1
CESARE
LOMBROSO
Orientarea
biologica in teoria cauzalitatii in criminologie
S-a
nascut in anul 1835, in Italia la Venetia, a studiat medicina si s-a
specializat in psihiatrie; a functionat ca profesor universitar de
medicina
legala la Universitatea din Torino.
Este teoreticianul cel mai reprezentativ
in ceea
ce priveste orientarea biologica in teoriile cauzalitatii in
criminologie, care
a facut din ideea tipului fizic criminal o cauza a crimei.Teoria sa
sustinea
ca, in esenta, caracteristicile fizice ale
individului erau indicatorii de baza
ai degenerarii si inadaptarii.
Lombroso
includea pozitivismul lui Comte, evolutionismul lui Darwin, dar si alte
studii
ale timpului cum ar fi lucrarile de frenologie ale medicului vienez
Frederik
Joseph Gall cu privire la corelatia dintre anomaliile craniului si
functiile
creierului si alte trasaturi ale individului, studiile de fizionomie
ale lui J.
R. Lavater, concepte asupra degenerescentei speciei umane ale lui
Charles
Morel.
Teoria
biologica constututionala evolutionista
a clasificat atavismul ca pe o forma incipienta a vietii animale
aparuta din
timpuri ancestrale la anumite persoane, sub forma unor ,,stigmate
anatomice”. Pentru Lombroso, fara a exclude influenta factorilor
sociali si
fizici, ereditatea, din punctul de vedere al influentei ei asupra
criminalitatii, a avut o mare importanta deoarece a considerat actul
criminal
ca o fatalitate ereditara. Cu alte cuvinte, criminalul semana cu
stramosii sai
criminali, carora le-a pastrat caracteristicile fizice aratand ca
stigmatele
stramosilor se transmit prin generatii, criminalul fiind innascut.
Aceste
caracteristici despre care se credea ca ar indica tipul
atavistic pentru o persoana ce ar putea
deveni criminal, erau urmatoarele:
·
devierile in marimea capului sau a formei acestuia;
·
asimetria
fetei;
·
dimensiunile excesive ale falcilor si ale pometilor;
·
defectele
particulare ale ochilor;
·
urechi de dimensiuni neobisnuite sau, in unele cazuri,
foarte
mici sau departate de cap, asemenea urechilor unui cimpanzeu;
·
nas stramb,in vant sau turtit, acvilin sau cioc de
pasare;
·
buze
carnoase umflate;
·
obrajii
buhaiti ca aceia a unor animale;
·
specificitati
ale cerului gurii cum ar fi un omusor mare sau o serie de umflaturi si denivelari asemenea acelora existente la
unele reptile
care au cerul gurii despicat;
·
dentitie
anormala;
·
barbie proeminenta sau excesiv de lunga, scurta sau
turtita asemenea maimutelor;
·
abundenta,
varietatea si precocitatea zbarciturilor;
·
anomaliile parului marcate prin caracteristici specifice
sexului opus;
·
defecte ale toracelui cum ar fi prea multe sau pre putine
coaste sau mai multi sani;
·
inversiunea
caracteristicilor sexuale sau a organelor genitale;
·
lungimea
excesiva a bratelor;
·
mai multe degete la maini sau la picioare;
·
asimetria
craniului.
Din examinarea a 383 criminali
italieni
Lombroso a stabilit ca 21% prezinta o asemenea anomalie,in timp ce 43% au 5 sau chiar mai multe. Plecand de la
aceasta constatare ,Lombroso a afirmat ca prezenta a 5 sau mai multe
anomalii
ne indica faptul ca individul este “criminal nascut”(natural born
killer).
Lombroso a adus in sustinerea teoriei sale probe clinice
elocvente
despre influenta zestrei genetice asupra criminalitatii. In inchisoarea
de la
Pavia, a gasit un copil avand un prognatism enorm, par stufos,
fizionomie
feminina si strabism, acesta comitand un asasinat la varsta de 12 ani,
apoi a
fost condamnat de 6 ori pentru furt ; doi frati ai lui erau hoti,
mama lui
gazda de hoti, iar doua surori prostituate.
De altfel,Lombroso ”intr-o dimineata
rece si
cenusie de noiembrie”,in timp ce observa oasele unui criminal notoriu
care a
murit in inchisoare :
“Acest barbat
detinea o asa extraordinara agilitate, ca este stiut ca escalada
inaltimile
muntilor, purtand o oaie pe umerii lui. Obraznicia sa cinica a fost asa
de mare
ca se lauda deschis cu crimele sale. La moartea sa (.…) am fost
desemnat sa fac
autopsia, si in craniul deschis am gasit un punct slab ca la animalele
inferioare”.
“Acesta n-a fost nici macar o idee ci o revelatie. La vederea acelui
craniu, dintr-o data m-am luminat ca un mare avion sub un cer
inflacarat, problema
naturii criminalului (….) o fiinta
atavista care reproduce in propria persoana instictele feroce ale unui
om primitiv”.
Pasionatul
cercetator reia studiile privind ereditatea realizate de Orchanski
rezumand ca
fiecare dintre parinti manifesta tendinta de a transmite sexul sau
propriu, dar reusita va fi a
aceluia care este mai
apropiat de epoca maturitatii sale;
1
din acest motiv si din influenta
energiei
dominante specifice a unuia dintre
parinti, in fiecare familie copiii
sunt in
majoritate de sexul primului nascut.
Transmiterea caracterelor structurale revine cu precadere
tatalui,
datorita
varietatii structurale a barbatilor
comparativ cu
femeile, care prezinta dimpotriva in alcatuirea lor o mai mare
stabilitate.
Mostenirea morbida depinde in principal de doi factori : sexul
parintelui
bolnav si gravitatea starii sale morbide. Persoanele de sex masculin
preiau de
la genitori o mai mare doza de gene anormale si o manifesta mai usor in
fenotip, pe cand fetele prezinta o tendinta opusa, sau chiar pot
anihila in
mare parte manifestarea organica a acestei ereditati morbide. Din
aceasta lupta
antagonica intre influenta tatalui reprezentant al variabilitatii si
individualitatii si influenta materna care tinde sa conserve tipul
echilibrat,
rezulta insasi periodicitatea sexului, tinzand la egalarea distributiei
sexelor. Aceasta
regula se
mentine si in transmiterea caracterelor morbide, pe care mama o reduce
intotdeauna, atenuand gradul ereditatii morbide a tatalui.
Femeia
criminal, conform lui Lombroso, este diferita de barbatul criminal:
“Am vazut de asemenea ca
femeile au multe lucruri in comun cu copii, ca simtul lor moral e
diferit; sunt
razbunatoare, geloase, cu inclinatie spre o razbunare de o cruzime
aparte (.…).
Cand o activitate morbida a centrelor psihice intensifica calitatile
rele
dintr-o femeie (.…), este clar ca trasaturile semicriminale ale unei
femei
normale o pot transforma intr-o femeie criminala mai teribila decat
orice
barbat. Femeia criminala este
consecvent un
monstru. Cealalta parte a ei este tinuta in limitele virtutilor, din
cauze
diferite , precum maternitatea, credinta, slabiciunile, si cand aceste
influente contrare dau gres si o femeie comite o crima, putem
concluziona ca
rautatile dintr-o femeie trebuie sa fi fost enorme pana cand sa triumfe
asupra
atat de multor obstacole”.
De asemenea are o opinie proprie in ceea ce priveste rasele
aratand ca,
indiferent de originea si natura lor ele au caractere particulare,
temperament,
aptitudini, insusiri, vicii particulare, de care tin in mod firesc si
manifestarile si comportamentul lor. Ca urmare nici caracterul,
insusirile,
particularitatea actelelor criminale nu pot fi independente de
trasaturile
definitorii fiecarei rase in parte.Exista astfel o corelatie intre rasa
si
criminalitate si mai ales intre rasa si specificul actelor criminale. O
rasa
poate avea o tendinta indreptata impotriva persoanelor, alta impotriva
bunurilor personale. In lucrarea sa ,, Cauzele si remediile
criminalitatii’’
descrie influenta rasei asupra criminalitatii prin compararea evreilor
cu
tiganii, aratand din statistica diferitelor tari ca evreii prezinta in
general
o criminalitate mai mica decat concetatenii lor crestini si ca tiganii
in
contrast cu evreii, sunt lenesi, lucreaza doar ca sa nu moara de foame,
mincinosi, perfizi, ingrati, razbunatori, hoti, imorali, cruzi si lasi.
Totusi
aceasta rasa, mai puncteaza Lombroso, inferioara din punct de vedere
moral si
refractara la evolutie civica si intelectuala si care in poezie n-a
depasit cel
mai sarac lirism, in Ungaria (veche) a creat o arta muzicala uimitoare.
La infactorul “nascut
criminal” Lombroso a adaugat doua
categorii: criminalii
nebuni si criminoloizii. Criminalii nebuni nu sunt de la nastere, ei devin
criminali
ca rezultat al unor schimbari din mintea lor, care se intrepatrund
cu abilitatea lor de a distinge intre bine si rau.
Criminoloizii alcatuiesc un grup ambiguu care include criminali
obisnuiti,
pasionali si alte diverse tipuri.
Lombroso mai arata
ca cercetarea sa s-a
efectuat in conditii improprii, nebeneficiind de mjloace oficiale de
cercetare.
Majoritatea oamenilor de stiinta nu
i-au impartasit entuziasmul si nici punctul de vedere lui Lombroso. Munca lui a fost
intretinuta mai mult de critici decat de
sustineri. Teoria
conform careia, criminalii locuiesc pe treapta cea mai de jos a scalei
evolutiei nu a prezentat interes pentru cercetarea stiintifica.
Dar
faptul ca Lombroso a studiat viata si moartea a mii de prizonieri si a comparat aceste studii cu acelea obtinute
de la grupurile de control , in cautarea sa pentru determinarea crimei
a
schimbat natura intrebarilor puse de generatiile de invatati care i-au
urmat.
Influenta
lombrosiana continua in
cercetarea stiintifica mondiala, cum ar fi studiile privind gemenii ale lui Johanes Lange, cercetarile
genealogice ale lui William Healy, conceptia ereditatii a lui teodule
Armand
Ribot, romanul C.I. Urechia si lista ar putea continua. Americanul
criminolog Marvin
Wolfgang spunea.”ma folosesc precum
un om de pai pentru atacul analizelor biologice ale comportamentului
criminal”.
La
moartea sa in anul 1909, datorita scopurilor sale din viata, Lombroso
si-a
donat corpul laboratorului de medicina legala iar creierul
Institutului de Anatomie al Universitatii din
Torino, unde pentru multi ani parintele criminologiei empirice a
imbratisat
determinismul biologic.
|