referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Probleme etice rezultate din progresele medicinei

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

În mod explicit în articolul 27 este specificat : „se interzice cu desăvârşire euthanasia, adică utilizarea unor substanţe sau mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea sau prognosticul bolii”...

Varianta Printabila 


1 PROBLEME ETICE REZULTATE DIN PROGRESUL MEDICINEI,
LA NCEPUTUL MILENIULUI TREI

Medicina umană este ramura ştiinţelor biologice care studiază organismul uman şi funcţionarea acestuia n scopul conservării şi restabilirii sănătăţii. Medicina studiază etiologia, patologia clinică, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia bolilor care afectează organismul.

De la medicina empirică din etapele timpurii ale istoriei umanităţii s-a ajuns astăzi la medicina bazată pe dovezi. Au apărut şi s-au dezvoltat ramuri noi ale medicinii. Conceptul de sănătate a căpătat noi valenţe, OMS definind astăzi sănătatea ca starea completă de bine bio-psiho-social a individului, şi nu doar ca absenţa bolii sau a infirmităţii.

Medicina modernă operează cu concepte din majoritatea ştiinţelor fundamentale sau aplicate, de la ştiinţele naturii (fizică, chimie, biologie), pnă la modele matematice complexe şi noţiuni din cmpul filozofiei şi artei. Ştiinţele fundamentale şi cercetarea aplicată n domeniul medical au furnizat metode tot mai complexe de explorare a organismului uman, şi au determinat o creştere exponenţială a posibilităţilor terapeutice, de-a lungul timpului. Numeroase descoperiri au determinat progrese importante n diagnosticul şi tratamentul bolilor precum şi n dezvoltarea intervenţiilor chirurgicale.

Aceste progrese ale medicinii au generat şi o serie de probleme de etică medicală, cele mai multe controversate. Iată cteva exemple: euthanasia (moartea asistată) bolnavilor incurabili, menţinerea ntr-o stare de viaţă vegetativă – cu ajutorul aparatelor – a bolnavilor n stare de moarte cerebrală, avortul la cerere sau n scop terapeutic, contracepţia, metodele de reproducere umană asistată, folosirea n scopuri de cercetare sau terapeutice a ţesuturilor recoltate de la embrioni umani, clonarea.

O problemă controversată de etică medicală o reprezintă euthanasia. Avem dreptul să prelungim suferinţa unui bolnav incurabil cnd acesta solicită un sfrşit asistat medical (moartea asistată)? La 1 aprilie 2001, Olanda a devenit prima ţară din lume care a legalizat euthanasia. Există numeroase organizaţii care fac presiuni pentru legalizarea acesteia şi n alte state. n Romnia, Codul deontologic aprobat de Colegiul Medicilor interzice explicit şi implicit euthanasia.

n mod implicit, n articolul 23 se specifică: „medicul trebuie să ncerce reducerea suferinţei bolnavului incurabil, asigurnd demnitatea muribundului, dar n nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea n mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conştient”.
n mod explicit n articolul 27 este specificat : „se interzice cu desăvrşire euthanasia, adică utilizarea unor substanţe sau mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea sau prognosticul bolii”.

Legat de euthanasie, ct de morală este recoltarea de organe vitale de la un bolnav n stare de viaţă vegetativă, fără şanse de vindecare, n scopuri de transplant? Conceptul de moarte a suferit transformări radicale la sfrşitul mileniului doi, prin apariţia noţiunii de „moarte cerebrala” şi legiferarea recoltării in vivo  a organelor vitale n scop de transplant.


1 Avem dreptul să menţinem ntr-o stare de viaţă vegetativă cu ajutorul aparatelor un bolnav cu excluderea funcţională a scoarţei cerebrale (sindrom apallic)? In SUA există ncă din 1976 Natural Death Act (legea privind moartea naturală) document emis de statul California şi extins n termeni echivalenţi n alte state americane. Concret legea recunoaşte dreptul oricărui adult de a dispune de neaplicarea şi ntreruperea „terapiilor de menţinere n viaţă” n cazul n care se află „la limita extremă a condiţiilor esenţiale”.

Prin „condiţii existenţiale extreme” se nţelege faza terminală, n care folosirea terapiilor ar ntrzia moartea, dar nu ar conduce la recuperarea vieţii. Prin terapii de susţinere a vieţii se nţelege orice mijloc sau intervenţie medicală care, mecanic sau artificial, susţine, reactivează sau nlocuieşte o funcţie vitală naturală şi conduce doar la o ntrziere a morţii. Pacientul trebuie să aibă un diagnostic terminală stabilit de doi medici.

Această dispoziţie (living will) trebuie să fie semnată de beneficiar n prezenţa a doi martori, care să nu fie legaţi de acesta prin legături de rudenie sau afinităţi, sau destinatari ai bunurilor sale, să nu fie medicul curant sau un subordonat al acestuia sau al instituţiei de tratament. Dispoziţia, elaborată n scris pe un formular foarte precis, prevede neaplicarea ei la pacientele nsărcinate, şi are valabilitate timp de cinci ani.
 
Este moral avortul la cerere, ca metodă de control al naşterilor, sau avortul numit „terapeutic”, n caz de boli grave ale mamei sau fătului? Nu există un răspuns cu şanse reale de a fi unanim acceptat. Este o problemă cu numeroase conotaţii morale şi religioase, reglementată politic n mod diferit de state diferite. Extremele sunt reprezentate, pe de o parte, de statele islamice, n care att avortul la cerere ct şi cel n scop terapeutic sunt strict interzise de lege, şi, pe de altă parte, de China, care duce o politică agresivă de limitare a creşterii populaţiei, inclusiv printr-o politică pro-avort. n Europa, Islanda a fost prima ţară care a legiferat avortul la cerere ca metodă de control al naşterilor. A fost urmată, mai devreme sau mai trziu, de majoritatea ţărilor europene.

n ceea ce priveşte avortul numit „terapeutic”, ca mijloc de profilaxie a bolilor genetice, există multe controverse. Cum poate fi privită uciderea unei fiinţe umane ca un mijloc de profilaxie? Uciderea deliberată a fătului n uter nu reprezintă oare un caz de euthanasie non-voluntară, punndu-se capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el nsuşi ntre a trăi şi a muri, acordul său neputnd fi obţinut datorită stării lui mintale sau fizice? Fătul nu este autonom, nu are capacitatea de a acţiona n mod responsabil pentru a şi exprima sau nu consimţămntul. Cine are autoritatea morală de a decide uciderea acestuia? Părinţii, pe baza consimţămntului informat? Medicul care i consiliază? Diverse instanţe de judecată?Avortul ar trebui oare complet interzis, din considerente morale sau religioase?

Este morală utilizarea pentru cercetare sau n terapeutică a ţesuturilor recoltate de la embrioni umani? Pentru statele n care este legiferat avortul la cerere, aceasta pare să fie doar o ntrebare retorică. Folosirea ţesuturilor embrionare astfel obţinute poate fi asimilată cu noţiunea de transplant de organ?

Care sunt limitele etice ale reproducerii umane asistate? Implantarea la cerere n uterul unei femei a unuia sau mai multor embrioni umani, care nu sunt copii biologici ai mamei purtătoare, poate fi asimilată legal cu adopţia? Putem vorbi despre adopţia de embrioni umani? Ar trebui ca această metodă să fie supusă aceloraşi reglementări legale ca şi adopţia? Clonarea umană poate fi considerată o metodă de reproducere asistată?

Iată ntrebări la care nu există, deocamdată, un răspuns unanim satisfăcător.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica