referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Sanatatea si educatia fizica

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

S-a observat însa ca, si daca se creste foarte mult suma alocata terapiei cum este cazul unor tari avansate, cum ar fi, SUA, Canada, Suedia, care ating cifre de 2500-3000 $/bolnav, sanatatea nu se îmbunatateste semnificativ si proportional cu suma alocata daca nu se pune accent pe profilaxie...

Varianta Printabila 


1  SĂNĂTATEA ŞI EDUCAŢIA FIZICĂ
Focus Institut

EUSEBIU TIHAN, M.Sc. (sub red.), LAURA GHIZA, M.Sc
© 2002 – Editura Institutului de Ecologie Socială şi Protecţie Umană - FOCUS
SĂNĂTATEA POPULAŢIEI (culegere de texte)
focus_sebi@yahoo.com



S
ănătatea privită ca un ideal, dar si ca o cerinta fundamentala a vietii este o problema ce preocupa fiecare individ dar si societatea în ansamblu, la realizarea ei concurând o multitudine de factori: tehnici, economici, sociali, culturali, ecologici, spirituali etc. De aceea, a o încadra într-o noţiune absolută sau unanim acceptata este foarte dificil. De obicei, dupa unghiul prin care este privită, are trei înţelesuri si anume în:
    a - lumea ştiinţifică medicală;
    b - politica socială a statului;
    c - conştiinţa individuala.
Hipocrat, parintele medicinei europene (secolul V a.hr.) o denumea ca pe "o stare de echilibru între corp, minte si mediu", definitia data de el fiind foarte apropiata si uneori chiar mai completa decât multe dintre cele enuntate de autori moderni. Spre exemplu "absenta bolii, lipsa confortului si invaliditatii" (Beisser-1979); "stare completa de bine, confort si fericire care presupune pe lânga factorii biologici si interventia sau mai bine zis satisfacerea unor factori emotionali afectivi" (Prinee-1970); "stare de bine fizic, moral si social si nu doar absenta bolii sau a infirmitatii" (OMS-1982).
Privita ca o problema complexa bio-psiho-sociala, se poate observa ca sanatatea nu poate fi opera exclusiva a sistemului medical caruia dupa unele statistici internationale îi revine doar 11-12% în conservarea ei, restul revenind situatiei economico-sociale a populatiei, calitatii aerului si apei, hranei, conditiilor de locuit, educatiei etc. Clasic, se considera ca medicina are doua parti prin care poate interveni asupra starii de sanatate: terapia ("arta vindecarii bolilor") si profilaxia sau "ansamblul masurilor care permit sa se evite aparitia, agravarea si extinderea unei boli" (definitie propusa de O.M.S.). Din pacate aceasta parte, profilaxia, este mai putin luata în seama. Doctorul Emil Magureanu remarca într-o lucrare că, "aserţiunea care spune ca este mai usor sa previi decât sa vindeci se poate banaliza prin uzaj daca nu i se asigura o baza reala, iar medicina omului sanatos poate deveni doar un domeniu declarativ". Trebuie amplificate si aplicate cercetarile din domeniul alimentatiei, educatiei, exercitiului fizic, comportamentului igienic etc.

1 Un alt factor esential pentru lumea noastra pragmatica este acela ca nu este numai "mai usor sa previi, ci si cu mult mai ieftin". Costul actual medical1) terapeutic este în continua crestere printre altele datorita înmulţirii numarului bolnavilor cronici, vârstnicilor cu probleme medicale majore, cresterii numarului de analize si a tehnicilor sofisticate de laborator si bineînteles a costului medicamentelor. O analiza recenta UNESCO remarca faptul ca pe plan mondial din bugetul pentru sănătate se acordă 70% terapiei şi 10% profilaxiei, restul proportiei revenind depistării bolilor, recuperării, etc.
S-a observat însă că, şi dacă se creşte foarte mult suma alocata terapiei cum este cazul unor ţări avansate, cum ar fi,  SUA, Canada, Suedia, care ating cifre de 2500-3000 $/bolnav, sănătatea nu se îmbunătăţeşte semnificativ şi proporţional cu suma alocată dacă nu se pune accent pe profilaxie.
Profesorul Tom Edvan der Crinter de la Universitatea "Erasmus" din Rotterdam trecând în revista strategiile pentru sănătate încearcă să întocmeasca un clasament care se prezintă astfel:
    - loc 1 - promovarea sanatatii, fapt care presupune informarea generala a populatiei;
    - loc 2 - protectia împotriva bolilor si informare specifica pe diferite grupe de afectiuni;
    - loc 3 - prevenirea îmbolnavirilor si evidentierea factorilor de risc;
    - loc 4 - tratament cu tot ceea ce implica: spitale, policlinici, specialisti, medicatie, etc;
    - loc 5 - recuperare;
    - loc 6 - îngrijirea bolnavilor cronici.
Nenumarate exemple vin astfel, în sprijinul ideii ca profilaxia nu este numai o necesitate strict umana, ci una economica. Evaluarea eficientei economice a programului "cardiopatia reumatismala" efectuat cu ani în urma de catre cercetatorii sibieni a aratat ca tratarea unui singur caz de cardiopatie post streptococica poate atinge pe întreaga durata a îngrijirii sume de 2-3 ori mai mari decât cele necesare întregului program profilactiv.
Un studiu francez analizând costurile cerute în îngrijirea de urgenta a unui bolnav ce a suferit un infarct miocardic (statia terminus a cardiopatiei ischiemice) acesta se ridica pentru acea perioada (1979) la cca. 19.000 franci. Ne închipuim ce sume ar putea fi economisite daca s-ar diminua cu câteva procente aceasta maladie.
Evaluarea economica a programului "sănătatea inimii", lansat cu ani în urmă în unele ţări industrializate şi care urmărea reducerea factorilor de risc pentru bolile cardiace (stres, sedentarism, surmenaj, supraalimentatie, fumat, poluare etc.) constata că, aceasta a dus la o scădere a proporţiei bolnavilor cardiovasculari de la cca. 12% la cca. 10% şi la economii bugetare de ordinul zecilor de miliarde de $.
Aceste argumente şi încă multe altele au determinat o serie de acţiuni pe plan mondial cum ar fi: axarea unor cercetări pe aprofundarea cunoaşterii fenomenelor biologice legate de adaptarea omului la viaţa modernă în scopul evitării sau limitării proceselor degenerative, prelungirea duratei vietii, dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă; a crescut interesul specialiştilor pentru rolul exercitiului fizic în cadrul medicinii omului sănătos deoarece sedentarismul este considerat ca factor de risc într-o serie de boli cronice cu determinare multifactorială cum sunt cele cardiovasculare, nutriţie şi metabolism, somatopsihice etc. Medicina modernă cu orientarea pronuntata de medicamente (în special sintetice) constata cu îngrijorare că efectele pozitive ale acestora încep nu numai să scadă, dar chiar să devină un factor important de agresiune. Se încearcă reintroducerea sau introducerea unor remedii naturale inclusiv din sfera mişcării şi a exerciţiului fizic. De altfel, O.M.S., în apelul lansat la 7 aprilie 1988 cu ocazia zilei mondiale a sanatatii recomanda orientarea spre "exerciţiu fizic, alimentaţie ştiinţifică şi responsabilitate individuală".
Desigur ca problema introducerii exercitiului fizic ca factor profilactic nu este nici pe departe noua, ba chiar putem spune ca este foarte veche, culturile antice si medievale ca si medicinile traditionale acordând un rol deosebit acestui element.
O scurta prezentare a unor asemenea metode si mijloace consideram ca poate avea nu numai o valoare istorica, dar ca ne si poate dezvalui noi valente profilactice ale exercitiului fizic, valente pe care fie le-am uitat, fie le neglijăm.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica