referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Modul de manifestare a accidentului vascular hemoragic

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor;...

Varianta Printabila 


1         Modul de manifestare a Accidentului Vascular Hemoragic
 
Simptomatologia clinică a hemoragiei cerebrale este diferită, în raport cu masivitatea sângerării, cu localizarea ei şi mortalitatea de debut (supraacută, acută sau subacută). În majoritatea cazurilor (2/3) are un debut brusc, dar există şi cazuri în care instalarea poate avea un caracter progresiv. Semnele prodromale există în aproximativ 30% din cazuri, constând din: cefalee, ameţeli intermitente, fenomene vizuale sub forma unor obnubilări pasagere ale vederii, dizartrie, parestezii, pareze fruste, vărsături. Semnele premonitorii preced cu câteva ore, pana la 1-3zile, instalarea ictusului propriu-zis.  
   Perioada de stare:
1)Hemoragia cerebrala supraacută:
-    reprezintă aspectul cel mai frecvent întâlnit 40-60% din majoritatea cazurilor;     
-    ictusul apoplectic se declanşează dramatic, fără semne premonitorii, de obicei la un bolnav in jurul vârstei de 50 de ani, pletoric sau obez, hipertensiv sau ateromatos;
-    de obicei momentul vasculocerebral se instalează în timpul zilei în plină activitate;
-    filmul clinico-evolutiv ar fi următorul:brusc,pacientul are o intensă cefalee, duce mâna la cap, rosteşte câteva cuvinte ininteligibile, după care îşi pierde cunoştinţa si cade pe locul unde se află;                                                             
-    starea comatoasă domină tabloul clinic: coma este mereu profundă (stadiul III sau IV), mascând parţial simptomatologia focală;                        
-    bolnavul este areactiv atât la stimuli verbali cât şi la cei nociceptivi
-    la examenul obiectiv, prezintă un facies vultuos, care împreună cu obezitatea caracteristică multor bolnavi constituie aşa numitul „habitus apoplecticus”;      
-    redoarea cefei apare destul de frecvent prin revărsarea sângelui în spaţiile  subarahnoidiană;
-    se observă intense fenomene respiratorii de tip Cheyne-Stokes, bronhoplegie, acumulare de mucozităţi în arborele respirator, cu respiraţie stertoroasă, chiar edem pulmonar;
-    hipertermia iniţială este centrată prin distensia ventriculară care comprimă centrii termoreglatori diencefalici;
-    ea poate creşte ulterior în raport cu gravitatea accidentului vascular şi cu eventuale complicaţii care pot apărea (pulmonare, infecţii urinare);            
-    o febră care depăşeşte 400C este un semn de pronostic nefavorabil;                      
-    se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor;                          
-    apare evidentă o asimetrie facială datorită unei paralizii faciale de tip central manifestându-se prin hipotonia unei hemifeţe;                       
-    se mai observă „pânzei de corabie” (obrazul de partea paralizată se ridică la fiecare expiraţie) şi „semnul pipei” (la fiecare expiraţie aerul este eliberat prin comisura bucală hemolaterală paraliziei);

1 -    manifestarea neurologică cea mai obişnuită este deficitul motor de modelul hemiplegiei flasce, dar există şi situaţii în care se constată o spasticitate în jumătatea paralizată de la început;
-    această situaţie poate sugera fie o hemoragie intraventriculară fie un accident cerebro-vascular anterior;
-    în cazul in care se observă o hemiplegie bilaterală, intră în discuţie fie o hemoragie ventriculară fie o hemoragie masivă la nivelul trunchiului cerebral;            
-    în cazul unei hemiplegii ne orientăm după urmatoarele: la ridicarea pasivă a membrelor, cele de pe partea hemiplegică cad inerte pe planul patului;hipotonia obrazului de partea paralizată;  
-    compresiunea înaintea tragusului sau a globilor oculari cauzează apariţia unei grimase numai de partea sănătoasă;  
-    existenţa semnului Babinski homolateral cu hemiplegia, dar poate apărea şi bilateral în cazul unei hemoragii ventriculare;
-    uneori pupila este midriatică de partea focarului hemoragic;  
-    examenul oftalmoscopic poate evidenţia modificările vasculare caracteristice hipertensiunii aterosclerotice;                                             
-    în coma vasculară bolnavul mai poate prezenta: retenţie sau incontinenţă vezicală, oligurie, albuminurie, glicozurie;
-    LCR-ul este sanguinolent în 60-70% din cazuri;                                              
-    semne clinice de agravare sunt: reducerea progresivă a valorilor tensionale, bradicardie, inversarea ritmului respirator, hipotonia musculară generalizată cu abolirea globală a reflexelor osteotendinoase si cutanate;             
-    tulburările trofice pot apărea destul de precoce,sub forma unor zone roşietice cutanate, edeme, flictene, escare de decubit in partea paralizată;
-    hemoragia cerebrală supraacută are o evoluţie rapidă ajungând la exitus intr-o perioadă de timp de câteva ore pana la 1-3zile.
2)Hemoragia cerebrală acută:  
•    are de asemenea un debut brusc, dar mai puţin dramatic, cu sau fără semne prodromale;
•    simptomul inaugural este cefaleea de mare intensitate, după care rapid se instalează o comă mai puţin profundă decât la forma precedentă, dar care se poate agrava progresiv;
•    simptomatologia vegetativă are o exprimare mai redusă;                                     
•    examenul neurologic obiectiv evidenţiază semnele focale;                       
•    intensitatea stării comatoase este fluctuentă,uneori intravescentă cu accentuarea simptomatologiei vegetative, evoluând spre exitus intr-o perioadă de câteva zile;  
•    există şi cazuri cu o evoluţie favorabilă spre recăpătarea cunoştinţei, dar cu o persistenţa deficitului motor hemiplegic.
3)Hemoragia cerebrală subacută:   
•    prezintă mai frecvent fenomene premonitorii decât formele precedente, cărora le succede o stare de obnubilare asociată cu nelinişte;                                         
•    examenul neurologic demonstrează existenţa unui deficit senzitivo-motor pe un hemicorp;
•    starea comatoasă lipseşte intr-o treime din cazuri;                                             
•    în majoritatea cazurilor are o evoluţie favorabilă dar, uneori, tulburările, atât cele de cunoştinţa cât şi cele focale, se intensifică ducând la exitus;           
•    alteori evoluţia este ondulantă cu ameliorări şi intensificări ale simptomatologiei;
•    acest tip de hemoragie cerebrala subacută se pretează cel mai mult la diagnosticul diferenţial cu atacul ischemic cerebral.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica