feeling to generate better decisions. Being "emotionally intelligent" doesn't mean "being nice," it means consciously and carefully processing and using emotional information and emotional energy. The moment you begin to value emotions as a source of information and energy, you will begin to get more positive results in your relationship with yourself and others. Everyone has emotional intelligence -- you have the chance to increase yours!

Why should I?
It's not a question of should -- it's a question of want. Are you completely satisfied with your relationship with yourself and others? If not, develop the "muscles" that govern those relationships. If you want more joy and satisfaction in your life, develop the awareness that let's you gain those. The research is increasingly clear: EQ skills improve physical and emotional health, communication, academic performance, leadership, teamwork, and more. Because these are foundational skills
(ie., at the root of many of our daily interactions) EQ makes a lot of difference!




Test
1.    When I feel crappy, I know what or who is upsetting me.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
2.    Even when I do my best, I feel guilty about the things that did not get done.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
3.    Everybody has some problems, but there are so many things wrong with me that I simply cannot like myself.

  Strongly agree
  Agree
  Partially agree/disagree
  Disagree
  Strongly disagree
4.    When I am upset, I can pinpoint exactly what aspect of the problem bugs me.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
5.    Some people make me feel bad about myself, no matter what I do.

  Strongly agree
  Agree
  Partially agree/disagree
  Disagree
  Strongly disagree
6.    I buy things that I can't really afford.

  Regularly
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
7.    When I mess up, I say self-depreciating things, such as "I am such a loser," "Stupid, stupid, stupid," or "I can't do anything right."

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
8.    I am ashamed about how I look or behave.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
9.    I feel uneasy in situations where I am expected to display affection.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
10.    I feel weird when I hug someone other than my close family.

  Very true
  Mostly true
  Somewhat true
  Mostly not true
  Not true at all
11.    When I see something that I want, I can hardly think of anything else until I get it.

  Very true
  Mostly true
  Somewhat true
  Mostly not true
  Not true at all
12.    Although there might be things I could improve, I like myself the way I am.

  Strongly agree
  Agree
  Partially agree/disagree
  Disagree
  Strongly disagree
13.    I say things that I later regret.

  Regularly
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
14.    I get into a mode where I feel strong, capable and competent.

  Regularly
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
15.    I panic when I have to face someone who is angry.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
16.    I am under the impression that people's reactions come out of the blue.

  Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
17.    I have a need to make a difference.

  Very true
  Mostly true
  Somewhat true
  Mostly not true
  Not true at all
18.    I am able to get over guilt about trivial mistakes and faux pas that I made in the past.

  Very true
  Mostly true
  Somewhat true
  Mostly not true
  Not true at all
19.    When I resolve to achieve something, I run into obstacles that keep me from reaching my goals.

  Regularly
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never
20.    I am able to stop thinking about my problems.

 
1 Most of the time
  Often
  Sometimes
  Rarely
  Almost never


Inteligenţa emotională
Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii n raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă n atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale.
Ne-am ntrebat adeseori ce i face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să reuşească n carieră. Ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze n carieră? Răspunsul la acest aparent paradox este modul n care fiecare dintre ei şi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ).
Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu şi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate ntmpina dificultăţi n ncercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un nalt grad de autocunoaştere şi dau seama cum sentimentele lor i afectează, att pe ei, ct şi pe cei din jur.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem n valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, att n plan personal, ct şi n cel profesional.
Elementele inteligentei emoţionale:
1. Cunoaşterea emoţiilor personale
Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerenta, ntr-un context dat. n orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori nsă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să nţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de conflict.
Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct să transmitem şi să nţelegem corect sensul mesajelor.
2. Gestionarea emoţiilor
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom exprima ntr-o anumită situaţie.
Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:
•    Ce exprimăm?
•    Cum exprimăm?
•    Cnd exprimăm?
•    Unde exprimăm?
•    Cui exprimăm?
3. Direcţionarea emoţiilor către scop
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, n mod concret:
•    durata n timp - cnd vrem să atingem scopul
•    participanţi - de cine avem nevoie
•    strategie - ce paşi trebuie urmaţi
•    resurse - de ce avem nevoie
4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu nseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le nţelegem pornind de la experienţele noastre.
5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive
Arta inteligentei emoţionale se rezumă n cadrul acestei componente.
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind elementele menţionate pnă acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi emoţiile n funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi identificăm emoţiile ntr-un mod coerent. Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi n relaţiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

 
 DEZVOLTAREA INCREDERII DE SINE
Reusita n activitatea profesionala este strns legata de ncrederea pe care ne-o acordam noua, dar si celorlalti, atunci cnd relationam. ncrederea de sine presupune cunoasterea propriilor resurse, exprimarea clara a nevoilor si dorintelor, acceptarea limitelor si formularea corecta a scopurilor. Constientizarea acestor elemente ne permite sa actionam adecvat n situatiile importante din activitatea profesionala. Multe persoane par pline de incredere. De multe ori, insa, In spatele acestor masti dezvoltate in timp se ascund frici care influenteaza direct performanta profesionala.
         

ANALIZA TRANZICTIONALA
Fundamentată de psiho-terapeutul american Eric Berne, analiza tranzacţională (AT) descrie 3 stări prin care ne exteriorizăm gndurile şi emoţiile - stările de părinte, adult şi copil.
Analiza structurală
•    Starea de părinte: la acest nivel sunt nregistrate evenimentele exterioare, trăite de la naştere şi pnă la vrsta de 5 ani: nvăţăturile primite de la părinţi, educatori si profesori.
•    Starea de adult: aici sunt nregistrate nvăţăturile pe care le-am asimilat din experienţa proprie, prin ncercare şi eroare. Aici experienţele se traduc n gnduri, se vede ce este pro şi contra, se iau decizii. Este componenta raţională. Starea adulta se activează de obicei cnd persoana vrea sa rezolve o problemă, să hotărască obiective, şi asuma responsabilitatea, ia o decizie, doreşte evaluarea unor rezultate etc.
•    Starea de copil: la acest nivel sunt nregistrate evenimentele interioare - sentimentele trăite ca răspuns la evenimente exterioare, de la naştere şi pnă la vrsta de 5 ani. Este componenta emoţională. La adult apare n activităţi recreative.
Analiza tranzacţiilor
n AT comunicarea este compusă din unităţi simple numite tranzacţii. O tranzacţie constă dintr-un singur stimul şi un singur răspuns, verbal sau non-verbal. Este unitatea de bază a acţiunii sociale. n analiza tranzacţiilor se explică ce se ntmplă n procesul comunicării, pornind de la cele trei stări descrise mai sus.
Tipuri de tranzacţii:
a. Tranzacţiile paralele
n tranzacţia complementară răspundem interlocutorului din starea pe care ne-a solicitat-o.
 
Regula I a comunicării, după Berne:
"Ct timp tranzacţiile rămn paralele, comunicarea poate continua nelimitat".
b. Tranzacţiile ncrucişate
Cnd tranzacţiile nu sunt paralele (cineva vorbeşte din starea de părinte şi interlocutorul răspunde din starea de adult) are loc o tranzacţie ncrucişată.
 
Regula a II-a a comunicării, după Berne:
"Cnd o tranzacţie este ncrucişată, comunicarea este ntreruptă".
c. Tranzacţiile ascunse
n acest tip de tranzacţii, alături de mesajul explicit - stimul verbal direct, se transmit şi mesaje ascunse - la nivel emoţional, non-verbal. ntotdeauna implică cel puţin două stări din cele trei descrise anterior. Adesea mesajul aparent este direcţionat Adult spre Adult, n timp ce mesajul psihologic este emis de către Părinte sau de către Copil.
 
Regula a III-a a comunicării, după Berne:
"Comportamentul apărut n urma tranzacţiilor ascunse este determinat la nivel psihologic şi nu la cel social".
Jocuri psihologice
Fiecare dintre noi avem anumite forme automatizate de comportament (jocuri) ce urmează anumite reguli:
•    presupune interacţiunea dintre două sau mai multe persoane
•    implică ntotdeauna tranzacţii ulterioare
•    se termină ntotdeauna cu un beneficiu secundar
•    se desfăşoară fără ca starea de adult să fie conştientă
•    sunt repetitive
De obicei, jocurile sunt utilizate n dorinţa noastră de a fi recunoscuţi de ceilalţi.
Tipuri de comportamente n analiza tranzacţională
Tip 1:    Eu sunt OK. Tu eşti OK    

Tip 2:    Eu sunt OK. Tu nu eşti OK    

Tip 3:    Eu nu sunt OK. Tu eşti OK    

Tip 4:    Eu nu sunt OK. Tu nu eşti OK    

ASERTIVITATEA - O CALE SPRE SUCCES
Asertivitatea nseamna sa fii pregatit pentru ceea ce vrei sa obtii. nseamna sa stii foarte clar ce nevoi ai. nseamna confruntare si cere foarte mult curaj. Unii spun ca este greu sa fii asertiv, altii, prin stilul lor propriu, spun ca este foarte usor. Un lucru este sigur: este nevoie de mai multa practica pentru a putea fi asertiv. Obiectivul nu este sa nvingi. Obiectivul este sa rezolvi problemele si sa obtii maximum de rezultate. De aceea, asertivitatea nu este sinonima cu agresivitatea. In atingerea obiectivelor lor, oamenii agresivi adopta mental strategia "eu cstig - tu pierzi".

MANAGEMENTUL TIMPULUI
Traim ntr-o perioada caracterizata prin foarte multe schimbari. n timp ce multi dintre oameni vad aceasta perioada ca pe una plina de confuzie, anxietate si de pierdere a controlului, altii o considera extrem de clara, cu oportunitati de afaceri deosebite, o perioada "provocatoare". n acest context, timpul ramne cea mai de pret resursa de care dispunem. Se pare ca de cele mai multe ori nu exista suficient timp pentru a face ceea ce ne-am propus.

TEAM BUILDING
Adevaratele echipe se caracterizeaza printr-un nivel ridicat de ncredere, leadership eficient si o asumare de grup a responsabilitatilor.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica